{"id":58007,"date":"2012-10-10T07:00:00","date_gmt":"2012-10-10T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=58007"},"modified":"2026-04-03T08:59:33","modified_gmt":"2026-04-03T08:59:33","slug":"cum-pescuiesc-vesticii-talentele-din-carpati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=58007","title":{"rendered":"Cum pescuiesc vesticii talentele din Carpa\u0163i"},"content":{"rendered":"

Pentru Alexandru, drumul la serviciu se termin\u0103 ca pentru alte zeci de mii de bucure\u015fteni la cap\u0103tul magistralei de metrou. Lucreaz\u0103 \u00een Pipera din 2009, de\u015fi pe-atunci era doar student \u00een anul al patrulea la Politehnic\u0103. “E primul meu job serios, am mai muncit, dar au fost slujbe neimportante. Au fost afi\u015fe \u00een facultate unde firma se f\u0103cea cunoscut\u0103, dar \u015fi seminarii \u00een care ni se explica cu ce se ocup\u0103 de fapt.” E greu de explicat ce face absolventul – “lumea nu prea \u00een\u0163elege cu ce m\u0103 ocup” -, \u00eens\u0103 tot el spune c\u0103 face simul\u0103ri pe calculator pentru modelarea de circuite electronice.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Mi-am dat seama c\u0103 tinerii rom\u00e2ni talenta\u0163i sunt foarte dornici s\u0103 contribuie la viitorul de succes al \u0163\u0103rii. \u00cen Austria \u015fi \u0163\u0103rile din Vest, oamenii sunt mai relaxa\u0163i, dar \u00een Rom\u00e2nia ambi\u0163ia \u015fi dezvoltarea personal\u0103 conteaz\u0103 mai mult”, sus\u0163ine Monika Kircher, directorul executiv al Infineon Austria, filiala unuia dintre cei mai mari produc\u0103tori de semiconductori la nivel mondial, al doilea \u00een Europa \u015fi primul din Germania. \u00cen viziunea ei, procesul de schimbare a Rom\u00e2niei e mai puternic dec\u00e2t \u00een statele europene dezvoltate, iar tinerii \u015ftiu c\u0103 pe spatele lor se va realiza reconstruc\u0163ia. “Ei cred c\u0103 acesta este modul cel mai simplu de a urca pe scara social\u0103. Tinerii care lucreaz\u0103 \u00een paralel \u00een timpul \u015fcolii se \u00eent\u00e2lnesc mult mai des pentru c\u0103 foamea de a avea succes \u015fi de a se afirma c\u00e2t mai repede e mai mare. De aici vine \u015fi motiva\u0163ia crescut\u0103 a lor”, adaug\u0103 dr. Jihad Haidar, vicepre\u015fedinte \u015fi director general al Infineon Rom\u00e2nia.<\/p>\n

ERA IANUARIE 2006 C\u00c2ND INFINEON DESCHIDEA LA BUCURE\u015eTI \u00ceN PIPERA UN CENTRU DE CERCETARE \u015eI DEZVOLTARE, cel mai mare din Europa de Est, similar celor din Graz, Villach, M\u00fcnchen \u015fi Padova, av\u00e2nd dou\u0103 divizii principale – aplica\u0163ii auto \u015fi carduri cu cip. Inaugurarea se f\u0103cea \u00een prezen\u0163a prim-ministrului de atunci, C\u0103lin Popescu-T\u0103riceanu, care promitea la acea vreme sprijin de milioane de euro pentru investi\u0163ii \u00een cercetare \u015fi dezvoltare. Banii nu au mai ajuns la Infineon, \u00eens\u0103 alternativa fondurilor europene a fost calea de a trece cu bine prin focurile crizei. “Orice guvern trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 sprijinul e necesar pentru orice investi\u0163ie \u00een cercetare, dar importan\u0163i sunt \u015fi oamenii pe care s\u0103 \u00eei instruim \u015fi s\u0103 \u00eei p\u0103str\u0103m”, explic\u0103 Kircher. A\u015fa s-a ajuns de la 30 la 250 de angaja\u0163i \u00eentr-o companie \u00een care salariul de intrare pleac\u0103 de la 3.500 de lei lunar, al patrulea cel mai mare centru la nivel mondial. Diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de salariile din Austria, aflat\u0103 \u00een sc\u0103dere, este de circa o treime, potrivit oficialilor companiei. \u00centr-o slujb\u0103 din cercetare, dincolo de bani conteaz\u0103 \u015fi posibilit\u0103\u0163ile de promovare, condi\u0163iile de lucru \u015fi oportunit\u0103\u0163ile de preg\u0103tire oferite. Rata de \u00eenlocuire a angaja\u0163ilor este de sub 7%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pu\u0163ini sunt cei care migreaz\u0103 dintr-un loc \u00een altul \u00een acest tip de activit\u0103\u0163i. Baza cea mai mare de studen\u0163i vine de la facult\u0103\u0163ile de specialitate din Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Timi\u015foara, Cluj-Napoca \u015fi Bra\u015fov.<\/p>\n

“Ne putem m\u00e2ndri c\u0103 suntem primul investitor \u00een cercetare \u00een microelectronic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi cu faptul c\u0103 avem o colaborare cu universit\u0103\u0163ile, de aceea un sfert din personal \u00eel reprezint\u0103 studen\u0163i afla\u0163i \u00eenc\u0103 pe b\u0103ncile \u015fcolii”, spune Haidar, preciz\u00e2nd c\u0103 cei mai mul\u0163i sunt p\u0103stra\u0163i sau aleg s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een companie \u015fi dup\u0103 absolvirea facult\u0103\u0163ii.<\/p>\n

POTRIVIT OFICIALILOR, INVESTI\u0162IA DIN ROM\u00c2NIA A FOST CEA MAI RAPID\u0102 DINTRE CENTRELE DEZVOLTATE, iar mare parte din echip\u0103 este aceea\u015fi din prima zi. Criza din 2009 a fost resim\u0163it\u0103 de \u00eentreaga industrie, date fiind c\u0103derile din pie\u0163ele auto \u015fi IT, dar criza din pia\u0163a de semiconductori nu a afectat personalul de la Bucure\u015fti. Importan\u0163a Rom\u00e2niei pentru Infineon este subliniat\u0103 de investi\u0163ia de 100 de milioane de euro \u00een active \u015fi oameni \u00een ultimii \u015fapte ani.<\/p>\n

“Eu vreau s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een Rom\u00e2nia, jobul actual m\u0103 stimuleaz\u0103, sunt foarte mul\u0163umit cu ce fac aici, lucrez din anul al patrulea de facultate \u015fi \u00eemi place. Nu e genul de loc de munc\u0103 unde se neglijeaz\u0103 \u015fcoala, mai ales c\u0103 la nivelul \u0103sta \u00een inginerie nu se poate lucra cu facult\u0103\u0163i neterminate”, adaug\u0103 Alexandru, chiar dac\u0103, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte t\u00e2n\u0103rul de nici 25 de ani, “lumea nu prea \u00een\u0163elege cu ce m\u0103 ocup, dar le explic c\u0103 fac simul\u0103ri pe calculator”.<\/p>\n

A\u015fadar, dincolo de avantajul costurilor reduse, infrastructura, proximitatea universit\u0103\u0163ii \u015fi poten\u0163ialul uria\u015f reprezentat de instruirea existent\u0103, care r\u0103spunde nevoii de a recruta ingineri de dezvoltare \u00eenalt califica\u0163i, sunt pariul germanilor \u015fi pentru anii urm\u0103tori, potrivit lui Reinhard Ploss, CEO al Infineon Technologies AG, grupul din care fac parte \u015fi Technologies Austria AG \u015fi subsidiara rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

“Rom\u00e2nia are un num\u0103r limitat de companii care activeaz\u0103 \u00een domeniul circuitelor integrate. \u00cen \u015fcoal\u0103 noi \u015ftim de ele”, explic\u0103 Alexandru, cu trimitere la centrul americanilor de la Microchip, unde sunt grupa\u0163i al\u0163i colegi de-ai s\u0103i de facultate. Dup\u0103 cum bine rezuma de cur\u00e2nd la Bucure\u015fti un alt mare juc\u0103tor, de data asta din zona dezvolt\u0103rii de servicii IT, John Cotterell, CEO al Endava, Rom\u00e2nia e o “combina\u0163ie foarte bun\u0103 \u00eentre educa\u0163ie \u015fi capacitatea tinerilor \u00een informatic\u0103 \u015fi matematic\u0103”. C\u00e2t\u0103 vreme centre de dezvoltare se dezvolt\u0103 pe plan local, tenta\u0163ia lor de a p\u0103r\u0103si \u0163ara e \u0163inut\u0103 sub control, \u00eens\u0103 cum num\u0103rul de locuri e totu\u015fi limitat, colegii mai mici ai lui Alexandru s-ar putea s\u0103 se vad\u0103 nevoi\u0163i s\u0103-\u015fi caute o slujb\u0103 \u00een afara grani\u0163elor. Mai bine pl\u0103tit\u0103, dar departe de locul \u00een care au devenit talente.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eA\u015f fi dispus\u0103 s\u0103-i pl\u0103tesc dublu dac\u0103 talentele de top ar dezvolta produse care s\u0103 aib\u0103 succes \u00een toat\u0103 lumea”, spune Monika Kircher, \u015fefa filialei austriece a unuia dintre cei mai mari produc\u0103tori de semiconductori la nivel mondial. Tinerii ingineri rom\u00e2ni sunt \u00een centrul aten\u0163iei pentru c\u0103 sunt bine preg\u0103ti\u0163i, dispu\u015fi s\u0103 munceasc\u0103, dar mai ales ieftini.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[8866,188,8219,13123,194],"class_list":["post-58007","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-cercetare","tag-economie","tag-educatie","tag-ingineri","tag-tineri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=58007"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58007\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":74160,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/58007\/revisions\/74160"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=58007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=58007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=58007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}