\nCele nou\u0103 firme reunite acum sub umbrela Agricola ruleaz\u0103 \u00een prezent o cifr\u0103 de afaceri anual\u0103 de peste jum\u0103tate de miliard de lei, cu rate de cre\u015ftere anuale de dou\u0103 cifre \u00een ultimii doi ani – considera\u0163i \u00eendeob\u015fte dificili din mai toate unghiurile de vedere. Dup\u0103 ce \u00een 2010 afacerile au crescut cu 27%, iar \u00een 2011 cu 20%, “anul acesta vom cre\u015fte cifra de afaceri cu circa 10%”, se a\u015fteapt\u0103 Grigore Horoi. El subliniaz\u0103 hot\u0103r\u00e2t c\u0103 “poten\u0163ialul este mult mai mare \u015fi ratele de cre\u015ftere ar fi fost mult mai mari dac\u0103 aveam marf\u0103 disponibil\u0103”. Disponibilitatea nu este un lucru la fel de simplu ca a merge la magazin s\u0103 cumperi ce lipse\u015fte din c\u0103mar\u0103. Pentru a avea, de pild\u0103, un anumit tip de salam c\u00e2nd cre\u015fte cererea \u00een mod neprev\u0103zut, trebuie s\u0103 ai la \u00eendem\u00e2n\u0103 toate materiile prime chiar atunci. Iar lan\u0163ul afacerii b\u0103c\u0103uane cuprinde toate verigile, de la bob la raft. Altfel spus, de la cultivarea cerealelor pentru furaje, cre\u015fterea p\u0103s\u0103rilor \u015fi porcilor la abatoare, depozite, fabrici, lan\u0163ul logistic \u015fi o re\u0163ea de 59 de magazine.<\/p>\n
Prin urmare, o investi\u0163ie pentru cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie trebuie s\u0103 aib\u0103 corespondent \u00een mai multe verigi ale acestui lan\u0163. \u00cen plus, “sursele pentru investi\u0163ii sunt limitate \u00een perioad\u0103 de criz\u0103”, adaug\u0103 Horoi, care lucreaz\u0103 \u00een grup de “o ve\u015fnicie”, dup\u0103 cum spune. Se refer\u0103 la cei peste 20 de ani de c\u00e2nd s-a angajat \u00een companie, unde a urcat pas cu pas \u00een ierarhie p\u00e2n\u0103 \u00een 2009, c\u00e2nd a preluat fr\u00e2iele conducerii pentru \u00eentregul grup. “S-a \u00eent\u00e2mplat ca lucrurile s\u0103 mearg\u0103 \u00eentr-o direc\u0163ie pl\u0103cut\u0103”, evalueaz\u0103 acum privind \u00een urm\u0103. Absolvent de studii economice, el \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1991 a lucrat la o ferm\u0103, iar fostul director al Agricola, Petru Pl\u0103cint\u0103, zootehnist care a condus combinatul avicol din Bac\u0103u vreme de trei decenii, l-a numit economist-\u015fef al complexului de g\u0103ini ou\u0103toare. Grigore Horoi este, de altfel, \u015fi unul dintre cei trei ac\u0163ionari rom\u00e2ni care de\u0163in pachetul majoritar de ac\u0163iuni ale companiei, a c\u0103rei istorie \u00eencepe \u00een urm\u0103 cu 55 de ani.<\/p>\n
Dup\u0103 ce \u00een perioada comunist\u0103 avicolele b\u0103c\u0103uane trimiteau peste hotare aproape integral produc\u0163ia, pentru valut\u0103, \u00een 1992 cinci companii au format Agricola, societate constituit\u0103 cu capital majoritar german (51%) reprezentat de compania Moxel AG, diferen\u0163a de 49% revenind angaja\u0163ilor de la acel moment. Peste ani, nem\u0163ii s-au retras din ac\u0163ionariat \u015fi de circa zece ani au ajuns s\u0103 mai de\u0163in\u0103 numai 2,24%.<\/p>\n
\nNumerele sunt specialitatea lui Grigore Horoi, plec\u00e2nd chiar de la alegerea pe care a f\u0103cut-o pentru studii, iar informa\u0163iile pe care le d\u0103 despre afacere sunt am\u0103nun\u0163ite. Poveste\u015fte c\u0103 “pentru un colos ca Agricola, f\u0103r\u0103 s\u0103 faci lucruri mari, investi\u0163iile se adun\u0103 \u015fi ajung \u00een fiecare an la dou\u0103 milioane de euro” \u015fi indic\u0103 ce sume sunt alocate \u00een acest an pentru diviziile grupului, care are acum peste 2.500 de angaja\u0163i.<\/p>\n
\n\u00cen faza studiului de fezabilitate se afl\u0103 un proiect de investi\u0163ii de 4 milioane de euro la Suinprod. Una peste alta, investi\u0163iile din ultimii cinci ani se plaseaz\u0103 \u00een jurul a 40 de milioane de euro, iar suma dep\u0103\u015fe\u015fte 100 de milioane de euro dac\u0103 sunt luate \u00een calcul cheltuielile de acest tip din 1992 \u00eencoace. Or, pentru o afacere at\u00e2t de complicat\u0103 – deopotriv\u0103 din cauza m\u0103rimii, a ariilor de activitate, dar \u015fi a privatiz\u0103rii companiei – finan\u0163area n-a fost niciodat\u0103 floare la ureche. \u00cen perioada de cre\u015ftere economic\u0103 bancherii erau “aten\u0163i mai cu seam\u0103 la real estate”, iar mai nou institu\u0163iile finan\u0163atoare cer “garan\u0163ii imense pentru o nou\u0103 linie de credit”. Grupul are acum un grad de \u00eendatorare de 50% din cifra de afaceri, iar oficialul Agricola consider\u0103 aceast\u0103 pondere “normal\u0103 pentru industria \u00een care activ\u0103m”.<\/p>\n
<\/p>\n
\nMai mult, puncteaz\u0103 Horoi, “suntem una dintre pu\u0163inele companii care au traversat multe crize ce au l\u0103sat urme ad\u00e2nci \u00een bilan\u0163”. El se refer\u0103 deopotriv\u0103 la greut\u0103\u0163ile din mediul economic, dar \u015fi la cele specifice industriei \u015fi exemplific\u0103 scumpirea accelerat\u0103 a utilit\u0103\u0163ilor \u015fi a materiilor prime pe parcursul ultimului an. Recent, conducerea companiei a primit o vizit\u0103 din partea unui furnizor, care i-a anun\u0163at, “vesel”, c\u0103 de la 1 octombrie tariful va cre\u015fte cu 20%. Pre\u0163urile cerealelor \u015fi \u015froturilor au urcat \u015fi ele abrupt \u00een ultima perioad\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t “suntem extrem de bucuro\u015fi c\u0103 realiz\u0103m o marj\u0103 pozitiv\u0103”. \u00cen general, \u00een aceast\u0103 industrie, marjele sunt “foarte mici, chiar \u015fi \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate”.<\/p>\n
\nUn alt exemplu este momentul \u00een care Executivul a luat m\u0103surile de austeritate, iar produc\u0103torii s-au v\u0103zut \u00een imposibilitatea de a cre\u015fte pre\u0163urile, ba chiar “le-am redus cu 12%”, spune Horoi, de\u015fi pierduser\u0103 \u015fi subven\u0163iile de 17% din cifra de afaceri. Asta din pricin\u0103 c\u0103 “politicienii au uitat s\u0103 fac\u0103 demersuri la Bruxelles, de\u015fi mediul politic era con\u015ftient c\u0103 e nevoie de aceast\u0103 subven\u0163ie”.<\/p>\n
\nAcesta este numai un exemplu, dar lista este mult mai lung\u0103. O alt\u0103 poveste este legat\u0103 de criza financiar\u0103 din 1997, despre care Horoi, care era vicepre\u015fedinte la acel moment, spune c\u0103, “\u00een prim\u0103 faz\u0103 nu i-am prea \u00een\u0163eles resorturile”. TVA a crescut de la 9% la 18%, dob\u00e2nzile au urcat de la 60% la 150%, exemplific\u0103 el \u015fi cert este c\u0103 industria era foarte sl\u0103bit\u0103. Anterior, \u00een timpul guvernului V\u0103c\u0103roiu fuseser\u0103 liberalizate costurile. Un lucru democratic, de altfel, dac\u0103 nu ar fi venit la pachet cu plafonarea pre\u0163urilor. A\u015fa se face c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een luna octombrie a acelui an produc\u0103torii ajunseser\u0103 s\u0103 “sponsorizeze produc\u0163ia”, afirm\u0103 b\u0103c\u0103uanul. La acel moment pu\u0163ine firme au sc\u0103pat de faliment, iar urmele l\u0103sate au fost ad\u00e2nci. De aceea, nu numai o dat\u0103, ci “de mai multe ori am crezut c\u0103 vom ajunge s\u0103 nu mai putem ie\u015fi la liman”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Horoi.<\/p>\n
\nCompania are un flux integrat de produc\u0163ie, de la cultivarea cerealelor, ferme de p\u0103s\u0103ri \u015fi porci, abator, fabrici \u015fi p\u00e2n\u0103 la propria re\u0163ea de magazine. Compania s-a axat pe cre\u015fterea de porci \u015fi p\u0103s\u0103ri, acestea fiind tipurile de carne preferate ale rom\u00e2nilor. Un calcul bazat pe datele furnizate de Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 \u015fi Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 a C\u0103rnii indic\u0103 un consum de 60 de kilograme anual, fa\u0163\u0103 de media Uniunii Europene de 90 de kilograme. Datele INS privind consumul de carne \u015fi preparate din carne arat\u0103 c\u0103 doar un sfert provine din produc\u0163ia proprie, dar ponderea mai sc\u0103zut\u0103 este explicabil\u0103 prin faptul c\u0103 preparatele din carne sunt de regul\u0103 procesate industrial \u015fi nu \u00een gospod\u0103rii. Per total, o treime din alimentele consumate sunt din produc\u0163ia proprie \u015fi numai dou\u0103 treimi provin din comer\u0163, cel mai mare autoconsum \u00eenregistr\u00e2ndu-se la ou\u0103. Revenind la carne, din cele 60 de kilograme per capita m\u00e2ncate anual, jum\u0103tate reprezint\u0103 produse pe baz\u0103 de carne de porc, circa 30 de kilograme, 15-17 kilograme \u00eenseamn\u0103 produse din pas\u0103re, iar restul bovine \u015fi ovine.<\/p>\n
\nPUNCT \u015eI DE LA CAP\u0102T<\/p>\n