{"id":58563,"date":"2012-11-12T00:52:07","date_gmt":"2012-11-12T00:52:07","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=58563"},"modified":"2026-04-03T09:14:24","modified_gmt":"2026-04-03T09:14:24","slug":"ce-nu-vor-spune-politicienii-in-campanie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=58563","title":{"rendered":"Ce nu vor spune politicienii \u00een campanie"},"content":{"rendered":"

Adriean Videanu, poten\u0163ialul viitor premier al ARD, a calificat drept “colec\u0163ia de minciuni de toamn\u0103-iarn\u0103” programul economic al USL, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 acesta ar duce deficitul bugetar la 15% \u00eenc\u0103 din primul an, \u00een timp ce Victor Ponta a replicat c\u0103 programul ARD e mincinos, fiindc\u0103 are nevoie \u00een 2013 de o sum\u0103 de 11 mld. lei neafl\u0103toare \u00een buget. \u00cen schimb, \u015fi Videanu, \u015fi Ponta au explicat c\u0103 propriul lor program e realist, fiindc\u0103 nu are termene fixe de aplicare, \u00eentinz\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 \u00een 2016. “Planurile fiscale ale alian\u0163ei social-liberale sunt similare cu cele ale opozi\u0163iei. Diferen\u0163a semnificativ\u0103 este dat\u0103 de orizontul de implementare g\u00e2ndit pentru urm\u0103torii patru ani, \u00een vreme ce opozi\u0163ia anun\u0163\u0103 inten\u0163ia t\u0103ierii impozitului pe venit \u015fi profit la 12% \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2013”, remarc\u0103 Mihai T\u00e2n\u0163aru, analist al ING Bank Rom\u00e2nia. E drept, aici ARD are un avantaj fa\u0163\u0103 de USL, fiindc\u0103 alian\u0163a dreptei nu e favorit\u0103 \u00een sondaje, a\u015fa \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi permite s\u0103 promit\u0103 mai mult f\u0103r\u0103 s\u0103-i d\u0103uneze. Pute\u0163i s\u0103 ignora\u0163i, a\u015fadar, lini\u015fti\u0163i ambele programe: nici cota unic\u0103 de 12% a ARD, nici impozitarea diferen\u0163iat\u0103 cu un maxim de 16% a USL nu vor fi adoptate \u00een 2013, dup\u0103 cum nici t\u0103ierea CAS cu 5% nu intr\u0103 \u00een vigoare la anul.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Ce nu v\u0103 vor spune politicienii este \u00eens\u0103 c\u0103 nu din realism fiscal au e\u015falonat m\u0103surile propuse, ci de frica FMI, care nu numai c\u0103 a respins deja acum c\u00e2teva luni proiectele de reduceri de taxe ale guvern\u0103rii USL, dar a mai \u015fi sugerat o majorare cu 1% a impozitului pe venit, a CASS \u015fi a TVA, pe motiv c\u0103 nivelul primelor dou\u0103 e prea mic fa\u0163\u0103 de cel din alte state din UE \u015fi c\u0103 astfel s-ar putea reu\u015fi o majorare a ponderii \u00een PIB a veniturilor bugetare. Indirect, Victor Ponta a recunoscut dependen\u0163a de FMI c\u00e2nd a explicat c\u0103 singura m\u0103sur\u0103 cert\u0103 pentru 2013 e rambursarea a 15% din TVA pentru produc\u0103torii agricoli, pentru c\u0103 “FMI nu a spus niciodat\u0103 c\u0103 se opune” \u015fi pentru c\u0103, \u00een concep\u0163ia Guvernului, principalele dou\u0103 sectoare cu poten\u0163ial de cre\u015ftere \u00een 2013-2014 sunt agricultura \u015fi energia.<\/p>\n

FMI va r\u0103m\u00e2ne \u015fi de acum \u00eenainte consilierul nostru nr.1, av\u00e2nd \u00een vedere proasp\u0103t anun\u0163ata inten\u0163ie a autorit\u0103\u0163ilor (Traian B\u0103sescu, Victor Ponta \u015fi Mugur Is\u0103rescu) de a \u00eencheia la anul \u00eenc\u0103 un acord preventiv cu Fondul. Motiva\u0163ia noului acord este aceea\u015fi ca \u015fi pentru precedentele, din 2009 \u015fi 2011: Rom\u00e2nia are nevoie de un certificat de disciplin\u0103 \u00een fa\u0163a creditorilor, iar FMI nu vrea s\u0103 ri\u015fte repetarea scenariului din 2005 de rebeliune fiscal\u0103 a guvernului T\u0103riceanu, rebeliune ale c\u0103rei consecin\u0163e le-am suportat din 2009 \u00eencoace tot str\u00e2ng\u00e2nd cureaua.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

STRATEGII F\u0102CUTE DE AL\u0162II<\/p>\n

Dependen\u0163a fa\u0163\u0103 de sfaturile FMI e benefic\u0103 pentru politicienii no\u015ftri, care au ajuns treptat s\u0103-\u015fi delege complet c\u0103tre institu\u0163iile creditoare capacitatea de a g\u00e2ndi, dezobi\u015fnuindu-se at\u00e2t s\u0103 mai aib\u0103 idei, c\u00e2t \u015fi s\u0103 poarte r\u0103spunderea pentru m\u0103surile pe care le iau, at\u00e2ta vreme c\u00e2t majoritatea acestora se iau pentru c\u0103 “a\u015fa ne cere FMI”, l\u0103s\u00e2nd astfel o mul\u0163ime de timp liber politicienilor pentru campanie. Acesta e unul dintre motivele de frustrare pentru oamenii de afaceri cu care a vorbit BUSINESS Magazin. “Mi-a\u015f dori ca noii guvernan\u0163i de dup\u0103 9 decembrie s\u0103 fie \u00een stare s\u0103 comunice ce fac, astfel \u00eenc\u00e2t oamenii s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 rostul unor m\u0103suri, \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd s\u0103 adreseze problemele \u015fi nu persoanele. Pentru c\u0103 azi v\u0103d nesf\u00e2r\u015fite atacuri la persoan\u0103, dar nu v\u0103d viziune, nu v\u0103d un obiectiv clar de atins. Mi-a\u015f dori ca \u00een loc s\u0103 spun\u0103 <ne-a zis FMI s\u0103\u2026> s\u0103 \u00eei aud spun\u00e2nd <ne-am propus ca Rom\u00e2nia s\u0103\u2026 \u015fi asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103\u2026>, iar pentru FMI tot ce propun ei s\u0103 fie un model de urmat”, spune C\u0103t\u0103lin Olteanu, managerul companiei de logistic\u0103 FM Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Surprinz\u0103tor sau nu, viziunea de ansamblu dorit\u0103 de Olteanu e a\u015fteptat\u0103 cu acela\u015fi interes \u015fi de politicienii care ar trebui s-o construiasc\u0103. “Ceea ce lipse\u015fte Rom\u00e2niei este o viziune economic\u0103, o viziune de dezvoltare pentru urm\u0103torii ani”, declara premierul Ponta zilele trecute, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 “trebuie s\u0103 stabilim dac\u0103 Rom\u00e2nia are \u00eentr-adev\u0103r un poten\u0163ial \u00een zona de energie, \u00een zona de agricultur\u0103 \u015fi dac\u0103 o reindustrializare a Rom\u00e2niei prin investi\u0163ii, \u00een zona productiv\u0103, f\u0103cut\u0103 \u00een special de marile companii interna\u0163ionale, reprezint\u0103 doar iluzii ale noastre sau o realitate”. Ponta s-a m\u00e2ndrit, \u00een context, cu ceea ce el a numit “reforma structural\u0103” din energie f\u0103cut\u0103 de guvernul s\u0103u, \u00eencep\u00e2nd cu insolven\u0163a Hidroelectrica \u015fi continu\u00e2nd cu proiectul de listare la burs\u0103 a unor pachete din Transgaz, Romgaz \u015fi Petrom undeva \u00een 2013. Acestea nu echivaleaz\u0103 \u00eens\u0103 cu o viziune de dezvoltare, ci doar cu o cale de a face rost de bani la buget, dup\u0103 cum e \u015fi viziunea lui Traian B\u0103sescu de a m\u0103rita c\u00e2t mai repede resursele de aur sau de cupru.
\nUn pas mai departe ar fi cererea FMI ca Guvernul s\u0103 fac\u0103 o list\u0103 cu companiile unde vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ac\u0163ionar \u015fi una cu celelalte, care urmeaz\u0103 s\u0103 fie v\u00e2ndute sau lichidate, pornind de la premisa c\u0103 ponderea companiilor de stat \u00een economie (10% din for\u0163a de munc\u0103 \u015fi 9% din PIB anual) e prea mare fa\u0163\u0103 de alte state din Est \u015fi greveaz\u0103 eficien\u0163a colect\u0103rii \u015fi a cheltuirii veniturilor. \u00centrebat de BUSINESS Magazin ce politici economice ar evita cu orice pre\u0163 dac\u0103 ar fi \u00een viitorul guvern, economistul Mircea Co\u015fea a r\u0103spuns decis: “V\u00e2nzarea activelor statului (gre\u015fit numit\u0103 privatizare) \u00een actualele condi\u0163ii de criz\u0103 econmomic\u0103 \u015fi ale procesului de disolu\u0163ie a institu\u0163iilor statului rom\u00e2n”, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 actualul acord cu FMI ar trebui renegociat, prin am\u00e2narea sau sistarea privatiz\u0103rilor \u00een sectorul energetic, prin includerea \u00een acord a unei “strategii rom\u00e2ne\u015fti de revizuire a fiscalit\u0103\u0163ii” care s\u0103 mizeze pe crearea de locuri de munc\u0103 \u015fi investi\u0163ii care vor asigura \u00een timp recuperarea pierderilor temporare de venituri la buget \u015fi prin alocarea unor resurse suplimentare pentru agricultur\u0103, chiar cu riscul cre\u015fterii deficitului bugetar.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen schimb, Drago\u015f Dinu, fostul \u015fef al A&D Pharma, critic\u0103 tocmai reticen\u0163a de p\u00e2n\u0103 acum a guvernelor fa\u0163\u0103 de privatiz\u0103ri, enumer\u00e2nd ca politici de evitat “sprijinirea discriminatorie a companiilor de stat in detrimentul celor private, lipsa de decizie in ceea ce priveste privatiz\u0103rile par\u0163iale sau integrale \u015fi lipsa de sprijin pentru pia\u0163a de capital, \u00een primul r\u00e2nd prin listarea a c\u00e2t mai multe companii de stat. Ar fi aici un dublu beneficiu: cash-ul \u00eencasat imediat, dar mult mai important, transparentizarea opera\u0163iunilor acestor companii.” El se declar\u0103 \u00eens\u0103 \u00eempotriva major\u0103rii propuse de FMI a impozitelor, estim\u00e2nd c\u0103 ea ar duce “la stagnare sau chiar recesiune”, \u00een timp ce chestiunea veniturilor la buget se poate rezolva mai cur\u00e2nd cu amnistii fiscale \u015fi combaterea evaziunii.<\/p>\n

Aproape \u00een acela\u015fi timp cu sfaturile FMI, \u00een octombrie, au ap\u0103rut \u015fi listele de recomand\u0103ri ale celor mai puternice organiza\u0163ii care ap\u0103r\u0103 interesele investitorilor str\u0103ini – Consiliul Investitorilor Str\u0103ini \u015fi AmCham, cele care \u00een trecut au definit \u00een unele cazuri chiar p\u00e2n\u0103 la detaliu strategia \u015fi politicile guvernului Boc (f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 recunoasc\u0103 vreodat\u0103 care e originea lor), iar acum au \u00eenceput s\u0103 bat\u0103 \u00een cuie agenda viitoarei guvern\u0103ri. CIS cere gr\u0103birea numirii de manageri priva\u0163i la companiile private, o nou\u0103 legisla\u0163ie a holdingului, cadru juridic pentru pia\u0163a de obliga\u0163iuni garantate \u015fi o nou\u0103 structur\u0103 birocratic\u0103 – o agen\u0163ie guvernamental\u0103 care s\u0103 ierarhizeze investi\u0163iile publice. AmCham, la r\u00e2ndul s\u0103u, propune ca prioritate lupta contra corup\u0163iei \u015fi a evaziunii fiscale, prin reforma serviciilor publice \u015fi a administra\u0163iei, acceptarea de audituri externe ale bugetelor publice, selec\u0163ia etic\u0103 a companiilor la achizi\u0163iile publice \u015fi “implicarea activ\u0103” a organiza\u0163iilor de business \u00een luarea deciziilor de schimb\u0103ri legislative.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen fine, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 a venit cu un plan propriu \u015fi Institutul Aspen, sus\u0163inut \u015fi el de CIS \u015fi AmCham, cer\u00e2nd statului rom\u00e2n “men\u0163inerea stabilit\u0103\u0163ii sistemului bancar”, “privatizarea unor companii de stat”, facilit\u0103\u0163i fiscale pentru cercetare-dezvoltare, mai ales \u00een domeniile considerate prioritare – “industria medical\u0103, auto, IC&T, antreprenoriat web”, ajutoare de stat pentru IMM, “dezvoltarea unei re\u0163ele de transport feroviar, rutier \u015fi naval care ar permite Rom\u00e2niei s\u0103 devin\u0103 un nod pe Coridorul Euro-Asiatic”, dezvoltarea produc\u0163iei agricole bio, precum \u015fi “reducerea costurilor for\u0163ei de munc\u0103”. La acest ultim capitol, ceea ce iar\u0103\u015fi nu vor spune politicienii e c\u0103 dup\u0103 2008, raportul dintre salarii \u015fi productivitate a fost corectat doar par\u0163ial, iar “pentru a avea o competitivitate extern\u0103 adecvat\u0103, cre\u015fterile salariale nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 \u00een anii urm\u0103tori c\u00e2\u015ftigurile de productivitate \u015fi aprecierea \u00een termeni reali a cursului de schimb”, dup\u0103 calculele prezentate de Ionu\u0163 Dumitru, \u015feful Consiliului Fiscal.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00ceNC\u0102 ZECE ANI DE CRIZ\u0102<\/p>\n

Obsesia c\u0103 nu avem o strategie\/viziune pe termen lung, at\u00e2t de veche \u00een Rom\u00e2nia, a \u00eenceput s\u0103 fie \u00eens\u0103 treptat \u00eenlocuit\u0103 de \u00eengrijor\u0103rile pe tema prelungirii crizei, care p\u00e2n\u0103 acum a aruncat \u00een aer strategiile \u015fi la case mai mari. Economistul-\u015fef al FMI, Olivier Blanchard, un tip str\u0103in de alarmismul comentatorilor gen Roubini, a declarat recent c\u0103 este posibil ca actuala criz\u0103 economic\u0103 mondial\u0103 s\u0103 dureze \u00eenc\u0103 zece ani. “Nu e \u00eenc\u0103 un deceniu pierdut, dar sigur va fi nevoie de cel pu\u0163in zece ani, m\u0103sura\u0163i de la \u00eenceputul crizei, pentru ca economia mondial\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la o evolu\u0163ie decent\u0103”, a spus Blanchard, care vede pentru Europa ca principal\u0103 problem\u0103 lipsa uniunii fiscale \u015fi bancare, pentru America dezechilibrul fiscal uria\u015f ce o amenin\u0163\u0103 \u00een 2013, pentru Japonia c\u00e2teva decenii grele p\u00e2n\u0103 la rezolvarea problemelor datoriei, \u00een timp ce pentru China doar o cre\u015ftere economic\u0103 mai lent\u0103 (\u015fi nu o pr\u0103bu\u015fire prin spargerea bulei activelor, a\u015fa cum au prezis de mul\u0163i ani economi\u015ftii occidentali).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

O perioad\u0103 lung\u0103 nu neap\u0103rat de recesiune profund\u0103, dar de cre\u015ftere foarte slab\u0103, unde banii ori se retrag, ori ocolesc economia real\u0103 spre a o hr\u0103ni doar pe cea financiar\u0103, v\u0103d \u015fi economi\u015ftii marilor b\u0103nci \u015fi companii de consultan\u0163\u0103. “Economia mondial\u0103 s-a instalat \u00eentr-o epoc\u0103 prelungit\u0103 de cre\u015ftere anemic\u0103”, apreciaz\u0103 Benedicte Kukla, economist al Credit Agricole, remarc\u00e2nd “sus\u0163inerea artificial\u0103” a pie\u0163elor prin politica monetar\u0103 a Rezervei Federale din SUA \u015fi a BCE. Pentru Europa, politicile BCE “au \u00eendep\u0103rtat din calculul pie\u0163elor o rupere a zonei euro, \u00eens\u0103 coexisten\u0163a stranie \u00eentre ni\u015fte pie\u0163e financiare tot mai s\u0103n\u0103toase \u015fi o economie real\u0103 tot mai bolnav\u0103 pare foarte fragil\u0103”, puncteaz\u0103 Kukla, referindu-se la \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea progresiv\u0103 a perspectivelor PIB \u015fi ale pie\u0163ei muncii \u00een zona euro \u015fi \u00een UE. McKinsey estimeaz\u0103 c\u0103 un proces de dezintermediere bancar\u0103 \u015fi reducere a datoriilor dup\u0103 o perioad\u0103 de boom al credit\u0103rii dureaz\u0103 \u00een medie circa \u015fapte ani, \u00een timp ce acum, un astfel de proces e abia la \u00eenceput \u00een \u0163\u0103ri ca Spania sau Marea Britanie.<\/p>\n

BERD observ\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia este printre cele mai expuse \u0163\u0103ri din zon\u0103 \u00een cazul unei reduceri accelerate sau dezordonate a expunerii de c\u0103tre b\u0103ncile occidentale. Dar chiar \u015fi \u00een cazul unei reduceri lente, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, lipsa unor alternative de finan\u0163are la pia\u0163a bancar\u0103 transform\u0103 automat \u00een h\u00e2rtie moart\u0103 absolut orice plan de stimulare economic\u0103 bazat pe bani publici. Deja investi\u0163iile str\u0103ine s-au redus, pia\u0163a de capital a dec\u0103zut, iar Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare ultima din UE la absorb\u0163ia fondurilor structurale \u015fi de coeziune. \u015ei p\u00e2n\u0103 la strategii \u015fi viziuni, Rom\u00e2nia trebuie \u00eenainte de toate s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 datoriile, iar pentru asta nu e de ajuns un Florin Georgescu iscusit pus la Finan\u0163e.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Dac\u0103 cumul\u0103m \u015fi dob\u00e2nzile de plat\u0103, MF \u015fi BNR vor trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u00een urm\u0103torii 2 ani circa 13 mld. euro datorie extern\u0103 \u015fi alte datorii \u00een valut\u0103. Dac\u0103 nu reu\u015fim s\u0103 atragem noi finan\u0163\u0103ri din pie\u0163ele private externe \u015fi nu absorbim mult mai mul\u0163i bani din fondurile europene nerambursabile, rezerva BNR ar putea sc\u0103dea rapid”, cu efect negativ asupra cursului leului \u015fi a \u015fanselor de cre\u015ftere economic\u0103, atrage aten\u0163ia Ionu\u0163 Dumitru. El cere Guvernului m\u0103suri de cre\u015ftere urgent\u0103 a absorb\u0163iei fondurilor europene, stimularea intr\u0103rilor de capitaluri str\u0103ine private \u015fi politici macro credibile care s\u0103 permit\u0103 Rom\u00e2niei s\u0103 se \u00eemprumute pe pie\u0163ele private spre a-\u015fi putea pl\u0103ti datoria.<\/p>\n

\u015eI PE URM\u0102?<\/p>\n

Pe urm\u0103, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u015fi schimbe modelul de cre\u015ftere economic\u0103, pentru c\u0103 modelul de p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 bazat pe economisire extern\u0103 nu se mai poate \u00eentoarce, iar pentru unul bazat pe economisire intern\u0103 \u015fi capital intern \u00eenc\u0103 nu avem resurse, din cauza slabei ocup\u0103ri a for\u0163ei de munc\u0103: “Rom\u00e2nia are cea mai defavorabil\u0103 rat\u0103 de suport contributori\/pensionari dintre \u0163\u0103rile UE, raportul fiind subunitar, iar proiec\u0163iile demografice pe termen lung ale Comisiei Europene arat\u0103 o deteriorare continu\u0103 a acestui indicator \u00een urm\u0103torii 50 de ani”, arat\u0103 Ionu\u0163 Dumitru.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Exist\u0103 \u015fanse ca Rom\u00e2nia s\u0103 evite, \u00een aceste condi\u0163ii, evolu\u0163ia spre o “de\u015fertificare” economic\u0103 pe termen lung, cu investi\u0163ii, popula\u0163ie, servicii sociale \u015fi nivel de trai \u00een sc\u0103dere? Dumitru enumer\u0103 ca remedii posibile majorarea v\u00e2rstei efective de pensionare, reforma educa\u0163iei, cu programe de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi de stimulare a recalific\u0103rii pe tot parcursul vie\u0163ii, politici de stimulare a natalit\u0103\u0163ii \u015fi de atragere \u00eenapoi \u00een \u0163ar\u0103 a rom\u00e2nilor care lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, plus deschiderea pie\u0163ei muncii pentru imigran\u0163ii str\u0103ini. Oamenii de afaceri nu sunt \u00eens\u0103 a\u015fa de speria\u0163i nici de discu\u0163iile ve\u015fnice despre calitatea educa\u0163iei \u015fi nici de viitorul pie\u0163ei muncii. “Nu cred \u00een acest concept al preg\u0103tirii deficitare a noilor genera\u0163ii”, spune Marius Ionescu, partener NNDKP Consultan\u0163\u0103 Fiscal\u0103, care adaug\u0103 \u015fi c\u0103 “la un moment dat va exista \u015fi un fenomen de \u00eentoarcere \u00een Romania a celor emigra\u0163i; exist\u0103 chiar \u015fi acum”.<\/p>\n

C\u0103t\u0103lin Olteanu de la FM Rom\u00e2nia se a\u015fteapt\u0103 inclusiv ca o parte din medicii pleca\u0163i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 “cu idei noi, cu bani de investit; \u015ftiu deja cazuri de acest gen”. Dup\u0103 p\u0103rerea lui, “vom importa personal preg\u0103tit venit din \u0163\u0103ri mai prost situate din punct de vedere economic, personal ce va fi fericit s\u0103 munceasc\u0103 \u00een condi\u0163iile care rom\u00e2nilor li se par improprii. Economia va merge \u00eenainte, mai bine sau mai r\u0103u. Social \u00eens\u0103, vom avea o bomb\u0103 \u00een curs de detonare, pentru c\u0103 to\u0163i rom\u00e2nii prost preg\u0103ti\u0163i vor da \u00een na\u0163ionalism feroce la ideea c\u0103 vor fi condu\u015fi de indieni, pakistanezi, afgani…” Nu va fi vorba \u00eens\u0103 numai de necalifica\u0163i: economistul Mircea Co\u015fea adaug\u0103 c\u0103, odat\u0103 cu accentuarea dificult\u0103\u0163ilor pe pie\u0163ele for\u0163ei de munc\u0103 occidentale, vom avea \u015fi un flux de for\u0163\u0103 de munc\u0103 cu un grad \u00eenalt de calificare venit din Occident.<\/p>\n

<\/p>\n

CAND AJUNGEM DIN URM\u0102 VESTUL<\/p>\n

Grigore Horoi, pre\u015fedintele Grupului Agricola, crede c\u0103, \u00een timp, “salariile vor cre\u015fte, nu vor putea fi men\u0163inute la actualul nivel. De altfel, <depopularea> Rom\u00e2niei este cauzat\u0103 de lipsa locurilor de munc\u0103 \u015fi de nivelul mic al salariilor pentru locurile de munc\u0103 existente”. Dar vor cre\u015fte \u00een timp \u015fi pre\u0163urile, crede el, \u00een special la alimente, pentru c\u0103 va cre\u015fte consumul, ca urmare a dezvolt\u0103rii economice din zone precum China, India, America de Sud \u015fi Central\u0103, Africa de Nord. “Resursele de hran\u0103 vor fi tot mai valoroase”, anticipeaz\u0103 Horoi, v\u0103z\u00e2nd aici o oportunitate pentru agricultura noastr\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a energiei, analizele Comisiei Europene \u015fi ale Citigroup estimeaz\u0103 pentru urm\u0103torii doi ani o relativ\u0103 ieftinire a \u0163i\u0163eiului, din cauza “distrugerii cererii” \u00een SUA, \u00een condi\u0163iile v\u00e2rfului de deficit bugetar care va trebui comb\u0103tut. Marius Ionescu de la NNDKP consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 pre\u0163urile la combustibili vor cre\u015fte, av\u00e2nd \u00een vedere acela\u015fi proces de ie\u015fire din s\u0103r\u0103cie a sute de milioane de oameni din pie\u0163ele emergente. Pe termen lung, exploatarea de z\u0103c\u0103minte noi, cum ar fi gazul de \u015fist sau pungile de petrol de mare ad\u00e2ncime prin tehnologie avansat\u0103, sau chiar utilizarea energiilor verzi, “vor stabiliza \u00eens\u0103 probabil pre\u0163urile la un nivel de echilibru”.<\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte infrastructura, un element esen\u0163ial al convergen\u0163ei Rom\u00e2niei cu Vestul, Ionescu afirm\u0103 c\u0103 lucr\u0103rile finan\u0163ate fonduri nerambursabile se vor realiza \u015fi, chiar dac\u0103 momentan exist\u0103 \u00eent\u00e2rzieri \u00een atragerea fondurilor UE, ele vor fi \u00een final atrase \u015fi folosite. “Infrastructura ce va trebui finan\u0163at\u0103 de la bugetul de stat sau prin parteneriat public-privat va avea acela\u015fi ritm greoi \u015fi aceea\u015fi lips\u0103 de multiplicare ca \u015fi \u00een prezent; sper \u00eens\u0103 \u00een amelior\u0103ri, pe m\u0103sura moderniz\u0103rii Rom\u00e2niei.” Estimarea lui Mircea Co\u015fea e c\u0103 din a doua jum\u0103tate a lui 2013 vom asista la o reluare a investi\u0163iilor str\u0103ine \u00een domeniu. “Exist\u0103 o mare cantitate de bani stagnan\u0163i \u00een diverse fonduri suverane, iar Rom\u00e2nia este o pia\u0163\u0103 cu un grad mai mare de absorb\u0163ie dec\u00e2t alte \u0163\u0103ri din zon\u0103. Cred c\u0103 \u00een circa 20 de ani problema infrastructurii va fi rezolvat\u0103.”<\/p>\n

Iar cu aceasta ajungem la observa\u0163ia c\u0103, dac\u0103 textul de fa\u0163\u0103 a pornit cumva cu sugestia c\u0103 de obicei politicienii ascund de public lucrurile nepl\u0103cute \u015fi de temut din viitor, zelul de a-\u015fi acoperi de noroi adversarii \u00eei duce \u015fi la tendin\u0163a opus\u0103, de a speria electoratul cu o imagine a Rom\u00e2niei aflate mereu pe marginea pr\u0103pastiei, spre a se prezenta drept salvatori de la dezastrul atribuit adversarilor lor \u00een cursa electoral\u0103. Efectul e c\u0103 uneori nici ei nu mai izbutesc s\u0103 cunoasc\u0103 bine realitatea, cu at\u00e2t mai pu\u0163in s-o influen\u0163eze \u00een bine.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

CINE ARE NEVOIE DE POLITICIENI<\/p>\n

“Sunt at\u00e2t de absorbi\u0163i de disputele politice, \u00eenc\u00e2t eu cred c\u0103 economia \u015fi mediul de afaceri sunt trecute \u00een planuri \u00eendep\u0103rtate. Cred \u00een rolul personalit\u0103\u0163ilor \u00een destinul na\u0163iunilor, dar deocamdat\u0103 trebuie s\u0103 mai a\u015ftept\u0103m”, r\u0103spunde Grigore Horoi, unul dintre antreprenorii cei mai optimi\u015fti \u00een privin\u0163a \u015fanselor Rom\u00e2niei de a se dezvolta. “M-am uitat de cur\u00e2nd pe o hart\u0103 a lumii \u015fi-am v\u0103zut c\u0103 Europa (\u015fi Rom\u00e2nia) ocup\u0103 una din cele mai (dac\u0103 nu cea mai) verzi zone a planetei. Am putea spune c\u0103 resurse exist\u0103, exist\u0103 \u015fi o pia\u0163\u0103 (alimentar\u0103) \u00een cre\u015ftere, deci \u00een mod logic ar trebui s\u0103 avem o bun\u0103 perspectiv\u0103. Mai trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m c\u0103 Rom\u00e2nia mai are mult de lucru la infrastructur\u0103. Sper s\u0103 urm\u0103m exemplul altor na\u0163iuni (Turcia, Brazilia \u015f.a.) care realizeaz\u0103 cre\u015fteri economice \u00eensemnate chiar \u015fi atunci c\u00e2nd mediul economic mondial nu e tocmai prietenos.”<\/p>\n

Studiile interna\u0163ionale despre modelul de stat al viitorului vorbesc nu despre dispari\u0163ia statului ori reducerea lui la un rol simbolic, dar cu siguran\u0163\u0103 despre o reducere a birocra\u0163iei \u015fi a costurilor guvern\u0103rii, cu rezultate \u00eentotdeauna pozitive pentru mediul de afaceri. “Eu nu a\u015f c\u0103uta, ca firm\u0103, ajutoare de la stat \u00een sensul pur al cuv\u00e2ntului, ci un mediu corect, complet \u015fi stabil \u00een care organiza\u0163ia s\u0103-\u015fi desf\u0103\u015foare activitatea”, comenteaz\u0103 Andrei Postelnicu, managing director la Vinci Facilities Rom\u00e2nia. “M\u0103 intereseaz\u0103 practic ca lucrurile s\u0103 mearg\u0103 u\u015for, s\u0103 nu complic\u0103m inutil interac\u0163iunea dintre stat \u015fi privat prin documenta\u0163ie si procedurizare excesiv\u0103 \u015fi s\u0103 avem predictibilitate. Cred c\u0103 pe termen mediu \u015fi lung, o astfel de abordare ar aduce mai multe foloase dec\u00e2t interven\u0163ii directe ale statului \u00een zona privat\u0103”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte lansarea de noi afaceri, \u00een condi\u0163iile \u00een care accesul la credite bancare, garantate sau negarantate de stat, e mai dificil pentru start-up si antreprenori, ace\u015ftia se pot descurca \u015fi cu alte surse. “O idee bun\u0103 de afaceri sau un proiect bun de investi\u0163ie nu are neap\u0103rat\u0103 nevoie de o finan\u0163are bancar\u0103; poate g\u0103si destul de u\u015for resurse \u00een zona privat\u0103 – business angels”, precizeaz\u0103 Orlando Szasz, \u015feful furnizorlui de echipamente de protec\u0163ie a muncii Renania. “Trebuie doar ca ideea s\u0103 fie conceput\u0103 \u015fi prezentat\u0103 \u00eentr-un mod coerent \u00een mediul care caut\u0103 astfel de oportunit\u0103\u0163i de investire.”<\/p>\n

Mai mult ca sigur c\u0103 modelul statului de m\u00e2ine trebuie s\u0103 suporte modificari, crede \u015fi Drago\u015f Dinu. “Politicul \u015fi economicul sunt mult prea legate, iar leg\u0103tura aceasta este de cele mai multe ori dezechilibrat\u0103. Antreprenorul-politician care centreaz\u0103 \u015fi d\u0103 cu capul lipindu-se de contracte pe bani publici trebuie realmente desfiin\u0163at prin m\u0103suri drastice. Cineva spunea c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia r\u0103d\u0103cinile corup\u0163iei generalizate vin din perioada comunist\u0103, c\u00e2nd cet\u0103\u0163eanul cu spirit <antreprenorial> fura de la stat pentru un trai mai bun. Acel stat a disp\u0103rut, mentalitatea unora dintre <antreprenori> \u00eens\u0103 nu. Ba mai mult, unii dintre ei au realizat c\u0103 rezultatele pot fi poten\u0163ate dac\u0103 te coco\u0163i pe o platform\u0103 politic\u0103!”<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Au contribuit Ioana Matei, Ioana Mihai, R\u0103zvan Mure\u015fan<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

“Nu am probleme cu cutele, nu am albit, nu este comparabil\u0103 situa\u0163ia”, a r\u0103spuns rapid Victor Ponta la observa\u0163ia presei c\u0103 programul de guvernare USL e p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cam totuna cu programul de guvernare al ARD, at\u00e2ta vreme c\u00e2t ambele propun relax\u0103ri fiscale, dar f\u0103r\u0103 a fixa o dat\u0103 anume pentru aplicarea lor. Replica lui Ponta, care s-a referit la o zicere a lui Mihai-R\u0103zvan Ungureanu (“\u00eemi repro\u015feaz\u0103 mul\u0163i c\u0103 s-a \u00eenmul\u0163it num\u0103rul cutelor pe fruntea mea”) necunoscut\u0103 celor care nu urm\u0103resc zilnic scena politic\u0103, exemplific\u0103 bine modul cum actualii candida\u0163i la alegerile din 9 decembrie se raporteaz\u0103 la guvernare: ca la un meci de orgolii unde fiecare tab\u0103r\u0103 trebuie s\u0103 par\u0103 mai de\u015fteapt\u0103 dec\u00e2t cealalt\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7684,7446,202,188,9696],"class_list":["post-58563","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-alegeri","tag-campanie-electorala","tag-cover-story","tag-economie","tag-efecte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58563","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=58563"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58563\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":74663,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58563\/revisions\/74663"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=58563"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=58563"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=58563"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}