Cititor fidel de Vogue, am avut pl\u0103cuta surpriz\u0103 s\u0103 v\u0103d c\u0103, \u00een cel mai recent num\u0103r, publica\u0163ia s\u0103rb\u0103torea 120 de ani de la prima apari\u0163ie. Mi-a fost greu s\u0103-mi imaginez ce \u00eensemna presa acum mai bine de un secol, cum a rezistat at\u00e2ta timp \u015fi am citit cu emo\u0163ie articolele \u00een care jurnali\u015ftii rememorau scrierile lor de acum 30 de ani. Vogue nu a ajuns \u00eenc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dar o caut de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ajung prin aeroporturile din afara grani\u0163elor. BUSINESS Magazin a \u00eemplinit opt \u015fi nu \u015ftiu cum va ar\u0103ta sau dac\u0103 va exista \u00een anul 2124. Dar privind retrospectiv, \u00eenspre copertele pe care le-am publicat de-a lungul timpului, am de fiecare dat\u0103 acela\u015fi sentiment. Am ales mereu pove\u015ftile frumoase \u00eentr-o societate dominat\u0103 de corup\u0163ie, \u00een care de prea multe ori afacerile merg m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu politica.<\/p>\n
Am intrat \u00een echipa BM \u00een 2009 \u015fi am v\u0103zut cum s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een cele 68 de pagini r\u0103sar articole pe teme la care pu\u0163ini din restul presei se mai g\u00e2ndesc. Sau se g\u00e2ndesc, dar nu au timpul necesar s\u0103 le scrie. E greu s\u0103 mai cite\u015fti \u00een firava pres\u0103 a lui 2012 o analiz\u0103 muncit\u0103, povestea unui om care are ceva de spus, dar de care n-a mai scris nimeni p\u00e2n\u0103 atunci sau o opinie nep\u0103rtinitoare \u015fi c\u00e2t se poate de fireasc\u0103. Nu sunt sigur dac\u0103 e cea mai optimist\u0103 publica\u0163ie, dar cu siguran\u0163\u0103 proasp\u0103t\u0103 e. \u00cemi amintesc \u015fi acum mirosul de parchet vechi din primul birou \u00een care am p\u0103\u015fit ca redactor la aceast\u0103 publica\u0163ie, de unde aveam s\u0103 scriu \u00eent\u00e2iul articol despre c\u00e2t de greu e s\u0103 fii inventator \u00een Rom\u00e2nia \u015fi cum po\u0163i face un business din asta. Au trecut mai bine de trei ani de atunci, iar pove\u015ftile pe care le-am scris au curs lan\u0163. M\u0103 \u00eentreba cineva de cur\u00e2nd cum \u015fi de ce \u00eenc\u0103 apar \u00een revist\u0103 articole de mai bine de zece pagini \u015fi c\u00e2nd reu\u015fim s\u0103 le scriem.<\/p>\n
Am crezut mereu c\u0103 exist\u0103 public care vrea s\u0103 citeasc\u0103, dat fiind c\u0103 articolul de pres\u0103 din zilele noastre \u00eenseamn\u0103 de fapt c\u00e2teva paragrafe scrise contabilice\u015fte \u015fi mai pu\u0163in\u0103 substan\u0163\u0103. Ne-am str\u0103duit \u015fi ne vom str\u0103dui \u00een continuare s\u0103 nu renun\u0163\u0103m la stilul cu care v-am obi\u015fnuit \u015fi vom c\u0103uta s\u0103 v\u0103 prezent\u0103m un produs jurnalistic logic \u015fi c\u00e2t se poate de firesc. Pentru c\u0103 firescul e tot mai greu de g\u0103sit, \u015fi cu asta sigur sunte\u0163i de acord, nu doar c\u00e2nd r\u0103sfoi\u0163i un ziar sau o revist\u0103, ci mai ales c\u00e2nd termina\u0163i de citit \u015fi reveni\u0163i la via\u0163a de zi cu zi.<\/p>\n