{"id":58687,"date":"2012-11-18T23:00:00","date_gmt":"2012-11-18T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=58687"},"modified":"2026-04-03T09:17:07","modified_gmt":"2026-04-03T09:17:07","slug":"regele-sensului-unic-povestea-de-zece-milioane-de-euro-pe-an-a-lui-radu-spirea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=58687","title":{"rendered":"Regele sensului unic. Povestea de zece milioane de euro pe an a lui Radu Spirea"},"content":{"rendered":"

“Fabrica \u00eenseamn\u0103 multe hale. O or\u0103 ne plimb\u0103m s\u0103 facem fotografii. Sunt dou\u0103 hectare”, spunea \u00een debutul interviului Radu Spirea, \u015feful Vesta Investment, \u00een biroul s\u0103u din Otopeni, situat \u00een vecin\u0103tatea centurii de ocolire a Bucure\u015ftiului. Afacerea sa a \u00eenceput \u00een 1994, dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani \u00een care a lucrat ca inginer de transporturi la \u00eentreprinderea de c\u0103i ferate. Spune c\u0103 Revolu\u0163ia l-a prins “exact a\u015fa cum trebuie”, la numai 27 de ani, \u00eentruc\u00e2t nu apucase s\u0103 “prind\u0103 r\u0103d\u0103cini” \u00een sistemul de stat: “Nu eram \u00eensurat, nu aveam copii, eram pe banii mei”. Vorbe\u015fte despre sine ca fiind la acea vreme un tip studios, care terminase \u015fi a doua facultate – administra\u0163ie public\u0103 – \u015fi a \u00eenceput \u015fi ASE, \u00eens\u0103 vremurile nu i-au permis s\u0103 duc\u0103 la cap\u0103t studiile.<\/p>\n

“F\u0103r\u0103 s\u0103 am nimic \u00een cap am renun\u0163at la slujba mea \u015fi, pl\u0103c\u00e2ndu-mi istoria, am sim\u0163it c\u0103 e momentul s\u0103 fac ceva pentru c\u0103 orice schimbare de sistem e o ocazie unic\u0103”, rememoreaz\u0103 Spirea. Tat\u0103l s\u0103u l-a acuzat de incon\u015ftien\u0163\u0103 dup\u0103 ce a renun\u0163at la postul de \u015fef serviciu \u00een cadrul CFR, unul bine pl\u0103tit, dar t\u00e2n\u0103rul a \u00eenceput s\u0103 \u00eenoate \u00een oportunit\u0103\u0163ile de atunci. A \u00eenceput cu un business de papet\u0103rie \u015fi mai apoi cu unul de transporturi. Avea un unchi \u00een Belgia prin care reu\u015fea s\u0103 aduc\u0103 produsele \u00een \u0163ar\u0103 pe care mai apoi le comercializa, iar ulterior \u015fi-a cump\u0103rat dou\u0103 camioane cu care transporta m\u0103rfuri pentru diferi\u0163i agen\u0163i economici – “o afacere care a mers bini\u015for vreo doi ani”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00ce\u015fi aminte\u015fte de \u00eent\u00e2lnirea cu un partener de afaceri str\u0103in care i-a spus c\u0103 \u00een momentul \u00een care ajungi \u00een Rom\u00e2nia cu ma\u015fina, venind din vestul Europei, \u0163ara se scufund\u0103 \u00een \u00eentuneric, dat\u0103 fiind starea precar\u0103 a \u015foselelor de la \u00eenceputul anilor 1990 \u015fi a\u015fa i-a venit ideea dezvolt\u0103rii unei afaceri. Pe seama unui \u00eemprumut de 150.000 de dolari contractat \u00een 1994 de la un cunoscut, devenit \u015fi ac\u0163ionar majoritar \u00een business, \u00eemprumut pe care avea s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 scump ulterior, a demarat afacerea Vesta. “Mult\u0103 lume \u00ee\u015fi cump\u0103rase dup\u0103 Revolu\u0163ie camioane \u015fi remorci pe care le \u0163ineau \u00een fa\u0163a por\u0163ii. Fiind nesemnalizate, erau kamikaze”, spune Spirea, cu trimitere la un studiu realizat cu \u015feful Poli\u0163iei Rutiere de la acea vreme. Dup\u0103 \u00een primul an \u00een care s-a introdus obliga\u0163ia de a se monta panouri reflectorizante \u00een partea din spate a acelor vehicule, num\u0103rul de coliziuni s-a redus semnificativ. Spirea a \u00een\u0163eles mai bine modul \u00een care semnalizarea rutier\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 dup\u0103 ce a mers \u00een Germania la un produc\u0103tor similar celui pe care avea s\u0103-l dezvolte mai apoi \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

A \u00eenceput cu doi muncitori, iar afacerea a crescut constant de la an la an \u00een \u0163ara \u00een care indicatoarele \u015fi marcajele rutiere lipseau sau erau de mult\u0103 vreme ie\u015fite din uz. Trei ani mai t\u00e2rziu ajunsese deja la 40-50 de angaja\u0163i \u015fi a sim\u0163it nevoia s\u0103-\u015fi r\u0103scumpere societatea de la partenerul de afaceri, motiv pentru care a pl\u0103tit 721.000 de dolari – sum\u0103 pe care \u015fi-o aminte\u015fte cu exactitate pentru c\u0103 “am pl\u0103tit cu to\u0163i banii pe care \u00eei aveam la acea vreme \u015fi am r\u0103mas f\u0103r\u0103 niciun leu”. Spune c\u0103 a fost mai u\u015for dup\u0103 ce a r\u0103mas singur, \u00eens\u0103 abia dup\u0103 doi ani, dat fiind c\u0103 a r\u0103mas decapitalizat \u015fi a trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 businessului cu buzunarele goale. Ulterior a \u00eenceput planul de investi\u0163ii, mai exact s\u0103 cumpere halele situate l\u00e2ng\u0103 podul de la Otopeni peste centura Bucure\u015ftiului: “Mi-am dat seama \u00eenc\u0103 din 1994 c\u0103 este o zon\u0103 excelent\u0103: are acces concomitent la DN1, la centur\u0103, am cale ferat\u0103, aeroportul e la doi pa\u015fi \u015fi sunt \u015fi aproape de ie\u015firea din \u0163ar\u0103, iar spa\u0163iul de produc\u0163ie este excep\u0163ional”. Cump\u0103rarea terenurilor s-a \u00eentins pe aproape zece ani, ultimele contracte de v\u00e2nzare-cump\u0103rare fiind semnate \u00een 2006.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Managerul recunoa\u015fte c\u0103 \u00ee\u015fi f\u0103cuse planuri mari legate de cre\u015fterea businessului s\u0103u odat\u0103 cu anii 2004 \u015fi 2007, aderarea la NATO \u015fi, respectiv, la Uniunea European\u0103, c\u00e2nd lucrurile \u00eencepuser\u0103 “u\u015for, u\u015for” s\u0103 mearg\u0103. Practic, din 2006, Spirea remarc\u0103 un elan al proiectelor de infrastructur\u0103, ceea ce l-a determinat s\u0103 ajung\u0103 ast\u0103zi la aproape 200 de angaja\u0163i. Mentalit\u0103\u0163ile sunt \u00eens\u0103 greu de schimbat. La capitolul marcaje rutiere, nu e preferat\u0103 vopseaua care dureaz\u0103 doi-trei ani, care cost\u0103 cam 20 de euro per metru p\u0103trat, \u00eens\u0103 \u015fi ast\u0103zi e preferat\u0103 cea de patru euro, care dureaz\u0103 doar c\u00e2teva luni. 60% din marcajele existente \u00een prezent sunt din cele care rezist\u0103 pu\u0163in.<\/p>\n

De\u015fi a avut mul\u0163i ani dificili \u00een afacerea Vesta, Radu Spirea spune c\u0103 anul 2012 e de departe cel mai greu an cu care s-a \u00eent\u00e2lnit vreodat\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

“\u00cenghe\u0163area investi\u0163iilor publice pentru acoperirea de nevoi sociale este un lucru anormal”, spune Spirea. Mai exact, Ministerul Transporturilor a pierdut la rectificarea bugetar\u0103 din aceast\u0103 var\u0103 aproape 300 de milioane de euro. Cei mai mul\u0163i bani, circa 117 milioane de euro, au fost “\u015fter\u015fi” de la drumuri, fapt ce pune \u00een pericol derularea proiectelor de infrastructur\u0103 rutier\u0103. Cel mai reprezentativ exemplu \u00een acest sens este centura Capitalei: de\u015fi de prin anii 2007-2008 se semneaz\u0103 contracte pentru reabilitarea acesteia, nu exist\u0103 bani pentru finan\u0163are. De exemplu, anul acesta centura Capitalei prime\u015fte mai pu\u0163in de trei milioane de euro, potrivit informa\u0163iilor publicate de Ziarul Financiar. Ca urmare a rectific\u0103rii bugetare, datoriile Companiei Na\u0163ionale de Autostr\u0103zi \u015fi Drumuri Na\u0163ionale fa\u0163\u0103 de constructorii de drumuri, de 1,3 miliarde lei \u00een total, vor fi e\u015falonate la plat\u0103 \u00een baza unui calendar care urmeaz\u0103 s\u0103 fie stabilit, Guvernul neput\u00e2nd aloca \u00een acest an dec\u00e2t aproximativ 200 milioane lei.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Reprezentan\u0163i ai mai multor firme de construc\u0163ii au venit la finalul lunii octombrie la Palatul Victoria pentru a discuta cu premierul Victor Ponta despre finan\u0163area lucr\u0103rilor de infrastructur\u0103 rutier\u0103, dup\u0103 ce Guvernul a limitat posibilitatea CNADNR de a efectua \u015fi contracta lucr\u0103ri f\u0103r\u0103 acoperire \u00een buget. La finalul discu\u0163iilor, premierul, citat de agen\u0163ia de pres\u0103 Mediafax, a ar\u0103tat c\u0103 CNADNR \u00eenregistreaz\u0103 \u00een prezent datorii de 779 milioane lei fa\u0163\u0103 de constructorii de drumuri, la care se adaug\u0103 lucr\u0103ri care urmeaz\u0103 s\u0103 fie facturate, totalul urm\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 astfel la 1,3 miliarde lei. Toate aceste datorii vor fi e\u015falonate la plat\u0103, deoarece Guvernul nu poate achita \u00een acest an, la rectificare, dec\u00e2t aproximativ 200 milioane lei. Premierul preciza c\u0103 lucr\u0103rile au fost angajate de fostele guverne f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 ca finan\u0163area s\u0103 fie asigurat\u0103 \u00een bugetul de stat. La \u00eent\u00e2lnirea de la Palatul Victoria au participat reprezentan\u0163i ai companiilor Astaldi, FCC, Max Boegl, Pa&Co, Impresa Pizzarotti, Strabag, Straco Group, Euroconstruct, premierul spun\u00e2nd c\u0103 Astaldi are cea mai mare datorie de recuperat de la stat, respectiv 230 milioane lei pentru lucr\u0103ri facturate la Autostrada Bucure\u015fti-Constan\u0163a. “Sunt foarte mul\u0163i am\u0103r\u00e2\u0163i \u00een \u0163ara asta, dar din punctul meu de vedere nu po\u0163i s\u0103 iei resurse de la investi\u0163ii publice \u015fi s\u0103 aloci la nevoi sociale. Este moartea economiei. Clar. E nevoie, dar poate se g\u0103sea o alt\u0103 surs\u0103”, explic\u0103 Spirea.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Anual se aloc\u0103 siguran\u0163ei rutiere circa 100 de milioane de euro. Jum\u0103tate din bani sunt aloca\u0163i companiilor str\u0103ine, iar figura lui Spirea se schimb\u0103 c\u00e2nd vorbe\u015fte despre concuren\u0163\u0103. Se m\u00e2ndre\u015fte c\u0103 firma sa este 100% rom\u00e2-neasc\u0103 – ac\u0163iunile fiind \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00eentre membri ai familiei – \u00eens\u0103 spune c\u0103 \u00een pia\u0163\u0103 nu exist\u0103 concuren\u0163\u0103 real\u0103. “Cel mai mare of al meu este c\u0103 autorit\u0103\u0163ile nu apreciaz\u0103 rom\u00e2nii \u00een propria \u0163ar\u0103, ci prefer\u0103 importurile. Nu \u0163ine cont nimeni c\u0103 le produc \u00een Rom\u00e2nia \u015fi c\u0103 am aceea\u015fi calitate sau chiar mai bun\u0103. Asta e crima cea mai mare.” Dincolo de companiile rom\u00e2ne\u015fti care activeaz\u0103 \u00een pia\u0163a de semnalizare rutier\u0103 – trei \u00een Bucure\u015fti, dar \u015fi \u00een Bra\u015fov, Timi\u015foara, Suceava \u015fi T\u00e2rgu-Mure\u015f -, Spirea d\u0103 exemplul directorilori generali ai companiei responsabile de \u00eentre\u0163inerea drumurilor na\u0163ionale care “fac turneu la constructori \u015fi le sugereaz\u0103 c\u00e2nd ajung la partea de semnalizare s\u0103 ia serviciile de la str\u0103ini”. Radu Spirea spune c\u0103 pe drumurile na\u0163ionale exist\u0103 monopol de 16 ani \u00een ce prive\u015fte marcajele rutiere din partea societ\u0103\u0163ii Plastidrum, societate cu ac\u0163ionariat str\u0103in, dar de\u0163inut\u0103 \u00een propor\u0163ie de 10% chiar de c\u0103tre Compania Na\u0163ional\u0103 de Autostr\u0103zi \u015fi Drumuri Na\u0163ionale din Rom\u00e2nia. “E un joint-venture, o infrac\u0163iune da capo al fine”. \u00cen luna martie, Consiliul Concuren\u0163ei anun\u0163a c\u0103 a declan\u015fat o investiga\u0163ie privind o posibil\u0103 \u00eenc\u0103lcare a legisla\u0163iei concuren\u0163ei de c\u0103tre firmele SC Plastidrum SRL, SC Signature Semnalizare SRL, SC Swarco Romania SRL, Swarco Heoscont Strassenmarkierung GmbH \u015fi Eleftherios Kokkinakis LTD, \u00eens\u0103 niciun raport nu a fost \u00eenc\u0103 f\u0103cut public. De aceea, marcajele drumurilor na\u0163ionale sunt \u00een prezent blocate, p\u00e2n\u0103 la rezolvarea solu\u0163iei.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Noi nu am putut c\u00e2\u015ftiga vreo licita\u0163ie pentru c\u0103 mereu caietul de sarcini e pliat pe specificul societ\u0103\u0163ii respective”, spune revoltat Spirea. E vorba de o felie de 15 milioane de euro care se \u00eendreapt\u0103 anual spre compania german\u0103 Plastidrum. De aceea, firmelor rom\u00e2ne\u015fti le r\u0103m\u00e2n contractele cu autorit\u0103\u0163i locale – consilii jude\u0163ene sau locale -, iar partea cea mai mare din businessul Vesta e asigurat\u0103 de indicatoare (50%), de marcaje (25%), iar restul de semnalizare pentru autovehicule (truse sanitare, triunghiuri reflectorizante, echipamente pentru camioane) furnizate importatorilor de ma\u015fini \u015fi companiei Automobile Dacia. A\u015fadar, businessul depinde \u00een propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare de contractele ob\u0163inute de la stat, de\u015fi Spirea puncteaz\u0103 faptul c\u0103 este preferat pentru serviciile sale \u015fi de ansamblurile reziden\u0163iale nou construite sau de centrele comerciale inaugurate \u00een ultimii ani, dar care \u00eenseamn\u0103 pu\u0163in din cifra de afaceri total\u0103. Un exemplu care i-a r\u0103mas \u015fi acum \u00een minte se leag\u0103 de o licita\u0163ie de acum zece ani, c\u00e2nd s-a prezentat la compania de drumuri unde a oferit pentru un contract de st\u00e2lpi de semnalizare pentru marginea \u015foselei de trei ori mai pu\u0163in dec\u00e2t compania care a c\u00e2\u015ftigat licita\u0163ia, o firm\u0103 de apartament f\u0103r\u0103 angaja\u0163i. Mai recent, \u00een cazul autostr\u0103zii Bucure\u015fti-Ploie\u015fti, Vesta Investment a c\u00e2\u015ftigat trei din cele patru tronsoane construite, pentru cel de-al patrulea fiind refuzat de constructorul italian, de\u015fi a oferit un pre\u0163 la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de compania ce avea s\u0103 ob\u0163in\u0103 contractul – “nici nu m-au b\u0103gat \u00een seam\u0103”.<\/p>\n

<\/p>\n

Cei mai buni ani pentru business au fost 2006-2010, dar, de\u015fi a sim\u0163it criza \u00een 2009, c\u00e2nd a \u015fi renun\u0163at la un sfert din personal, a reu\u015fit s\u0103 se men\u0163in\u0103 profitabil \u015fi s\u0103 nu i se ridice mari probleme. Dintre nenum\u0103ra\u0163ii mini\u015ftri ai transporturilor din ultimii 20 de ani, spune c\u0103 o apreciaz\u0103 cel mai mult pe Anca Boagiu, av\u00e2nd drept argument faptul c\u0103 proiectele de infrastructur\u0103 au fost accelerate pe durata mandatului s\u0103u.
\n\u00cen ce prive\u015fte constructorii de drumuri, el spune c\u0103 Vesta e preferat\u0103 de c\u0103tre constructorii rom\u00e2ni. UMB Spedition, companie de\u0163inut\u0103 de omul de afaceri Dorinel Umbr\u0103rescu, Pa&Co, constructor al c\u0103rui proprietar este omul de afaceri Costel C\u0103\u015funeanu, \u015fi Euroconstruct, afacerea lui Dan Be\u015fciu \u015fi a lui Sorin Vulpescu, sunt printre partenerii de business ai lui Radu Spirea, \u00eens\u0103 rela\u0163iile difer\u0103 cu cei str\u0103ini, unde contractele se \u00eent\u00e2lnesc rar cu firmele locale. Lucr\u0103rile acelor companii sunt de calitate \u00eendoielnic\u0103, spune managerul, \u00een timp ce arat\u0103 plan\u015fe cu indicatoarele montate de firma fran\u0163uzeasc\u0103 Girod d\u0103r\u00e2mate de v\u00e2nt de pe cel mai recent inaugurat tronson de autostrad\u0103: Timi\u015foara-Arad – “nu zic s\u0103 mi le dea mie, dar s\u0103 le dea mai bine la rom\u00e2ni”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Un factor de stres este \u015fi cel al \u00eent\u00e2rzierii pl\u0103\u0163ilor din partea statului, de care vorbea chiar premierul la finalul lunii, dar \u015fi din partea altor constructori – “am dat \u00een judecat\u0103 Romstrade (firm\u0103 de\u0163inut\u0103 de omul de afaceri Nelu Iordache – n.r.) pentru c\u0103 nu mi-au dat banii nici dup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate” -, totaliz\u00e2nd pentru afacerea Vesta peste 1,5 milioane de euro. Spirea remarc\u0103 \u015fi o cre\u015ftere a presiunii din partea administra\u0163iilor financiare de a-\u015fi achita obliga\u0163iile fiscale chiar la termen, de\u015fi facturile sunt ne\u00eencasate tocmai de la companii de\u0163inute de stat – “nu este ilegal, dar e profund imoral”.<\/p>\n

Ca urmare a rectific\u0103rii bugetare din var\u0103, Spirea se concentreaz\u0103 pe contractele deja semnate cu constructorii de drumuri \u015fi autorit\u0103\u0163ile locale. Bucure\u015ftiul \u00een–seam–n\u0103 20% din afacere, alte zone de influen\u0163\u0103 fiind Bra\u015fov, Constan\u0163a \u015fi Ploie\u015fti. Vorbe\u015fte despre cele trei elemente care contribuie la siguran\u0163a rutier\u0103: starea drumului, starea vehiculului \u015fi legisla\u0163ia. Dac\u0103 vehiculele s-au cam aliniat la media european\u0103, legisla\u0163ia \u015fi codul rutier s-au armonizat, drumurile sunt \u00een urm\u0103. “Dac\u0103 la\u015fi drumul cu gropi, m\u0103car \u015foferul \u015ftie s\u0103 mearg\u0103 \u00eencet, dar drumurile reabilitate \u015fi f\u0103r\u0103 marcaje rutiere sunt tragedia.” Potrivit legii, administratorul drumului trebuie s\u0103 se asigure c\u0103 drumurile sunt marcate corespunz\u0103tor, \u00eens\u0103 alocarea de bani din totalul costului de construc\u0163ie ajunge la cel mult 3%, fa\u0163\u0103 de 8-15% \u00een statele Europei de Vest. Modelul \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cel mai adesea, spune Spirea, este “d\u0103-i o dung\u0103 \u015fi pune o tabl\u0103”, iar efectele unei astfel de mentalit\u0103\u0163i nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103. \u00cenc\u0103lcarea codului rutier din 2006 atrage dup\u0103 sine chiar sanc\u0163iuni penale celor care nu marcheaz\u0103 \u015foselele, iar Asocia\u0163ia Victimelor Accidentelor de Circula\u0163ie are mai multe ac\u0163iuni pe rol \u00een instan\u0163\u0103 \u00een acest sens.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen cazul dubl\u0103rii celor circa 50 de milioane de euro investite anual \u00een semnalizare rutier\u0103, num\u0103rul accidentelor rutiere ar sc\u0103dea cu dou\u0103 treimi, potrivit managerului. Admite c\u0103 a primit nenum\u0103rate oferte s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 businessul, dar m\u0103rturise\u015fte c\u0103 e o afacere de familie \u015fi nu se vede f\u0103c\u00e2nd altceva. “De ce s\u0103 la\u015fi un business care merge ca s\u0103 te apuci de altul? Nu o consider o provocare, ci o gre\u015feal\u0103. Fac businessul pe care \u00eel cunosc”, spune franc Spirea. Nu a uitat nop\u0163ile nedormite \u015fi afirm\u0103 c\u0103 a muncit mult \u00een cei 18 ani, iar dac\u0103 va alege vreodat\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103, “vrea s\u0103 trag\u0103 obloanele \u015fi s\u0103 stea la schi sau la scufund\u0103ri, nu s\u0103 fac\u0103 altceva”. Asociaz\u0103 dezvoltarea companiei cu cea a cre\u015fterii unui copac \u00een care toate ramurile func\u0163ioneaz\u0103, de aceea nu agreeaz\u0103 oamenii de afaceri care au businessuri \u00een domenii diferite pentru c\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103 le conduc\u0103 la fel de bine. Radu Spirea a crezut mereu c\u0103 lucrul bine f\u0103cut are nevoie de toat\u0103 aten\u0163ia, a\u015fadar viitorul s\u0103u se traduce prin “totul” – controlarea unicului s\u0103u business – sau “nimic” – v\u00e2nzarea companiei \u015fi o retragere lini\u015ftit\u0103. Prima ipotez\u0103 pare singura care merit\u0103 luat\u0103 \u00een calcul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Omul de afaceri Radu Spirea a stat p\u00e2n\u0103 acum \u00een umbr\u0103 \u015fi este pu\u0163in cunoscut publicului larg. Businessul s\u0103u, Vesta Investment, \u00eempline\u015fte \u00een cur\u00e2nd 20 de ani, iar cel mai mare produc\u0103tor local de echipamente de siguran\u0163\u0103 \u00een transporturi a ajuns anul trecut la afaceri de zece milioane de euro, cu un profit de dou\u0103 milioane. Cum se fac bani din indicatoare \u015fi marcaje rutiere \u00een \u0163ara f\u0103r\u0103 autostr\u0103zi \u015fi cu cele mai proaste \u015fosele din Europa?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,29938,6838,29939],"class_list":["post-58687","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-radu-spirea","tag-transporturi","tag-vesta-investment"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58687","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=58687"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58687\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":74756,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58687\/revisions\/74756"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=58687"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=58687"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=58687"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}