{"id":58908,"date":"2012-11-29T08:00:00","date_gmt":"2012-11-29T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=58908"},"modified":"2026-04-03T09:23:30","modified_gmt":"2026-04-03T09:23:30","slug":"evaziunea-fiscala-care-nu-este-evaziune-cum-plimba-marile-multinationale-banii-prin-paradisuri-fiscale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=58908","title":{"rendered":"Evaziunea fiscal\u0103 care nu este evaziune. Cum plimb\u0103 marile multina\u0163ionale banii prin paradisuri fiscale"},"content":{"rendered":"

Ampania \u00eempotriva evaziunii fiscale purtat\u0103 de mai multe guverne, \u00een frunte cu Washingtonul \u015fi Berlinul, a condus la erodarea binecunoscutului secret bancar elve\u0163ian, iar mii de persoane care \u015fi-au dosit averea \u00een paradisuri fiscale au intrat \u00een vizorul autorit\u0103\u0163ilor sau au ie\u015fit voluntar la ramp\u0103 \u00een schimbul clemen\u0163ei, pl\u0103tind o amend\u0103 modic\u0103 \u015fi taxele “din urm\u0103” pentru a sc\u0103pa de consecin\u0163ele mai grave ale unor investiga\u0163ii prelungite.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dup\u0103 ce problema celor cu bani \u00een conturi str\u0103ine a fost \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 rezolvat\u0103, \u00een centrul aten\u0163iei au ajuns marile companii multina\u0163ionale, care reu\u015fesc prin diverse artificii s\u0103-\u015fi reduc\u0103 semnificativ taxele pl\u0103tite pe profiturile ob\u0163inute \u00een afara \u0163\u0103rii de ba\u015ftin\u0103.Corpora\u0163ii precum Pepsi, Starbucks sau Intel au v\u00e2nz\u0103ri \u00een \u00eentreaga lume \u015fi \u0163in la imagine, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se prezinte drept atente la mediul \u00eenconjur\u0103tor, cu o atitudine progresiv\u0103 \u015fi responsabile din punct de vedere social.<\/p>\n

\u00cens\u0103 atunci c\u00e2nd vine vorba s\u0103 cedeze guvernelor partea cuvenit\u0103 din profiturile pe care le genereaz\u0103, icoanele capitalismului mondial ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een mod extrem de antisocial, noteaz\u0103 Der Spiegel \u00eentr-o analiz\u0103 recent\u0103. Spre deosebire de evaziunea fiscal\u0103, evitarea taxelor prin m\u0103suri care respect\u0103 reglement\u0103rile este legal\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Apple, spre exemplu, a pl\u0103tit \u00een 2010 taxe de numai 130 milioane de dolari aferente profiturilor ob\u0163inute \u00een afara Statelor Unite, \u00een valoare de 13 miliarde de dolari. Microsoft st\u0103 ceva mai bine, cu taxe de 1,7 miliarde de dolari pe profituri interna\u0163ionale de 15 miliarde dolari, \u00een timp ce Cisco a cedat numai 400 milioane de dolari din cele 8 miliarde de dolari c\u00e2\u015ftigate \u00een urm\u0103 cu doi ani \u00een afara SUA, potrivit datelor agregate de speciali\u015fti independen\u0163i \u00een domeniul fiscal.<\/p>\n

Opera\u0163iunile utilizate de companii pentru a-\u015fi optimiza rata de taxare au denumiri dintre cele mai variate, precum “Double Irish” sau “Dutch Sandwich”, \u00eens\u0103 principiul este \u00eentotdeauna acela\u015fi. \u00centr-o re\u0163ea complex\u0103, greu de descurcat, format\u0103 din numeroase companii-mam\u0103 \u015fi subsidiare, sucursale str\u0103ine \u015fi holdinguri, veniturile, profitul \u015fi costurile sunt transferate \u00eenainte \u015fi \u00eenapoi astfel \u00eenc\u00e2t corpora\u0163iile par \u00eentotdeauna s\u0103race \u00een jurisdic\u0163ii unde ratele de taxare sunt mai ridicate, iar profiturile apar \u00een \u0163\u0103ri cu taxe reduse.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Acum c\u00e2\u0163iva ani, Organiza\u0163ia pentru Cooperare \u015fi Dezvoltare Economic\u0103 (OCDE) estima c\u0103 60% din comer\u0163ul interna\u0163ional are loc \u00een interiorul companiilor multina\u0163ionale. Corpora\u0163ia face afaceri cu ea \u00eens\u0103\u015fi, respect\u00e2nd cu sfin\u0163enie litera legii, dar profit\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp de diferitele regimuri fiscale unde face afaceri pentru a-\u015fi reduce la minimum “povara fiscal\u0103”.<\/p>\n

Consecin\u0163ele sunt dezastruoase pentru guvernele afectate, a c\u0103ror putere financiar\u0103 este compromis\u0103 de artificiile de contabilitate ale companiilor. Bugetele na\u0163ionale resimt presiunea, care se transfer\u0103 asupra firmelor \u015fi cet\u0103\u0163enilor care nu au posibilitatea de a ocoli taxele.Problema este \u00eens\u0103 extrem de complicat\u0103. Impune \u00een\u0163elegerea interac\u0163iunilor dintre variatele regimuri fiscale de pe glob, urm\u0103rirea neobosit\u0103 a fiec\u0103rui cent care alunec\u0103 de la o subsidiar\u0103 la alta \u00een interiorul corpora\u0163iilor \u015fi identificarea punctelor sensibile unde se poate interveni pentru \u00eenchiderea unei “bucle” din lege. Practicile de acest tip au intrat \u00een vizorul guvernelor, care caut\u0103 modalit\u0103\u0163i de a se opune.<\/p>\n

\u00cen Statele Unite, o subcomisie din Senat investigheaz\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani aceste practici, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eendrepte aten\u0163ia membrilor Congresului \u015fi a opiniei publice asupra celor mai frapante cazuri, implic\u00e2nd cele mai cunoscute companii, \u00een \u00eencercarea de a genera awareness \u015fi de a aduna c\u00e2t mai mult\u0103 sus\u0163inere \u00een spatele ini\u0163iativelor de combatere a acestor metode nepl\u0103cute de a face business. Subcomisia, condus\u0103 de senatorul Carl Levin, membru al Partidului Democrat, a prezentat \u00een luna septembrie un document care denun\u0163\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea larg\u0103 a practicilor de evitare a taxelor \u00een r\u00e2ndul multina\u0163ionalelor americane<\/p>\n

<\/p>\n

Acestea transfer\u0103 profiturile c\u0103tre paradisuri fiscale unde pl\u0103tesc cu mult sub impozitul de 35% impus \u00een Statele Unite \u015fi, mai mult, o parte din bani sunt repatria\u0163i f\u0103r\u0103 a fi taxa\u0163i prin diverse bucle din legisla\u0163ia american\u0103. Printre studiile de caz prezentate de oamenii lui Levin se num\u0103r\u0103 o metod\u0103 utilizat\u0103 de Microsoft, care a transferat drepturile de proprietate intelectual\u0103 pentru produse software dezvoltate \u00een Statele Unite c\u0103tre divizii din Puerto Rico, Irlanda sau Singapore, unde taxele pe profiturile generate de aceste drepturi sunt mai reduse.<\/p>\n

Aceste trei subsidiare ale Microsoft au reu\u015fit s\u0103 genereze \u00een 2011 un profit \u00eenainte de taxe de 15,4 miliarde de dolari, mai mult de jum\u0103tate din rezultatul raportat de corpora\u0163ie la nivel mondial, cu o rat\u0103 medie de taxare de 4%. Raportat la num\u0103rul angaja\u0163ilor, mai pu\u0163ini de 2.000, cele trei subsidiare au generat un profit de 8 milioane de dolari per capita, fa\u0163\u0103 de 312.000 dolari pentru ceilal\u0163i 88.000 de salaria\u0163i ai companiei.<\/p>\n

Companiile americane p\u0103streaz\u0103 \u00een afara statelor unite un total de 1.500 miliarde de dolari, reprezent\u00e2nd 60% din banii pe care \u00eei de\u0163in. Motivul este politica fiscal\u0103 a SUA: profiturile generate \u00een str\u0103in\u0103tate nu sunt taxate dec\u00e2t dac\u0103 intr\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. Aceast\u0103 regul\u0103 are \u00eens\u0103 \u015fi o excep\u0163ie, anume fondurile care revin \u00een Statele Unite drept \u00eemprumuturi pe termen scurt c\u0103tre diverse entit\u0103\u0163i din interiorul corpora\u0163iei.<\/p>\n

Hewlett-Packard a profitat de aceast\u0103 bucl\u0103 pentru a asigura un flux stabil de lichiditate c\u0103tre opera\u0163iunile din SUA folosind astfel de “\u00eemprumuturi” de la diviziile din Belgia \u015fi Insulele Cayman.
\n\u00centr-o perioad\u0103 de 30 de luni \u00een anii 2008-2010, cele dou\u0103 subsidiare au transferat \u00een mod alternativ c\u00e2teva miliarde de dolari c\u0103tre divizii din America, asigur\u00e2nd finan\u0163area constant\u0103 a opera\u0163iunilor autohtone cu bani proveni\u0163i din alte \u0163\u0103ri, dar netaxabili din moment ce scaden\u0163a transferurilor nu a dep\u0103\u015fit niciodat\u0103 60 de zile, termenul necesar pentru a se \u00eencadra \u00een excep\u0163ia prev\u0103zut\u0103 de lege. Companiile se ap\u0103r\u0103 sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 ar fi dezavantajate din punct de vedere competitiv dac\u0103 nu ar evita taxele acolo unde este posibil.<\/p>\n

Senatorul Tom Coburn, republicanul cu senioritate din subcomisia lui Levin, consider\u0103 c\u0103 evitarea taxelor este numai un simptom al unei maladii mai severe, anume rata ridicat\u0103 de taxare a companiilor din SUA \u015fi sistemul fiscal extrem de complex.\u00cen Europa, mini\u015ftrii finan\u0163elor din Germania, Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie colaboreaz\u0103 la un proiect de combatere a practicilor de evitare a taxelor. Wolfgang Schaeuble i-a scris recent secretarului Trezoreriei Statelor Unite, Timothy Geithner, pentru a-i c\u00e2\u015ftiga sprijinul fa\u0163\u0103 de ini\u0163iativa european\u0103. Planul germanului atac\u0103 \u015fi state europene care au f\u0103cut un model de business din atragerea corpora\u0163iilor prin regimuri fiscale relaxate \u015fi flexibile, precum Irlanda sau Olanda. Exper\u0163ii OCDE, care studiaz\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani acest fenomen, sunt \u00eengrijora\u0163i \u00een special de companiile din domeniul IT.<\/p>\n

Google, una dintre cele mai profitabile companii din lume, cu sediul \u00een California, a reu\u015fit s\u0103-\u015fi reduc\u0103 rata de impozitare pe pia\u0163a autohton\u0103 la 21%, jum\u0103tate din taxa de 41% perceput\u0103 \u00een statul de origine. Google a pl\u0103tit \u00een 2011 taxe de mai pu\u0163in de 2,6 miliarde de dolari pentru profituri de 12,3 miliarde dolari, totul perfect legal. Ca \u015fi \u00een cazul celorlalte companii amintite, miezul problemei nu este \u00een SUA, ci \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een \u0163\u0103rile unde profiturile Google sunt taxate la rate mult mai reduse.<\/p>\n

Toate profiturile generate de Google \u00een Europa sunt consolidate \u00een Irlanda, autorit\u0103\u0163ile din state precum Germania sau Fran\u0163a neav\u00e2nd acces la ace\u015fti bani deoarece compania nu de\u0163ine puncte de lucru \u00een sens tradi\u0163ional \u00een aceste \u0163\u0103ri. Google Ireland Ltd., \u00eenregistrat\u0103 la Dublin, a ob\u0163inut \u00een anul 2010 venituri de 10,1 miliarde euro, cheltuite aproape \u00een totalitate pe cheltuieli de publicitate \u015fi cu cei 2.000 de angaja\u0163i. Cea mai mare cheltuial\u0103 raportat\u0103, de 7,2 miliarde euro, a reprezentat o redeven\u0163\u0103 de licen\u0163iere pl\u0103tit\u0103 de Google Ireland c\u0103tre o alt\u0103 subsidiar\u0103 Google din Olanda. Astfel, aproape tot venitul a disp\u0103rut de la Dublin, Irlanda \u00eencas\u00e2nd numai 16,8 milioane euro, plus impozitele percepute din salariile celor 2.000 de angaja\u0163i ai Google.<\/p>\n

Intre timp, Google Netherlands Holdings BV, Amsterdam, care a colectat redeven\u0163ele, este o companie f\u0103r\u0103 angaja\u0163i. Subsidiara a pl\u0103tit \u00een Olanda o tax\u0103 de numai 2,7 mil. euro, deoarece cea mai mare parte a veniturilor din “licen\u0163iere” au fost transferate mai departe c\u0103tre o divizie din Insula Emerald pe post de comision de licen\u0163iere c\u0103tre Google Ireland Holdings. Google Ireland Holdings a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 sub legisla\u0163ie irlandez\u0103, \u00eens\u0103 are sediul administrativ \u00een Insulele Bermude, unde nu exist\u0103 tax\u0103 pe profiturile companiilor. Traseul astfel descris permite Google s\u0103 nu pl\u0103teasc\u0103 taxe pe profiturile generate \u00een Europa din publicitate, evit\u00e2nd totodat\u0103 raza de ac\u0163iune a autorit\u0103\u0163ilor americane. Google a adunat aproximativ 24,8 miliarde de dolari \u00een Bermude.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Metoda utilizat\u0103 de Google se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een repertoriul altor companii \u015fi pare imposibil de obstruc\u0163ionat \u00een absen\u0163a unui tratat global de armonizare a politicilor fiscale. Nici m\u0103car Uniunea European\u0103 nu a reu\u015fit s\u0103 uniformizeze taxele din statele membre. Mai multe \u0163\u0103ri, printre care Irlanda, Bulgaria, Slovacia \u015fi Cipru, se opun vehement unei astfel de m\u0103suri deoarece le-ar pune \u00een pericol modelul de business, de ademenire a companiilor cu taxe reduse. Germania este \u00eens\u0103 determinat\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte.<\/p>\n

Berlinul vrea ca guvernele europene, \u00eem-preun\u0103 cu Washingtonul, s\u0103 exercite presiuni asupra paradisurilor fiscale pentru a pune cap\u0103t situa\u0163iei. Nu este clar dac\u0103 ministrul german va avea succes, noteaz\u0103 Der Spiegel. Pe probleme fiscale Statele Unite au luat de obicei partea corpora\u0163iilor americane. Situa\u0163ia s-ar putea schimba \u00eens\u0103 pe fondul discu\u0163iilor tot mai aprinse de la Washington cu privire la reducerea deficitului bugetar. Mul\u0163i politicieni americani se uit\u0103 tot mai ur\u00e2t la depozitele de bani \u0163inute de companii \u00een paradisuri fiscale.<\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-o perioad\u0103 marcat\u0103 de deficite fiscale majore, datorii guvernamentale \u00een cre\u015ftere \u015fi ad\u00e2ncirea inechit\u0103\u0163ilor sociale, cei care nu dau \u00eenapoi comunit\u0103\u0163ii ceea ce se cuvine au devenit \u0163inte at\u00e2t pentru pres\u0103 \u015fi implicit opinia public\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru politicienii pu\u015fi pe recuperat bani \u015fi echilibrat bugete.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[201,29338,7895],"class_list":["post-58908","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-companii","tag-evaziunea-fiscala","tag-multinationale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58908","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=58908"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58908\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":74965,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58908\/revisions\/74965"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=58908"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=58908"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=58908"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}