{"id":58195,"date":"2012-10-21T22:00:00","date_gmt":"2012-10-21T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=58195"},"modified":"2026-04-03T09:04:58","modified_gmt":"2026-04-03T09:04:58","slug":"omul-care-misca-o-cincime-din-agricultura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=58195","title":{"rendered":"Omul care mi\u015fc\u0103 o cincime din agricultur\u0103"},"content":{"rendered":"

Jabbar Kanani n-a mai acordat niciun interviu. Nu-i place vizibilitatea \u015fi \u00eenainte de a accepta s\u0103-\u015fi spun\u0103 povestea am dat un soi de examen. A c\u0103p\u0103tat, de-a lungul celor 27 de ani pe care i-a petrecut \u00een \u0163ar\u0103, abilitatea de a se exprima fluent \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi vorbe\u015fte despre sine (“chiar \u015fi acas\u0103”) la persoana \u00eent\u00e2i plural: “Noi facem\/alegem\/decidem”. Biroul \u00een care \u00ee\u015fi petrece zece ore pe zi, de la nou\u0103 diminea\u0163a la \u015fapte seara, n-are nicio urm\u0103 de lux. Poveste\u015fte deschis c\u0103 turnura pe care a luat-o destinul s\u0103u, de c\u00e2nd a venit s\u0103 \u00eenve\u0163e \u00een Rom\u00e2nia, a fost nea\u015fteptat\u0103, c\u0103 socoteala de acas\u0103 nu s-a potrivit cu cea de la t\u00e2rg.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“1990 m-a prins student \u00een anul patru la medicin\u0103 \u015fi era un moment interesant”, spune Jabbar Kanani. Venise la studii \u00een Rom\u00e2nia din Iran, o \u0163ar\u0103 din ceea ce numea “lumea capitalist\u0103”, iar \u00een anii pe care \u00eei petrecuse aici ajunsese s\u0103 cunoasc\u0103 mentalit\u0103\u0163ile na\u0163iei. “Dup\u0103 c\u0103derea \u00abzidului\u00bb am v\u0103zut c\u0103, legislativ, capitalismul era acceptat, dar ca mentalitate nu.” \u015ei-a spus atunci c\u0103 acela este momentul \u00een care s\u0103 se apuce de afaceri, pentru c\u0103 nu era prea pasionat de medicin\u0103. Spune acum c\u0103 i-ar fi pl\u0103cut mai degrab\u0103 s\u0103 studieze dreptul, poate pentru c\u0103 tat\u0103l s\u0103u era avocat, dar c\u0103 meseria de medic i se p\u0103rea mai stabil\u0103. \u015ei totu\u015fi spiritul antreprenorial a fost suficient de puternic pentru a-l \u00eendemna s\u0103 vad\u0103 \u00een c\u0103derea comunismului o ramp\u0103 de lansare \u00een afaceri, \u00een care, poveste\u015fte el, “am g\u0103sit ceva ce nu am mai g\u0103sit \u00een alt\u0103 parte: noutatea. \u00cen afaceri nu te plictise\u015fti niciodat\u0103. C\u00e2nd ajungi \u00een v\u00e2rf g\u0103se\u015fti alt munte”. Dovad\u0103 \u015fi c\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 nu este constr\u00e2ns \u00een niciun fel, Kanani vine zilnic la birourile companiei din Pipera. P\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu 4-5 ani mergea \u00eens\u0103 adesea la negocieri cu clien\u0163ii fermieri, chiar la ei \u00een curte. De aceea \u015ftie dup\u0103 nume, chiar dac\u0103 nu asociaz\u0103 cu figurile, aproape to\u0163i cei 3.000 de fermieri cu care lucreaz\u0103 Agricover \u015fi care de\u0163in circa aproape o cincime din totalul suprafe\u0163elor arabile utilizate din Romania. Acum vorbe\u015fte zilnic cam cu cinci oameni \u015fi spune c\u0103 principala lui grij\u0103 este s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 noi modele de afaceri, pe care le supervizeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd merg ca pe roate sau, dimpotriv\u0103, se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 le \u00eenchid\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

A\u015eA A AJUNS AGRICOVER, CEA MAI MARE AFACERE DIN DOMENIUL AGRIBUSINESSULUI, la o cifr\u0103 de afaceri de aproape 900 de milioane de lei anul trecut, \u00een cre\u015ftere cu 48% fa\u0163\u0103 de 2010. Tot pentru anul trecut grupul a raportat EBITDA de peste 44 milioane de lei, cu 40% mai mare dec\u00e2t \u00een 2010. \u015ei chiar dac\u0103 seceta a afectat drastic agricultorii \u015fi recolta a sc\u0103zut fa\u0163\u0103 de 2011, Jabbar Kanani crede c\u0103 la bilan\u0163ul anului \u0163inta de cre\u015ftere cu 29% va fi atins\u0103. Cu alte cuvinte, rulajul din acest an se va apropia de 1,1 miliarde de lei. Nou\u0103 divizii, pentru care lucreaz\u0103 \u00een jur de 600 de oameni, func\u0163ioneaz\u0103 sub umbrela Agricover \u015fi activitatea lor este s\u0103 ofere solu\u0163ii \u015fi produse at\u00e2t produc\u0103torilor agricoli, c\u00e2t \u015fi industriei procesatoare. \u00cen afacerile a\u015fezate nu se implic\u0103 prea mult (“la unele divizii nu m\u0103 duc nici la \u015fedin\u0163ele lunare”), iar cea mai mare parte a timpului este “m\u00e2ncat\u0103”, dup\u0103 cum spune chiar el, de rolul de consultant pentru management \u00een cazul “afacerilor noi, la care m\u0103 uit \u015fi de zece ori pe zi”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Prima idee de afaceri a fost legat\u0103 de importul de bunuri de larg consum, care se vindeau ca p\u00e2inea cald\u0103 imediat dup\u0103 c\u0103derea comunismului. Ca s\u0103 intre \u00een joc \u00eens\u0103, avea nevoie de bani. \u015ei s-a g\u00e2ndit s\u0103 cear\u0103 familiei \u00een avans banii de taxe \u015fcolare, promi\u0163\u00e2ndu-le c\u0103 la finalul facult\u0103\u0163ii le va \u00eenapoia suma cu tot cu dob\u00e2nd\u0103. Spune c\u0103 nu va uita niciodat\u0103 \u00eencrederea pe care au avut-o \u00een el \u015fi faptul c\u0103 a doua zi diminea\u0163\u0103 avea deja 40.000 de dolari \u00een cont. \u015ei totu\u015fi, de\u015fi avea bani, \u00eei lipsea credibilitatea. “Nu m\u0103 cuno\u015ftea nimeni… eram t\u00e2n\u0103r, slab \u015fi nu-mi pl\u0103cea nici atunci cravata”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Kanani, care spune c\u0103 nu-\u015fi d\u0103 seama cu exactitate c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t de fapt s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia – venise \u00een \u0163ar\u0103 doar pentru studii \u015fi apoi a fost prins \u00een tumultul afacerilor. Abia \u00een perioada 2000-2001, c\u00e2nd se discuta despre aderarea la NATO \u015fi UE, iar “orizontul era de stabilizare a pie\u0163ei”, s-a g\u00e2ndit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici. A \u00een\u0163eles de la bun \u00eenceput c\u0103 are nevoie de cineva care s\u0103-l reprezinte pentru a putea face cu adev\u0103rat afaceri. “Am cunoscut un domn impun\u0103tor, de 45-50 de ani, vorbitor de englez\u0103, care avea experien\u0163\u0103 \u00een negocieri \u015fi l-am angajat.” Acela a fost primul manager angajat \u015fi cel mai scump, evalueaz\u0103 acum.<\/p>\n

<\/p>\n

DESPRE ANGAJAREA PRIMULUI S\u0102U MANAGER, Jabbar Kanani poveste\u015fte c\u0103 domnul vorbitor de englez\u0103 a cerut un salariu de 1.000 de dolari pe lun\u0103, cazare \u015fi decontarea costurilor. “M-am g\u00e2ndit o noapte \u00eentreag\u0103. Eu c\u00e2\u015ftigam la acea vreme 300 de dolari pe lun\u0103. Cum s\u0103-l pl\u0103tesc? Diminea\u0163a am b\u0103tut palma.” S-a dovedit o decizie \u00een\u0163eleapt\u0103, \u00eentruc\u00e2t primul s\u0103u manager, chiar dac\u0103 nu dorea s\u0103 se implice la nivel de investi\u0163ii, cuno\u015ftea lumea afacerilor, at\u00e2t c\u00e2t era la acea vreme, \u015fi, mai cu seam\u0103, furnizori, ajut\u00e2ndu-l s\u0103 genereze veniturile estimate.<\/p>\n

Iar pentru c\u0103 avea capital \u015fi, glume\u015fte el, “nu mi-a pl\u0103cut munca”, finan\u0163a orice idee de afaceri – ale colegilor de facultate, de pild\u0103, dar nu numai. 49% din ac\u0163iuni erau ale celui care avusese ideea \u015fi se ocupa de afacere, 51% \u00eei reveneau lui Kanani, din pricina riscului financiar pe care \u015fi-l asuma. Iar dup\u0103 primul an de func\u0163ionare decidea dac\u0103 investe\u015fte \u00een continuare sau \u00ee\u015fi vinde, chiar \u015fi pe un leu, partea. A finan\u0163at, de-a lungul anilor, zeci de idei de afaceri \u015fi la acea vreme “sim\u0163eam c\u0103 joc \u015fah simultan”. Chiar \u015fi acum la u\u015fa lui bat – chiar \u015fi \u00een timpul interviului cu BUSINESS Magazin – oameni care au idei.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Afacerea de care s-a ocupat este Agricover, chiar dac\u0103 de-a lungul anilor s-au schimbat \u015fi numele \u015fi activit\u0103\u0163ile. \u00cen 95 a preluat Ulvex, o societate procesatoare de ulei, \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd acest produs avea at\u00e2t de mare c\u0103utare \u00eenc\u00e2t lumea st\u0103tea la coad\u0103 ca s\u0103 cumpere. “Dup\u0103 Revolu\u0163ie era un haos organizatoric. Era o criz\u0103 a uleiului nu pentru c\u0103 nu se fabrica, ci pentru c\u0103 nu exista un lan\u0163”, poveste\u015fte Kanani, f\u0103c\u00e2nd trimitere la faptul c\u0103 nu exista veriga de leg\u0103tur\u0103 dintre produc\u0103tori \u015fi comercian\u0163i. “Nu m\u0103 pricepeam la ulei, a\u015fa c\u0103 am format o echip\u0103 cu oamenii care lucraser\u0103 \u00eenainte de ’89 la Centrala Uleiului. Erau pensiona\u0163i, dar \u015ftiau businessul.”<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Preluarea fabricii de ulei \u00een sine a fost o aventur\u0103. Kanani avea la acea vreme o firm\u0103 de distribu\u0163ie \u015fi \u015fi-a f\u0103cut calculul c\u0103 banii bloca\u0163i \u00een stocuri erau exact cei cu care ar fi putut prelua fabrica scoas\u0103 la privatizare de FPS. “La \u00eenceputurile privatiz\u0103rii pl\u0103teai doar 20% \u015fi restul e\u015falonat pe o perioad\u0103 de \u015fapte ani.” Iar negocierile cu FPS au durat o lun\u0103, pentru c\u0103 antreprenorul nu avea dec\u00e2t fix 20% din valoarea fabricii, n-ar fi putut pl\u0103ti nimic \u00een plus. Afacerea s-a dovedit bun\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een 2007, c\u00e2nd Ulvex avea o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 17%, a v\u00e2ndut-o c\u0103tre Bunge. Exitul n-a fost \u00eens\u0103 un cadou venit pe tav\u0103. \u00cen 2000 se uita \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103 industria de ulei \u015fi c\u0103 pia\u0163a se \u00eenchide. “Nu aveau cum s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een continuare, 20 de fabrici mici. Era mai bine s\u0103 fac un exit la pre\u0163 bun \u015fi s\u0103 mergem \u00een alt\u0103 direc\u0163ie.” Antreprenorul a f\u0103cut primul milion de euro profit \u00een urm\u0103 cu 15 ani.<\/p>\n

<\/p>\n

DE LA FABRICA DE ULEI P\u00c2N\u0102 LA DOMENIUL AGRICOL N-A FOST DEC\u00c2T UN PAS, iar proprietarul Agricover poveste\u015fte c\u0103 s-a orientat \u00een mod deliberat c\u0103tre zone care nu intrau \u00een sfera de interes a politicului, de care s-a \u0163inut departe mereu. Cump\u0103rase deja, din 98, “la un pre\u0163 foarte bun”, Comcereal Buz\u0103u, iar \u00een 2001 a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 mizeze pe agribusiness. Agricover a fost \u00eenfiin\u0163at \u00een 2000, prin fuziunea dintre SC Comcereal SA Buz\u0103u \u015fi Ulvex SA, iar apoi s-a extins pas cu pas \u00een domeniul agribusinessului, construind un model de afaceri ca integrator \u00eentre fermieri \u015fi industria alimentar\u0103. Jabbar Kanani de\u0163ine peste 90% din ac\u0163iunile societ\u0103\u0163ii, restul fiind \u00een posesia a 17-18.000 de oameni care au primit cupoane la momentul privatiz\u0103rii. Antreprenorul poveste\u015fte c\u0103 a \u00eencercat de-a lungul anilor s\u0103 r\u0103scumpere c\u00e2t mai multe dintre aceste cupoane, dar este o ac\u0163iune dificil\u0103 pentru c\u0103 mul\u0163i dintre ac\u0163ionari nu mai sunt \u00een via\u0163\u0103 sau nu mai \u015ftiu de existen\u0163a acestor ac\u0163iuni. Dup\u0103 v\u00e2nzarea afacerii cu ulei a investit 11 milioane de euro \u00een Agricover Credit IFN, lansat\u0103 \u00een 2008. “\u00cen 2006 toat\u0103 lumea investea \u00een real estate \u015fi eu am ales s\u0103 fac un IFN (institu\u0163ie financiar\u0103 non-bancar\u0103) pentru agricultur\u0103, c\u00e2nd nu exista finan\u0163are pentru acest domeniu.” M\u0103rturise\u015fte c\u0103 \u00een plin boom imobiliar, c\u00e2nd banii se c\u00e2\u015ftigau cu mare u\u015furin\u0163\u0103, iar pretutindeni auzeai pove\u015fti despre profituri frumoase f\u0103cute peste noapte, s-a \u00eentrebat dac\u0103 nu cumva este “dep\u0103\u015fit”. Instinctul i-a spus totu\u015fi c\u0103 miza pe IFN este corect\u0103. Venirea crizei, dincolo de grijile pe care le-a provocat oric\u0103rui manager, l-a lini\u015ftit \u00eens\u0103 (“era clar c\u0103 nu sunt nebun”). De vreme ce ritmul anual de cre\u015ftere a cifrei de afaceri este de ordinul procentelor cu dou\u0103 cifre, situa\u0163ia economic\u0103 nu-l fr\u0103m\u00e2nt\u0103 prea mult; spune chiar c\u0103 “de c\u00e2nd am \u00eenceput afacerile, permanent a fost criz\u0103; singura noutate este c\u0103 acum \u015fi peste hotare este criz\u0103”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Societatea de finan\u0163are a ob\u0163inut anul acesta un credit de 12,5 milioane de euro de la IFC, membr\u0103 a B\u0103ncii Mondiale. “Pentru anul \u00een curs estim\u0103m plasamente de peste 400 de milioane de lei, cifr\u0103 \u00een care sunt cuprinse deopotriv\u0103 finan\u0163\u0103rile pentru capitalul de lucru, c\u00e2t \u015fi investi\u0163iile”, anun\u0163a anterior Liviu Dobre, director general al Agricover Credit IFN. Pentru compara\u0163ie, anul trecut institu\u0163ia a acordat credite \u00een valoare de 300 de milioane de lei, av\u00e2nd un portofoliu de 700 de clien\u0163i. \u00cen 2012 num\u0103rul de finan\u0163\u0103ri va cre\u015fte, conform previziunilor, la circa 900.<\/p>\n

\u00cen plus, Robert Rekkers a fost cooptat recent \u00een echipa Agricover. Olandezul \u00een v\u00e2rst\u0103 de 53 de ani a fost p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul acestui an director general \u015fi membru \u00een consiliul de administra\u0163ie al B\u0103ncii Transilvania, pe care a condus-o vreme de zece ani. “Aveam nevoie de know-how \u00een domeniul financiar”, argumenteaz\u0103 proprietarul Agricover numirea fostului bancher \u00een consiliul de administra\u0163ie al grupului. \u00cen plus, olandezului “\u00eei place s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi e minoritar, ca mine”.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 decizia de a pune bazele IFN-ului, 2007 a fost un moment cheie \u00een evolu\u0163ia afacerii, pentru c\u0103 tot atunci a \u00eenceput \u015fi investi\u0163iile masive \u00een silozuri \u015fi \u00een dezvoltarea re\u0163elei de distribu\u0163ie de inputuri – semin\u0163e, pesticide \u015fi \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte. \u00cen prezent, divizia Agricover Silozuri are o capacitate de depozitare a cerealelor de peste 700.000 de tone \u00een peste 30 de silozuri \u015fi baze, majoritatea situate \u00een partea de sud a Rom\u00e2niei. Aceea\u015fi divizie mai are \u015fi dou\u0103 sta\u0163ii de condi\u0163ionare \u015fi calibrare a produselor agricole \u015fi a semin\u0163elor. Divizia de silozuri este de folos mai cu seam\u0103 diviziei Agricover Cereale, care are dou\u0103 tipuri de activit\u0103\u0163i: cump\u0103r\u0103 gr\u00e2u \u015fi oleaginoase de la fermieri (500.000 de tone anul trecut) \u015fi vinde materiile prime c\u0103tre traderii interna\u0163ionali \u015fi fabrici de panifica\u0163ie sau de produc\u0163ie a uleiului, furajelor \u015fi berii. Comer\u0163ul cu cereale \u015fi oleaginoase reprezint\u0103 peste 55% din totalul cifrei de afaceri a grupului, cu o cre\u015ftere de 20% a cantit\u0103\u0163ilor v\u00e2ndute \u00een 2011 fa\u0163\u0103 de anul anterior. “Dar marjele sunt mici”, spune Kanani, care are planuri de completare a afacerilor dar nu ofer\u0103 detalii.<\/p>\n

<\/p>\n

ALEGEREA LUI JABBAR KANANI DE A INVESTI \u00ceN CREDITAREA FERMIERILOR, un domeniu com-plet lipsit de interes pentru al\u0163ii, cel pu\u0163in la nivelul anilor 2006-2007, este argumentat\u0103 astfel: “Nu-mi place o zon\u0103 foarte fierbinte, de lupt\u0103; ca antreprenor nu po\u0163i s\u0103 \u0163ii piept companiilor mari”. Prefer\u0103 \u00een schimb s\u0103 se uite la afaceri dezvoltate \u00een domenii cum sunt IT-ul sau FMCG, “v\u0103d idei practicate de ei \u015fi le aplic la Agricover”. De pild\u0103, \u00een cazul credit\u0103rii agriculturii, poveste\u015fte acum, “m\u0103 omora ideea c\u0103 la TV se f\u0103cea reclam\u0103 la credit cu buletinul”, cu trimitere la faptul c\u0103-\u015fi dorea s\u0103 aplice modelul, pentru fermieri. Pe de alt\u0103 parte, recunoa\u015fte c\u00e2t se poate de franc c\u0103 “nu toate ideile sunt geniale sau profitabile”. Are \u00eens\u0103 o \u0163int\u0103 clar\u0103: “Vreau s\u0103 fiu original, s\u0103 fac lucruri noi, chiar dac\u0103 apoi modelul este copiat”. Dac\u0103 o afacere nu func\u0163ioneaz\u0103, nu o \u0163ine \u00een via\u0163\u0103 doar din orgoliu: aici d\u0103 ca exemplu \u00eencercarea de producere a semin\u0163elor.<\/p>\n

LA FEL DE FERM ESTE \u015eI \u00ceN PRIVIN\u0162A RISCULUI. De pild\u0103, finan\u0163eaz\u0103 doar fermieri din ale c\u0103ror facturi rezult\u0103 ca au costuri de exploatare a terenului pentru o anumit\u0103 cultur\u0103 p\u00e2n\u0103 la un nivel maxim, stabilit prin media costurilor fermierilor clien\u0163i. “Dac\u0103 fac achizi\u0163ii riscante, nu au cum s\u0103 fie profitabili”, argumenteaz\u0103 antreprenorul. Or, dac\u0103 fermierul se dovede\u015fte un bun administrator de afacere, cu at\u00e2t este un mai bun client. Serviciile \u015fi produsele Agricover nu se adreseaz\u0103 \u00eens\u0103 celor care practic\u0103 agricultura de subzisten\u0163\u0103, ci \u0163intesc fermierii cu suprafe\u0163e de peste 200 de hectare. Motivul e simplu: “Dac\u0103 vrei s\u0103 fii rentabil, trebuie s\u0103 ai peste 500 de hectare. Cei care au peste 200 ha pot cre\u015fte ca s\u0103 ating\u0103 acest prag”. Iar num\u0103rul fermierilor cu terenuri de suprafe\u0163e mari este tot mai mare. Statisticile oficiale ale Ministerului Agriculturii arat\u0103 c\u0103 \u00een ultimii patru ani suprafa\u0163a de teren agricol exploatat\u0103 \u00een cadrul fermelor de 1-5 hectare s-a redus cu 400.000 de hectare; \u00een acela\u015fi timp, fermele de peste 50 de hectare au c\u00e2\u015ftigat 500.000 de hectare de teren. Pe de alt\u0103 parte, fermele agricole cu suprafe\u0163e de peste 50 de hectare se consolideaz\u0103: \u00een ultimii patru ani acest segment \u015fi-a sporit suprafe\u0163ele cu 57%, p\u00e2n\u0103 la 5,5 milioane de hectare. Astfel, fermele de peste 50 de hectare au ajuns s\u0103 de\u0163in\u0103 aproape dou\u0103 treimi din cele 8,3 milioane de hectare de teren agricol. Una peste alta, Kanani crede cu t\u0103rie \u00een poten\u0163ialul agricol al \u0163\u0103rii, mai cu seam\u0103 gra\u0163ie terenurilor din partea de sud. Odat\u0103 dezvoltat\u0103 agricultura, \u00een opinia lui, automat se va dezvolta \u015fi zootehnia, iar “\u0163ara are un avantaj competitiv cu logistica oferit\u0103 de Dun\u0103re \u015fi Marea Neagr\u0103”.<\/p>\n

De\u015fi nu are o statistic\u0103 la zi a achizi\u0163iilor f\u0103cute de investitorii str\u0103ini \u00een agricultura rom\u00e2neasc\u0103, oficialii Ministerului Agriculturii au f\u0103cut public la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut un raport conform c\u0103ruia firmele cu ac\u0163ionariat str\u0103in de\u0163in \u00een Rom\u00e2nia 700.000 de hectare de teren arabil, adic\u0103 aproximativ 8% din totalul disponibil. Investitorii str\u0103ini sunt interesa\u0163i de terenul agricol din Rom\u00e2nia pe de o parte pentru calit\u0103\u0163ile solului, considerat \u00eentre cele mai fertile de pe continent, iar pe de alt\u0103 parte pentru pre\u0163ul mediu cu care se v\u00e2nd acum parcelele. Conform Ziarului Financiar, pre\u0163ul mediu al terenului agricol se plaseaz\u0103 \u00een jurul a 2.000 de euro pe hectar, fiind de 15 ori mai mic dec\u00e2t \u00een Germania \u015fi de \u015fapte ori mai mic dec\u00e2t \u00een Polonia. Vecinii unguri au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 limiteze v\u00e2nzarea terenurilor agricole c\u0103tre str\u0103ini. \u00cen afacerea Agricover, transparen\u0163a este unul dintre lucrurile pe care grupul le-a pus pe masa negocierilor, \u00een rela\u0163ia cu clien\u0163ii s\u0103i. Cota\u0163iile la care se tranzac\u0163ioneaz\u0103 cerealele, de pild\u0103, sunt zilnic la dispozi\u0163ia tuturor clien\u0163ilor. “Unii m-au \u00eentrebat: \u00abE\u015fti nebun? Cum s\u0103 le spui cota\u0163iile?\u00bb Dar eu m-am g\u00e2ndit c\u0103 aceasta este evolu\u0163ia fireasc\u0103 \u015fi e bine s\u0103 impunem un trend, s\u0103 comunic\u0103m deschis cu clien\u0163ii.”<\/p>\n

Dintre toate afacerile \u00een care a fost implicat de-a lungul anilor, cea mai profitabil\u0103 a fost cea cu alcool – Jabbar Kanani are ac\u0163iuni la Prodal 94 (care are \u00een portofoliu m\u0103rci ca Stalinskaya \u015fi Wembley). De firm\u0103, de la care \u00eencaseaz\u0103 dividende, se ocup\u0103 aproape exclusiv partenerul s\u0103u, iar Kanani particip\u0103 doar la luarea deciziilor strategice, “c\u00e2nd e nevoie”.\n <\/p>\n

<\/p>\n

ESTE \u00ceNS\u0102 IMPLICAT \u00ceN DEZVOLTAREA PROPRIEI AFACERI. Prime\u015fte aproape zilnic oferte de v\u00e2nzare pentru Agricover \u015fi declar\u0103 c\u0103 are dou\u0103 probleme: “Pe de o parte, nimeni nu pl\u0103te\u015fte ideile, ci doar cifrele pe care le vede, iar, pe de alt\u0103 parte, modelul de business nu e ceva care poate fi luat”. Iar poten\u0163ialul pe care \u00eel vede pentru grup este mare deopotriv\u0103 pentru c\u0103 activit\u0103\u0163ile sunt legate de “orice nevoie a fermierului” \u015fi pentru c\u0103 agricultura tinde s\u0103 devin\u0103 un motor de baz\u0103 pentru economia local\u0103. “Cred c\u0103 mai degrab\u0103 nu un exit, ci listarea la burs\u0103 ar fi solu\u0163ia pe termen mediu \u015fi lung”; iar ideal\u0103 ar fi bursa de la Bucure\u015fti, pentru c\u0103 la Viena sau Londra “emo\u0163ional nu ai niciun avantaj”. Reversul medaliei este \u00eens\u0103 c\u0103 la BVB sunt prea pu\u0163ine lichidit\u0103\u0163i, dup\u0103 cum remarc\u0103 \u015fi Kanani. De altfel, nici el nu e juc\u0103tor la burs\u0103, deoarece “n-am investit niciodat\u0103 \u00eentr-o afacere \u00een care s\u0103 fiu minoritar, pentru c\u0103 n-am influen\u0163\u0103”.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la un rulaj de 500 de milioane de euro, adic\u0103 dublu fa\u0163\u0103 de cifra de afaceri de anul trecut, Jabbar Kanani crede c\u0103 firma se poate dezvolta “organic, f\u0103r\u0103 probleme”. Odat\u0103 trecut acest prag \u00eens\u0103 sau \u00een apropierea lui, antreprenorul crede c\u0103 va avea nevoie de achizi\u0163ii \u00een domeniile colaterale \u015fi de vreme ce “la ulei pia\u0163a e \u00eenchis\u0103, mai e loc \u00een segmentul de carne \u015fi panifica\u0163ie”. Una peste alta, activit\u0103\u0163ile grupului ar urma ca pe termen mediu s\u0103 fie comasate \u00een dou\u0103 arii distincte: financiare \u015fi non-financiare, cele din urm\u0103 reunind deopotriv\u0103 produc\u0163ie \u015fi comer\u0163, g\u00e2nde\u015fte acum antreprenorul. \u00cel intereseaz\u0103 deopotriv\u0103 \u015fi extinderea la nivel geografic, “\u00een st\u00e2nga \u015fi dreapta Dun\u0103rii, ca s\u0103 fim un juc\u0103tor regional, cu baza \u00een Rom\u00e2nia”. De altfel, una dintre cele nou\u0103 divizii ale grupului este filiala din Bulgaria, care are peste 80 de clien\u0163i \u015fi se ocup\u0103 cu distribu\u0163ia inputurilor – pesticide, s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte – c\u0103tre fermierii bulgari. Pe termen scurt, Serbia este urm\u0103torul pas logic, din punctul s\u0103u de vedere. Ca orizont de timp, pragul de 500 de milioane de euro este fixat pentru 2016, “dar se poate \u015fi mai repede”, crede proprietarul Agricover. Atunci va fi \u015fi momentul c\u00e2nd compania ar putea fi listat\u0103 la burs\u0103. Pe termen lung se a\u015fteapt\u0103 ca modelul afacerilor s\u0103 se schimbe, a\u015fa cum \u00een ultimii 30 de ani s-a modificat radical modelul economic. \u00cen dezvoltarea afacerilor sale au avut un cuv\u00e2nt de spus etapele pe care le-a parcurs economia rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

O prim\u0103 etap\u0103 a fost caracterizat\u0103 de faptul c\u0103 privatiz\u0103rile au \u00eenceput abia dup\u0103 95; a doua etap\u0103 a fost legat\u0103 de perioada \u00een care societ\u0103\u0163ile de stat au fost scoase la v\u00e2nzare, \u00eentre 1995 \u015fi 2000. Reconstruirea industriilor \u015fi preg\u0103tirile pentru aderarea la UE au avut loc \u00een intervalul 1998-2004. A urmat apoi recesiunea, iar Jabbar Kanani se a\u015fteapt\u0103 ca anul viitor s\u0103 debuteze un alt fenomen, pe care \u00eel nume\u015fte “re-privatizare”, referindu-se la a\u015ftept\u0103rile sale ca b\u0103ncile \u015fi lichidatorii s\u0103 scoat\u0103 la mezat garan\u0163iile pentru creditele neperformante. Se a\u015fteapt\u0103 \u015fi la restructur\u0103ri \u00een domeniul financiar – “sunt prea multe sucursale pentru c\u00e2\u0163i bani ruleaz\u0103”. Din prisma tuturor modific\u0103rilor la care se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 le aduc\u0103 viitorul, nu \u015fi-a fixat ca obiectiv s\u0103 lase afacerea pe m\u00e2inile celor doi b\u0103ie\u0163i pe care \u00eei are, de 12 \u015fi 11 ani. “Cel mare are apuc\u0103turi de antreprenor, iar cel\u0103lalt de bancher. Unul are foarte multe idei, dar nu \u015fi r\u0103bdare, iar cel\u0103lalt e mai calculat. Sper s\u0103 fac\u0103 o combina\u0163ie bun\u0103.” \u00cen plus, adaug\u0103 Kanani, este important \u015fi ce vor g\u00e2ndi copiii s\u0103i despre ce vor dori s\u0103 fac\u0103 \u00een via\u0163\u0103, iar \u00een opinia sa cea mai pre\u0163ioas\u0103 investi\u0163ie \u00een copii este preg\u0103tirea. “Copilul care are capacitate n-are nevoie de bani, iar cel care n-are capacitate de asemenea n-are nevoie de bani, pentru c\u0103 oricum \u00eei distruge.” Antreprenorul \u015ftie pove\u015ftile, starea, planurile a 3.000 de fermieri cu peste 200 de hectare de teren fiecare. Ei de\u0163in acum aproape o cincime din terenul cultivat \u00een Rom\u00e2nia. Agricover le vinde tot ce au nevoie pentru agricultur\u0103, de la semin\u0163e \u015fi \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte p\u00e2n\u0103 la purcelu\u015fi, motorin\u0103, credite sau asigur\u0103ri. Le cump\u0103r\u0103 recoltele \u015fi porcii pe care \u00eei livreaz\u0103 apoi c\u0103tre fabrici sau traderi. \u00cen partea cealalt\u0103 a afacerii sunt 110 fabrici din mor\u0103rit, panifica\u0163ie, industria c\u0103rnii. Jabbar Kanani \u015fi angaja\u0163ii s\u0103i \u015ftiu exact ce le trebuie \u015fi ce poten\u0163ial are fiecare dintre clien\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Jabbar Kanani a venit de 27 de ani \u00een Rom\u00e2nia, iar de atunci a cl\u0103dit Agricover, companie care a ajuns anul trecut la o cifr\u0103 de afaceri de circa 200 de milioane de euro. Concret, Agricover este veriga dintre agricultur\u0103 \u015fi fabrici, av\u00e2nd mai mult de 3.000 de clien\u0163i fermieri, fiecare dintre ei cu zeci de hectare de teren.Acela\u015fi grup are \u015fi 110 clien\u0163i \u00een industria procesatoare – de la mor\u0103rit \u015fi panifica\u0163ie p\u00e2n\u0103 la furaje \u015fi industria c\u0103rnii. \u00een cinci ani afacerile ar urma s\u0103 se dubleze, iar antreprenorul de origine azer\u0103 se g\u00e2nde\u015fte s\u0103-\u015fi listeze afacer-ile la bursa din Bucure\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[3,29647,29648],"class_list":["post-58195","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-agricultura","tag-industria-procesatoare","tag-jabbar-kanani"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58195","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=58195"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58195\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":74337,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58195\/revisions\/74337"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=58195"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=58195"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=58195"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}