{"id":6166,"date":"2007-01-30T13:53:00","date_gmt":"2007-01-30T13:53:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=6166"},"modified":"2026-04-02T09:25:49","modified_gmt":"2026-04-02T09:25:49","slug":"investitii-romanesti-cu-pasaportul-vizat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=6166","title":{"rendered":"Investitii romanesti cu pasaportul vizat"},"content":{"rendered":"

In timp ce strainii aduc milioane de euro in Romania<\/st1:country-region><\/st1:place>, atrasi de randamente ce se mentin inca la doua cifre, exista si romani care fac pasul peste granita. Desi castigurile nu sunt mereu pe masura celor obtinute (inca) pe piata romaneasca, exista suficiente exceptii.<\/P>

 <\/P>

In ultima vreme, cel putin unul sau doi clienti suna zilnic pentru a intreba ce posibilitati exista de a-si plasa banii si pe alte burse decat pe cea de la Bucuresti, constata presedintele firmei de consultanta KTD Invest, Iulian Panait. Chiar daca numarul celor ce fie ca dispun de resursele necesare pentru a accesa piete mai sofisticate decat cea romaneasca, fie ca au nivelul de cultura de investitii pentru a face pasul si peste granita nu este inca foarte mare, \u0084interesul este cu siguranta din ce in ce mai vizibil\u0093, zice Panait. <\/P>

 <\/P>

Interes care, de altfel, nu se simte doar in materie de investitii pe bursa, ci si de fonduri mutuale, plasamente bancare si, chiar daca intr-o masura ceva mai mica (si la alta scara ca resurse necesare), de cele imobiliare. Faptul ar putea parea paradoxal, in conditiile in care bursa romaneasca, pentru a da doar un exemplu, a avut anul trecut o crestere de 22% – mult peste cele din pietele vestice.  <\/SPAN>Nu la fel de paradoxala apare insa daca in afara castigului imediat, in calcul mai intra si alte plusuri pe care pietele externe le au in comparatie cu cea romaneasca: lichiditate mai mare, instrumente de investitii mai diverse si dispersia riscului. <\/P>

 <\/P>

Pe de alta parte, exista si alte piete, exceptand-o pe cea locala, care au \u0084perspective interesante din punct de vedere al randamentelor\u0093, dupa cum subliniaza Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management (RAM), enumerand aici tari precum China<\/st1:country-region>, India<\/st1:country-region><\/st1:place>, Rusia, Brazilia sau Polonia. Compania pe care o conduce administreaza doua fonduri deschise de investitii, Raiffeisen Prosper (orientat preponderent spre actiuni) si Raiffeisen Benefit (orientat preponderent catre obligatiuni) – iar din totalul investitiilor in actiuni, jumatate sunt pe piete externe. Pentru Ion, faptul ca in sapte luni de la lansare (in iunie 2006) cele doua fonduri au strans peste 2.200 de clienti si active de peste 22 de milioane de euro \u0084arata ca exista interes si romanii nu se mai tem de noutate\u0093. Pana la un punct, insa: \u0084pentru ca daca le arati doar piata straina, se sperie\u0093. Motiv pentru care nici presedintele RAM, a carui opinie e insa impartasita si de alti jucatori din aceasta piata, nu crede intr-o \u0084invazie\u0093 a fondurilor straine pe piata romaneasca.<\/P>

 <\/P>

Odata cu aderarea Romaniei la UE, orice companie din zona europeana va putea sa-si vanda produsele si in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>, fara a mai avea nevoie de toate autorizatiile necesare pana la acest moment. Cu toate acestea, \u0084poate doar peste cativa ani se va intampla cu adevarat acest lucru\u0093, crede Cosmin Paunescu, directorul general al SAI KD Investments Romania. Pana una alta, adauga el, cel mai probabil e sa vedem distribuite in Romania<\/st1:country-region> fonduri straine ce fac parte dintr-un grup deja prezent in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>. Compania pe care o reprezinta va lansa in circa o luna un nou fond (autorizat deja), KD Multifond – ce reprezinta si o premiera pentru piata romaneasca. Practic, este vorba despre un fond ce investeste preponderent in titlurile altor fonduri de investitii (cu avantajul diversificarii), in prima instanta de pe piata romaneasca, \u0084dar tot in cursul acestui an urmand sa investim si in fonduri din Luxemburg si Slovenia<\/st1:country-region><\/st1:place>\u0093, potrivit lui Paunescu. Si la BRD Asset Management, ce face parte din grupul Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale, \u0084in cursul acestui an avem in vedere distribuirea unor fonduri din Franta\u0093, dupa cum spune pentru BUSINESS Magazin presedintele companiei, Dan Nicu. <\/P>

 <\/P>

Instrumente prin care romanii isi pot investi economiile si pe piete straine exista,  <\/SPAN>asadar, sau vor exista in curand. Care ar fi insa avantajele unor astfel de fonduri, in conditiile in care cele romanesti au avut anul trecut randamente intre 29% (cel mai performant fond de actiuni) si 5-6% (fondurile monetare)? Fondurile din afara au \u0084volatilitate mai mica\u0093, vine un prim argument din partea lui Paunescu. In privinta randamentelor pe care le poate obtine un investitor in astfel de fonduri, el da ca exemplu castigul de 12-13% in euro obtinut de cele din Slovenia<\/st1:country-region><\/st1:place> sau Luxemburg. Pe de alta parte, chiar daca anticipeaza o crestere de 30-40% a indicilor pentru bursa romaneasca, Paunescu adauga ca \u0084nu vor mai tine foarte mult astfel de evolutii\u0093. Trecand de acest aspect, Mihail Ion mai subliniaza un avantaj: chiar daca Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> a intrat in UE, corelatia intre piata locala si cele europene este inca redusa. Ceea ce, pentru investitorul intr-un fond diversificat pe piata interna si externa, se traduce intr-un risc mai redus, pentru acelasi castig. Pentru bursa din Romania, presedintele RAM anticipeaza in 2007 randamente \u0084peste dobanzile bancare, dar nu ca acelea din anii trecuti\u0093, limitandu-se sa prognozeze generic \u0084o crestere cu siguranta cu doua cifre\u0093.  <\/SPAN><\/P>

 <\/P>

Si pentru cei ce vor sa-si plaseze banii pe bursele straine in mod direct, si nu prin intermediul unui fond, exista alternative. Cateva companii romanesti de brokeraj ofera deja aceasta posibilitate, folosind o retea de parteneri externi. Teoretic, orice societate de servicii de investitii financiare (SSIF) poate face astfel de investitii in mod direct, insa \u0084pana una-alta nicio companie roma-neasca nu prea e capabila\u0093, dupa cum puncteaza Iulian Panait de la KTD Invest. Motivele tin de cerintele de capital si de lipsa experientei pe piete cu mult mai complexe decat cea locala. Si atunci, care este mecanismul? Si mai ales catre ce burse se uita (sau ar trebui sa o faca) romanii?<\/P>

 <\/P>

\u0084Avem deja clienti interesati de piata din Bulgaria<\/st1:country-region><\/st1:place> si care tranzactioneaza pe cateva din simbolurile importante\u0093, spune Cristian Tudorescu, directorul departamentului Research de la Vanguard. Societatea de brokeraj, una dintre cele mai mari de pe piata romaneasca, a lansat acest produs in octombrie 2006 si, potrivit lui Tudorescu, intentioneaza ca anul acesta sa largeasca si mai mult paleta de investitii oferita clientilor sai. Indicele SOFIX al pietei de capital bulgaresti a terminat anul trecut cu o crestere de 48,3%, mai mult decat dublul celei de la BVB, si cu o capitalizare de 7,5 miliarde de euro (fata de cele 21,4 miliarde de euro a BVB). Pe de alta parte, arata o analiza a Vanguard, pietele actiunilor de la Bucuresti si de la Sofia au un comportament cu totul diferit, cea bulgareasca \u0084scapand\u0093de efectul volatilitatii din zona. La Vanguard, suma minima pentru deschiderea de cont pentru tranzactii in Bulgaria<\/st1:country-region><\/st1:place> este de 10.000 de lei (circa 3.000 de euro). <\/P>

 <\/P>

Societatea de brokeraj WBS Romania, pe de alta parte, ofera clientilor sai posibilitatea de a investi pe pietele de actiuni din Europa, Asia<\/st1:place> si SUA, potrivit lui Liviu Moldovan, seful departamentului de analiza. Compania lucreaza cu parteneri straini pentru a intermedia astfel de investitii, iar pietele disponibile sunt, alaturi de cea de actiuni, si cea valutara, de materii prime si de aur. \u0084Romanii se orienteaza inca preponderent catre instrumentele simple, cum este piata forex\u0093, afirma Liviu Moldovan. Suma minima ce da accesul la \u0084orice fel de operatiuni\u0093 este de 5.000 de dolari, iar randamentele ce se pot obtine sunt, in opinia sefului departamentului de analiza de la WBS, \u0084la fel de interesante si aici (pe piata locala – n.red.), si in afara\u0093. Totusi, pietele straine ofera cateva avantaje, printre care calitatea superioara a informatiilor disponibile, dar si gama cu mult mai complexa de instrumente. Pentru a da un singur exemplu, New York Stock Exchange (NYSE) ofera investitorilor circa 3.000 de astfel de variante de plasament. <\/P>

 <\/P>

La KTD Invest, firma de consultanta ce promoveaza pentru investitorii romani serviciile danezilor de la banca de investitii SaxoBank, suma minima necesara pentru tranzactii pe indici este de 2.000 de dolari, iar pentru toata gama de operatiuni urca la 10.000 de dolari. \u0084Interesul e din ce in ce mai mare si tot mai multi romani ne cer detalii\u0093, sustine presedintele companiei, Iulian Panait, adaugand ca \u0084si colegii din Danemarca sunt tot mai mult contactati direct\u0093. Plasamentele se pot face pe 18 din cele mai mari burse din lume, printre care cele de la Londra, Paris, Viena, Frankfurt, Tokio sau New York, dar nu si pe pietele din tarile emergente. Avantajele unei colaborari cu brokerul extern vin si din posibilitatea de a face tranzactii in marja (cu bani imprumutati direct de la brokeri). In cazul unor astfel de imprumuturi direct de la brokeri, investitorii trebuie sa depuna garantii – care pe piata romaneasca reprezinta cel putin jumatate din valoarea de piata a actiunilor ce urmeaza sa fie cumparate. \u0084Pe pietele externe, aceste marje sunt de 5-10%\u0093, incheie Panait. <\/P>

 <\/P>

Si totusi, pana la pietele foarte mari (si pe masura, mature) exista, mult mai aproape, tari unde pietele de capital au avut randamente mai mult decat interesante. \u0084Polonia este si va ramane si in continuare o piata extrem de atractiva\u0093, este de parere Razvan Pasol, presedinte si director general al Intercapital Invest. Polonia a oferit in 2006 cel mai bun raport rentabilitate versus risc prin comparatie cu alte burse din estul Europei, conform unui studiu al Vanguard: indicele WIG 20 al bursei din Varsovia a crescut cu 22,5%. Mai mult decat cresterea economica de 5,7% pe care a inregistrat-o in 2006 economia poloneza, bursa a fost (si este) alimentata prin IPO-urile care au loc (35 in cursul anului trecut, conform Vanguard), iar investitorii institutionali dau lichiditate pietei. Pentru bursa din Croatia<\/st1:place><\/st1:country-region>, 2006 a echivalat cu un an de de evolutii spectaculoase, cand dupa doi ani de \u0084amorteala\u0093 indicele CROBEX a crescut cu peste 60%, iar capitalizarea a ajuns la 26,6 miliarde de euro. <\/P>

 <\/P>

\u0084Sunt piete mai putin mature decat cele vestice\u0093, explica Pasol, \u0084care dau randamente mai consistente, dar au si un risc asociat ceva mai mare\u0093. In opinia sa, pentru un investitor roman ce ar vrea sa investeasca pe aceste piete, cateva mii de euro sunt necesare \u0084pentru inceput\u0093. Intercapital nu ofera, pana una alta, servicii de investitii pe pietele externe, dar o va face undeva in cursul acestui an, pentru ca exista deja cereri. Pentru moment insa, randamentele de pe piata interna sunt \u0084in medie\u0093 mai bune, iar procedurile, complicate pana acum, s-au simplificat mult. Potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, pe bursa romaneasca se vor obtine randamente anuale de cate 21% in urmatorii doi ani, in timp ce valoarea tranzactiilor se va majora in 2007 cu 40,2% si cu 50% anul viitor.<\/P>

 <\/P>

Cu randamente ceva mai \u0084subtiri\u0093 decat cele de pe piata romaneasca, bursa de la Belgrad intra \u0084de pe acum in vizorul fondurilor care vizeaza sud-estul Europei, cu toate ca Serbia<\/st1:country-region><\/st1:place> este inca departe de a se integra in UE\u0093, noteaza analiza Vanguard. Randamentul indicelui BELEX a fost in 2006 apropiat celui de la BVB, respectiv de 21,6%. <\/P>

 <\/P>

La Budapesta, tensiunile politice au afectat si bursa, al carei indice BUX a urcat cu doar 16,3%, unul din cele mai slabe randamente din zona, dar sensibil peste cel al vecinei de la Praga, unde indicele principal al pietei (PX) a crescut anul trecut cu doar 7,7%. <\/P>

 <\/P>

Transformate in euro, astfel de randamente pot fi chiar si mai mari (sau dimpotriva) in functie de evolutia monedei locale: pentru a da doar cateva exemple, anul trecut, zlotul polonez si coroana ceha s-au apreciat (chiar daca procentele au fost destul de mici, sub 1%), la fel si kuna croata, care a castigat anul trecut fata de euro circa 0,5%. La polul opus, forintul a pierdut de la inceputul anului 2006 si pana la final, si in acest caz deprecierea fiind undeva sub 1%. Spre comparatie, in cursul anului trecut, leul s-a intarit cu 8% in termeni nominali fata de euro. <\/P>

 <\/P>

Argumente ce, puse cap la cap, il fac pe seful serviciului de tranzactionare de la BCR Securities, Catalin Manolescu, sa spuna ca posibilitatile de castig au fost, fara doar si poate, mai mari la noi. Si vor ramane, cel putin pentru o vreme: pentru anul acesta, Manolescu vede o crestere cu 25-30% a indicelui BET, intr-o evolutie asemanatoare cu cea de anul trecut. In plus, piata locala \u0084iti da si avantajul accesului la informatii\u0093, mai usor de obtinut decat in cazul in care la mijloc sunt mii de kilometri. La momentul actual, chiar daca \u0084doi-trei clienti au mai intrebat si de plasamente externe\u0093, BCR Securities nu ofera astfel de servicii, dar lucrurile s-ar putea schimba odata cu integrarea in grupul Erste. <\/P>

 <\/P>

Pentru cei ce nu sunt insa nici familiarizati cu plasamentele pe bursa, depozitul bancar este o alternativa. Ca si in cazul celorlalte tipuri de plasamente, si aici romanii au liber sa-si deschida conturi la banci din strainatate. Totusi, chiar si in conditiile in care randamentele la depozite nu sunt extrem de atragatoare nici in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>, nivelul dobanzilor din UE cu greu ar putea atrage pe cineva ce cauta doar un instrument de investitii. Cu titlu de exemplu, austriecii de la Erste Bank platesc pe piata locala dobanzi intre 1 si 3,8% pentru depozitele in euro, in functie de scadenta si de suma economisita. Pentru un depozit in euro pe un an, remunerat pe piata austriaca cu circa 3,5%, BCR (parte, de acum, a grupului) are tot o rata a dobanzii de 3,5% pentru un an. Randamente considerabil mai mici decat ofera depozitele in moneda nationala – in conditiile in care, la termene de un an, exista in piata si oferte cu dobanzi de 8-8,5%. Potrivit datelor furnizate de banca centrala, dobanda medie pentru depozitele noi in lei crescuse in noiembrie anul trecut pana la 6,3%, de la 5% la inceputul anului. <\/P>

 <\/P>

Tragand linie si adunand, cateva concluzii sunt evidente. In primul rand, posibilitatile de a face pasul \u0084in afara\u0093 exista, si fara nici un dubiu, viitorul apropiat va creste si mai mult numarul lor. Pe de alta parte, cel putin pentru moment, bursele straine raman mai degraba apanajul investitorilor sofisticati sau al companiilor specializate. Pentru ca, asa cum spune Mihail Ion de la RAM, \u0084in piete ca acelea vestice suntem doar ca niste picaturi intr-un ocean\u0093.<\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In timp ce strainii aduc milioane de euro in Romania, atrasi de randamente ce se mentin inca la doua cifre, exista si romani care fac pasul peste granita. Desi castigurile nu sunt mereu pe masura celor obtinute (inca) pe piata romaneasca, exista suficiente exceptii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[5462],"class_list":["post-6166","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-investitii-romanesti-cu-pasaportul-vizat"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6166","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6166"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6166\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27521,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6166\/revisions\/27521"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}