\u00centotdeauna c\u00e2nd avem probleme cu sensurile unui cuv\u00e2nt facem apel la un dic\u0163ionar. De regul\u0103, la un dic\u0163ionar explicativ, ceva mai rar la dic\u0163ionare specializate (de exemplu, dic\u0163ionare de argou sau dic\u0163ionare orientate spre lexicul specific al unei discipline). \u00cen cazul nostru particular, “referin\u0163a suprem\u0103” a limbii rom\u00e2ne este marele DEX (Dic\u0163ionarul Explicativ al Limbii Rom\u00e2ne), pe care nu l-am mai scos de ani de zile de pe raft – nu pentru c\u0103 n-am avut nevoie de el, ci pentru c\u0103 e mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 la DEXonline. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 dic\u0163ionarele urmeaz\u0103 drumul enciclopediilor \u015fi iau calea web-ului, a\u015fa c\u0103 \u00een locul unui util exerci\u0163iu de ridicat greut\u0103\u0163i, putem consulta autoritatea lexical\u0103 chiar \u015fi de pe telefonul mobil.<\/p>\n
Chestiunea autorit\u0103\u0163ii unei resurse este \u00eens\u0103 destul de alunecoas\u0103. Am fost de c\u00e2teva ori trimis la DEX pentru c\u0103 am folosit cuvinte care nu ap\u0103reau \u00een dic\u0163ionar sau sensul \u00een care le-am folosit nu era consemnat. De exemplu, folosesc cuv\u00e2ntul “sit” (\u00een sensul de “amplasament”), chiar dac\u0103 nu apare \u00een DEX (dar apare \u00een alte dic\u0163ionare, cu sensul “peisaj”), sau am folosit “loca\u0163ie” ca sinonim pentru “pozi\u0163ie” \u00eenainte ca edi\u0163ia DEX din 2009 s\u0103 consemneze acest \u00een\u0163eles. Scriam “maus” cu mul\u0163i ani \u00eenainte ca DEX s\u0103-l consemneze. Ceea ce mul\u0163i nu accept\u0103 este c\u0103 un dic\u0163ionar nu este dec\u00e2t un instantaneu al lexicului unei limbi care tr\u0103ie\u015fte, care se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte \u015fi se transform\u0103. Inevitabil exist\u0103 un decalaj \u00eentre ce se vorbe\u015fte sau se scrie \u015fi cuvintele din dic\u0163ionar. A\u015fa c\u0103 niciun dic\u0163ionar nu se poate pretinde “referin\u0163a suprem\u0103” a lexicului unei limbi, indiferent de c\u00e2t\u0103 autoritate se bucur\u0103.<\/p>\n
Singura abordare la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru a reduce decalajul este s\u0103 facem dic\u0163ionarul la fel de viu ca \u015fi limba. Desigur, asta ar \u00eensemna s\u0103 se renun\u0163e la no\u0163iunea de edi\u0163ie \u015fi s\u0103 se consemneze cuvinte, sensuri \u015fi expresii de \u00eendat\u0103 ce ele apar. Iar cei mai abilita\u0163i s\u0103 fac\u0103 treaba asta sunt vorbitorii limbii, indiferent de calificarea lor. Procedeul se cheam\u0103 “crowdsourcing” \u015fi s-a dovedit \u00een multe r\u00e2nduri eficient. Este deci semnificativ faptul c\u0103 prestigiosul dic\u0163ionar englez Collins s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 apeleze la “\u00een\u0163elepciunea mul\u0163imilor” pentru a se men\u0163ine c\u00e2t mai sincron cu limba vie \u015fi, totodat\u0103, cu noile mode. Oricine poate sugera noi intr\u0103ri \u015fi poate s\u0103 comenteze sugestiile altor utilizatori, \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 un redactor va decide asupra public\u0103rii.<\/p>\n
Desigur, se poate obiecta la declara\u0163ia lui Jeremy Butterfield, redactorul-\u015fef al Collins Dictionaries, care spunea cu ocazia lans\u0103rii serviciului online Living Dictionary: “Acesta este un concept cu totul nou, care va asigura contactul dintre cei care compileaz\u0103 dic\u0163ionarele \u015fi utilizatorii lor”. Mai exist\u0103 dic\u0163ionare create prin contribu\u0163ii voluntare, iar primul care ne vine \u00een minte este Wiktionary (proiect \u00eenrudit cu Wikipedia). Mai interesant este \u00eens\u0103 cazul UrbanDictionary.com, care are o lozinc\u0103 semnificativ\u0103: “Define your world” (define\u015fte-\u0163i lumea – joc de cuvinte bazat pe asem\u0103narea dintre “world” \u015fi “word”). \u00centr-adev\u0103r, Urban Dictionary consemneaz\u0103 6,7 milioane de defini\u0163ii, dar nu neap\u0103rat la modul serios. De multe ori e vorba de sensuri ascunse (sau argotice) ale unor cuvinte altfel comune. De exemplu, “algebra” este o form\u0103 malign\u0103 de magie pe care doar cele mai bune vr\u0103jitoare o pot st\u0103p\u00e2ni, deci sensul este “greu de \u00een\u0163eles”. Nu este totu\u015fi amuzament pur, pentru c\u0103 mul\u0163i vorbitori nativi de limb\u0103 englez\u0103 recurg la acest dic\u0163ionar, mai ales c\u00e2nd este vorba de slang sau de argouri mai noi (de exemplu, cel al hackerilor).<\/p>\n
The Guardian a dedicat c\u00e2teva articole ini\u0163iativei lansate de Collins \u015fi, bine\u00een\u0163eles, s-a jucat cu o mul\u0163ime de cuvinte ad\u0103ugate de public (\u015fi probabil \u00een\u0163elese de to\u0163i englezii, de\u015fi nu sunt \u00een dic\u0163ionare). Merit\u0103 oare s\u0103 fie consemnat “Henmania”, adic\u0103 faima (destul de efemer\u0103) de care s-a bucurat tenismanul Tim Henman dup\u0103 c\u00e2teva victorii la Wimbledon? Unii sunt pentru, al\u0163ii aduc argumente \u00eempo-triv\u0103. \u00cens\u0103, spre deosebire de Wikipedia, aici nu domne\u015fte democra\u0163ia. Deborah Cameron, profesoar\u0103 la Oxford, pare s\u0103 fie de acord \u015fi men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 de fapt nici nu e o tehnic\u0103 nou\u0103. \u00cen 1879 autorii unui dic\u0163ionar care va se va numi Oxford English apelau la voluntari care s\u0103 citeasc\u0103 volume mari de text pentru a depista cuvinte sau sensuri noi. Iar dac\u0103 Oxford English a apelat la crowdsourcing, de ce n-ar face-o Collins c\u00e2nd are web-ul la dispozi\u0163ie? De fapt, e vorba de supravie\u0163uire. Wikipedia a pus enciclopediile \u00eentr-o situa\u0163ie dificil\u0103, iar Collins simte c\u0103 \u015fansa dic\u0163ionarelor de a rezista este de a-i prelua metodele.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dic\u0163ionarele cu mare autoritate se simt amenin\u0163ate de \u201eopere populare\u201e precum wiktionary, a\u015fa c\u0103 prestigiosul Collins s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 apeleze la contribu\u0163iile publicului pentru a se p\u0103stra mereu \u201eproasp\u0103t\u201e. Prima problem\u0103 a fost c\u0103 n-a f\u0103cut fa\u0163\u0103 ofertei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[29327,29328,7107,7104,7105,29326],"class_list":["post-57639","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-dexonline","tag-dictionare","tag-mircea-sarbu","tag-opinii","tag-weboscop","tag-wiktionary"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/57639","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=57639"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/57639\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":73834,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/57639\/revisions\/73834"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=57639"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=57639"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=57639"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}