{"id":6103,"date":"2007-01-23T12:33:00","date_gmt":"2007-01-23T12:33:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=6103"},"modified":"2026-04-02T09:24:11","modified_gmt":"2026-04-02T09:24:11","slug":"bucurestiul-motor-in-doi-timpi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=6103","title":{"rendered":"Bucurestiul, motor in doi timpi"},"content":{"rendered":"

In competitia cu restul tarii, Bucurestiul se situeaza pe pozitii fruntase in orice clasament economic. Interesul investitorilor si fondurile europene vor reduce decalajele, dar avansul luat de Capitala este practic imposibil de depasit.<\/P>

 <\/P>

In Bucuresti exista, cred un grup de cercetatori de la Loughborough University, \u0084cateva dovezi\u0093 care indica faptul ca orasul tinde sa devina un asa-numit \u0084world city\u0093 – o aglomerare urbana<\/st1:place><\/st1:City> de importanta mondiala. Pe acelasi plan cu capitala Romaniei se afla Detroit<\/st1:City>, Bratislava<\/st1:City>, Rotterdam<\/st1:City>, Seattle<\/st1:City> sau Haga, iar pe palierul imediat inferior se afla, printre altele, Edinburgh<\/st1:City>, Glasgow, Marsilia, Sankt-Petersburg<\/st1:PlaceName> sau<\/st1:PlaceName> Cape<\/st1:PlaceType><\/st1:place> Town. <\/P>

 <\/P>

Studiul universitarilor britanici, grupati in GaWC (Globalization and World Cities Study Group) defineste un \u0084world city\u0093 (sau \u0084global city\u0093) drept un oras a carui existenta influenteaza ceea ce se intampla in restul lumii in mod \u0084direct si tangibil\u0093, in plan social, economic, cultural sau politic. In topul GaWC se afla Londra<\/st1:City>, New York<\/st1:State>, Paris<\/st1:City> si Tokio, ca jucatori majori, urmati de San Francisco<\/st1:City><\/st1:place>, Bruxelles, Z\u00fcrich sau Moscova. Varsovia si Budapesta, pentru a plati si obolul comparatiei cu estul Europei, fac parte din categoria  <\/SPAN>superioara \u0084minor world cities\u0093. <\/P>

 <\/P>

Ratiunile invocate de GaWC pentru statutul de \u0084world city\u0093 in cazul Bucurestiului se leaga de centrele de afaceri care s-au construit dupa 1989, de numarul destul de ridicat de companii de importanta mondiala prezente pe malurile Dambovitei sau de manifestarile culturale permanente sau ocazionale gazduite aici. Dar, probabil, cel mai interesant argument pentru includerea in clasamentul GaWC este numele orasului si recunoasterea sa internationala: nimeni nu va stalci niciodata Paris<\/st1:City><\/st1:place> sau Londra, dar Budapesta si Bucurestiul vor suferi, pe mai departe, de o inevitabila infratire prin confuzie. <\/o:p><\/P>

<\/o:p> <\/P>

<\/o:p>Pana sa ajunga oras de importanta mondiala, capitala Romaniei ocupa lejer pozitia de prim oras al tarii, din toate punctele de vedere: cu mai putin de zece procente din populatie, zona Bucurestiului produce o cincime din produsul intern brut si a atras in jur de jumatate din investitiile straine directe. PIB\/locuitor este in cazul bucurestenilor dublu fata de cel national, chiar daca la jumatatea mediei europene. Din cele aproape 4.000 de companii inovatoare care activeaza in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>, 21% se afla in Bucuresti, care concentreaza peste 41% din cheltuielile nationale de inovare. <\/P>

 <\/P>

Iar tendinta de evadare din pluton a Bucurestiului se va mentine si in urmatoarea perioada. Cauzele actualei situatii sunt usor de intuit, cum relativ facila pare si anticiparea evolutiei regiunilor romanesti si a zonei Capitalei. Situatii asemanatoare sunt comune celor mai multe state ale lumii, unde orasele importante, de regula capitalele, dar nu numai acestea, au concentrat crema investitiilor, a puterii financiare si a vietii culturale. <\/P>

 <\/P>

Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Statistica, spune ca disparitatile regionale si judetene care se inregistreaza in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> sunt de natura istorica. \u0084Dezvoltarea economica a fiecarei regiuni depinde in primul rand de cerere si in al doilea rand de starea infrastructurii, de toate tipurile, care sa faciliteze relatia productie-cerere\u0093, spune Ghizdeanu. <\/P>

 <\/P>

Bucurestiul, adauga Viorel Bitu, managing partner la compania de consultanta Synergizer, s-a dezvoltat incepand din perioada interbelica, dar mai ales in perioada ceausista. \u0084Daca analizam unele planuri de genul \u00abBucuresti, port la Marea Neagra\u00bb, putem constata ca ritmul imprimat de dictator s-a estompat dupa Revolutie. Totusi, dupa 1990 a existat o perioada in care interesul investitorilor s-a numit Bucuresti, ceea ce a dus la o accentuare a discrepantei pe fondul decaderii altor zone industrializate mai mult decat din cauza dezvoltarii Capitalei.\u0093 <\/P>

 <\/P>

Raportul dintre interes si decadere invocat de Viorel Bitu este o caracteristica a economiilor din statele foste comuniste. De altfel, si cercetatorii de la GaWC au constatat ca ascensiunea Varsoviei, a Pragai sau a Budapestei, nu numai a Bucurestiului, a fost accentuata si de declinul economic general al tarilor respective, inregistrat dupa 1990; cu atat mai evident a fost, pe acest fond, avansul inregistrat de zonele aflate \u0084pe val\u0093. <\/P>

 <\/P>

Bucurestiul pare a fi, in prezent, cea mai \u0084pe val\u0093 regiune europeana; cel putin asa cred analistii companiei de servicii imobiliare Jones Lang Lasalle, care calculeaza un indice european de crestere regionala, publicat in fiecare an. Studiul din 2006 indica Bucurestiul drept orasul european cu cea mai mare rata de crestere pentru urmatorii cinci ani, peste media celor 91 de orase europene analizate. Capitala Romaniei, cuprinsa in studiu pentru prima data, este trasa in jos, pe locul 58 in clasamentul Jones Lang Lasalle, de valoarea redusa a PIB\/locuitor (in comparatie cu restul Europei) si de coeficientul privind mediul de afaceri. <\/P>

 <\/P>

Asadar, premise si perspective bune pentru Bucuresti. Dar cum a actionat si cum va influenta Bucurestiul restul Romaniei? \u0084Cred ca Bucurestiul este mai mult un motor decat o frana. E drept, un motor in doi timpi si nu in patru, ca Budapesta sau chiar Belgradul\u0093, crede Viorel Bitu. Presedintele Comisiei Nationale de Prognoza spune ca Bucurestiul este pentru restul Romaniei ce a fost Germania<\/st1:place> pentru Europa, adica o adevarata locomotiva. \u0084Dezvoltarea accelerata a zonelor cu potential, precum Bucurestiul sau zona Timisoarei, se propaga in celelalte regiuni, prin cererea adresata acestora pentru produse mai competitive sau forta de munca. In timp, investitiile devin mai scumpe in aceste zone si incep sa se orienteze catre regiunile adiacente\u0093, comenteaza Ion Ghizdeanu. <\/P>

 <\/P>

Oricum, pentru urmatorii ani, \u0084locomotiva in doi timpi\u0093 va continua sa isi pastreze statutul fruntas, chiar daca este de asteptat o reducere a decalajelor. \u0084Zonele economice se dezvolta in raport cu potentialul acestora si nu in functie de statutul lor administrativ. Zona Timisoara<\/st1:City>–Arad<\/st1:place><\/st1:City> este poate cea mai reprezentativa. Nu putem spune cand, dar este posibil sa se formeze si in Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> zone tip megalopolis, ca pe coasta de est a SUA. Iar prima va fi cea din jurul Bucurestiului\u0093, apreciaza Ghizdeanu. <\/P>

 <\/P>

\u0084Totusi, discrepante vor exista mereu, dictate in principal de competitia preturilor, de economia de masa. Pretul benzinei nu poate fi mult diferit in Lotru fata de cel din Bucuresti, totusi diferenta de pret nu poate acoperi diferenta de profitabilitate, mult mai mare in Bucuresti datorita volumului vanzarilor. Ceea ce face ca decizia de a infiinta o benzinarie in Bucuresti sa fie mai atractiva decat investitia din Lotru\u0093, explica Viorel Bitu. Prin urmare, conchide el, \u0084in urmatorii 100 de ani nu cred ca alt oras din Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> va lua locul de lider al Bucurestiului\u0093. <\/P>

 <\/P>

Cat de mult conteaza pozitionarea geografica a afacerii? Nu prea, daca esti reprezentat in Bucuresti, spune Gheorghe Ciubotaru, directorul general si proprietarul companiei botosanene Electroalfa: filiala de productie din Bucuresti este cea mai activa si dezvoltata financiar din cele 11 pe care le detine compania. \u0084Adaptabilitatea manageriala\u0093 a permis Electroalfa sa depaseasca localizarea din extremul nordic al Romaniei si neajunsurile legate de aceasta, adevarata problema constituind-o in prezent forta de munca, de oriunde ar fi aceasta: in provincie, sustine Ciubotaru, exista bariere mentale care blocheaza relocarea fortei de munca si mobilitatea oamenilor. Pe de alta parte, crede el, provincia va acapara cea mai mare parte a investitiilor viitoare. Aceasta opinie se intemeiaza pe mai multe aspecte. In primul rand, investitiile din Bucuresti sunt mai scumpe si greu de realizat, pentru ca spatiile si forta de munca sunt putine si scumpe. In al doilea rand, planurile de dezvoltare a infrastructurii au ca tinta in principal provincia: aproape toate aeroporturile au devenit internationale, se dezvolta retele rutiere din Transilvania sau Moldova<\/st1:country-region><\/st1:place>, se dezvolta parcuri tehnologice in mai toate orasele mari. <\/P>

 <\/P>

Provincia, cum explica mai plastic brasoveanul Iuliu Miklos, patronul grupului de firme Mikim, iti permite sa \u0084vezi lucrurile mai curat\u0093, lipsite de cenusiul cu care este de multe ori asociat Bucurestiul. \u0084Transilvania va deveni o tinta predilecta a investitorilor, din cauza apropierii geografice, dar si de mentalitati, cu vestul Europei\u0093, apreciaza Miklos, care plaseaza Brasovul, intr-un top al dezvoltarii potentiale, pe locul al treilea dupa Timisoara si Cluj, la egalitate cu Constanta. <\/P>

 <\/P>

Topul realizat de Iuliu Miklos se refera la mari aglomerari urbane romanesti, care au intrat oricum in atentia investitorilor, a marilor lanturi de retail sau a publicitarilor. Ce facem cu restul? \u0084La o prima analiza s-ar parea ca principala solutie pentru reducerea decalajelor o reprezinta alocarea cu prioritate catre zonele sarace a resurselor financiare, atat publice, cat si europene. Dar poate mai important este climatul de afaceri, in care includem si atitudinea proinvestitionala a autoritatilor locale\u0093, spune Ion Ghizdeanu. <\/P>

 <\/P>

\u0084Totusi, romanii se dovedesc repetenti la capacitatea de a dezvolta si sustine programe, deci personal sunt sceptic ca exista o sansa practica de a sustine prin programe politice dezvoltarea unor zone\u0093, spune Viorel Bitu de la Synergizer. Scepticismul lui Bitu nu este impartasit de Gheorghe Ciubotaru sau de Iuliu Miklos, care mizeaza fie pe initiative locale si cresterea gradului de independenta administrativa, fie pe deplasarea naturala a interesului investitorilor, mereu in cautare de ceva mai convenabil pentru afacerea lor.<\/P>

 <\/P>

Inima economica a Europei o constituie o zona denumita Blue Banana, care incepe undeva in sudul Marii Britanii si coboara spre Milano. Zona, care nu tine cont de granite sau separari de orice alta natura, include Londra, Bruxelles, Frankfurt, Basel<\/st1:City><\/st1:place> si Z\u00fcrich si inseamna una din cele mai mari concentrari mondiale de bani, industrie si oameni. Concentrarea activitatilor este o realitate dovedita chiar si de simpla reprezentare pe harta a PIB\/capita realizat de diversele regiuni: cu cat este mai mare distanta fata de inima economica a Europei, cu atat indicatorul scade. Iar din acest punct de vedere, asa-numitul indicele de perificitate al Romaniei – cat de periferica este pozitia sa in raport cu nucleul economic al continentului – este aproximativ acelasi cu cel al Spaniei. Foarte frumos deci. Cand se vor apropia si restul indicatorilor?<\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In competitia cu restul tarii, Bucurestiul se situeaza pe pozitii fruntase in orice clasament economic. Interesul investitorilor si fondurile europene vor reduce decalajele, dar avansul luat de Capitala este practic imposibil de depasit.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[5385,5386],"class_list":["post-6103","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bucurestiul","tag-motor-in-doi-timpi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6103","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6103"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6103\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":59248,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6103\/revisions\/59248"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6103"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6103"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6103"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}