Rom\u00e2n\u0103: 8,25. Biologie: 5,95. Matematic\u0103: 2,25. \u015ei astfel vara lui Iulian, un absolvent de liceu \u00een v\u00e2rst\u0103 de 18 ani, s-a transformat \u00een cea mai ur\u00e2t\u0103 din cele pe care \u015fi le aminte\u015fte. Profilul s\u0103u – tehnician \u00een instala\u0163ii electrice – l-a f\u0103cut s\u0103 nu dea importan\u0163\u0103 prea mare matematicii, iar subiectele de la examenul din var\u0103 l-au f\u0103cut s\u0103 predea foaia alb\u0103. Planul s\u0103u de a ajunge \u00een Bucure\u015fti pentru a-\u015fi g\u0103si chirie \u015fi a se \u00eenscrie la o facultate privat\u0103 s-a oprit odat\u0103 cu afi\u015farea rezultatelor, care au surprins at\u00e2t p\u0103rin\u0163ii, c\u00e2t \u015fi profesorii, dar mai ales pe Iulian.<\/p>\n
C\u00e2nd liceanul \u00ee\u015fi stabile\u015fte propriile valori<\/p>\n
“Genera\u0163iile de acum care nu promoveaz\u0103 la examenul de bacalaureat pl\u0103tesc pre\u0163ul democra\u0163iei gre\u015fit \u00een\u0163elese at\u00e2t de ei, dar poate \u015fi de p\u0103rin\u0163ii lor. Democra\u0163ie \u015fi libertate \u00eenseamn\u0103 o foarte mare responsabilitate, nu nep\u0103sare sau lene”, spune Iuliana Stan, director general al Human Synergistics Rom\u00e2nia, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 tinerii de 18 ani de acum, cei de anul trecut sau de acum doi ani sunt copii crescu\u0163i \u00eentr-o “libertate” complet gre\u015fit \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de p\u0103rin\u0163ii lor. Iuliana Stan spune c\u0103 tinerii nu au at\u00e2t de mult\u0103 nevoie de libertate pe c\u00e2t au nevoie de repere solide, iar dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu trei ani to\u0163i vedeau bacalaureatul ca pe o formalitate, abia acum se creeaz\u0103 percep\u0163ia c\u0103 ar fi o responsabilitate. Marian Sta\u015f, coordonator al programului educa\u0163ional “Liderii Mileniului Trei”, a \u00eentocmit o analiz\u0103 SWOT a actualei genera\u0163ii de absolven\u0163i, pe baza rela\u0163ion\u0103rii cu mii de elevi, iar concluzia ne trimite la ideea c\u0103 factorii S, O, T lua\u0163i \u00eempreun\u0103 reprezint\u0103 doar 20% din tr\u0103s\u0103turile unui astfel de elev, \u00een timp ce W (sl\u0103biciunile) ar reprezenta tot o cincime.<\/p>\n
Dintre punctele slabe, Sta\u015f observ\u0103 c\u0103 t\u00e2n\u0103rul de 18-19 ani care nu a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 nota de trecere la examenul de bacalaureat prezint\u0103 urm\u0103toarele tr\u0103s\u0103turi dominante: este “sub\u0163ire”, adic\u0103 nu \u015ftie foarte mult\u0103 carte de niciun fel specific; este “\u015fmecher”, deci crede c\u0103 poate fenta sau “face din vorbe” pe oricine \u015fi e tentat mai degrab\u0103 s\u0103 copieze \u015fi s\u0103 chiuleasc\u0103; este slab – nu are rezisten\u0163\u0103 la efort \u015fi stres, cedeaz\u0103 u\u015for; este agresiv \u00een mod gratuit – mascheaz\u0103 infantil sl\u0103biciuni de fond de caracter prin limbaj \u015fi atitudine provocatoare, care ar putea intimida interlocutorii; \u00eei e fric\u0103 de provoc\u0103ri reale \u015fi de aceea cedeaz\u0103 repede; \u00eei e fric\u0103 s\u0103 ia decizii \u015fi s\u0103-\u015fi asume consecin\u0163ele deciziilor – “de aici, corolarul pervers <ceilal\u0163i sunt de vin\u0103 pentru insuccesul meu: profii, materiile, \u015fcoala nu ne las\u0103 s\u0103 copiem>”. Sta\u015f face trimitere la faptul c\u0103 rezultatele de la bac sunt doar v\u00e2rful unui aisberg mult mai profund pe care \u00eel nume\u015fte “deficit acut de inteligen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103”, pe l\u00e2ng\u0103 bagajul sub\u0163ire de cuno\u015ftin\u0163e generale \u015fi de specialitate: ace\u015fti tineri au un grad redus de autocunoa\u015ftere, autocontrol real, capacitatea lor de automotivare este ca \u015fi inexistent\u0103; de aceea, ei empatizeaz\u0103 greu sau deloc cu cei din jur, fiind preocupa\u0163i s\u0103 se gestioneze pe ei \u00een\u015fi\u015fi; \u00een consecin\u0163\u0103, nici abilit\u0103\u0163ile sociale reale nu sunt foarte fericit puse \u00een valoare.<\/p>\n
“E clar c\u0103 tinerii de ast\u0103zi sunt foarte ancora\u0163i \u00een realitatea monden\u0103 a zilelor noastre, cu o preocupare deloc substan\u0163ial\u0103 pentru tot ce \u00eenseamn\u0103 demers academic sau proces de \u00eenv\u0103\u0163are a\u015fa cum e definit \u00een mod tradi\u0163ional”, adaug\u0103 M\u0103d\u0103lina B\u0103lan, managing partner al HART HR Consulting. “Hedonism” \u015fi “comer\u0163” sunt cuvintele prin care ea \u00eei define\u015fte, date fiind dorin\u0163a de a se distra, de a experimenta emo\u0163ii, orientarea c\u0103tre varietate \u015fi pl\u0103cere, pe de-o parte, \u015fi dorin\u0163a de succes financiar, de cealalt\u0103 parte.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cencrederea \u00een noul bacalaureat<\/p>\n
Cifrele oficiale arat\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre introducerea sistemului de supraveghere video \u00een s\u0103lile de examen \u015fi sc\u0103derea ratei promovabilit\u0103\u0163ii. Exist\u0103 jude\u0163e \u00een care indicatorul a sc\u0103zut chiar de c\u00e2teva ori comparativ cu anul precedent, ceea ce indic\u0103 \u00een mod cert c\u0103 rezultatele ob\u0163inute anterior erau influen\u0163ate \u00een mare m\u0103sur\u0103 de vigilen\u0163a supraveghetorilor. “Asanarea examenului de bacalaureat e una dintre cele mai benefice decizii pe termen lung din ultimii ani. At\u00e2ta vreme c\u00e2t examenul de maturitate era o mare fraud\u0103, tinerii se maturizau cu g\u00e2ndul p\u0103gubos c\u0103 la noi se poate ob\u0163ine orice f\u0103r\u0103 munc\u0103”, constat\u0103 Victor Stroe, planning director \u00een cadrul agen\u0163iei de crea\u0163ie Leo Burnett.<\/p>\n
Pe seama acestui stereotip, mul\u0163i dintre cei care intr\u0103 \u00een mediul privat se confrunt\u0103 cu un \u015foc teribil, cum mica \u00een\u0163elegere \u015fi succesul f\u0103r\u0103 efort, “fenomene de baz\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103”, nu mai func\u0163ioneaz\u0103: “Cunosc foarte mul\u0163i tineri talenta\u0163i care nu au f\u0103cut fa\u0163\u0103 \u00een mediul privat pentru c\u0103 au intrat mental nepreg\u0103ti\u0163i pentru presiunea unui mediu corect \u015fi competitiv. Stroe explic\u0103 faptul c\u0103, dac\u0103 \u00een trecut nu \u00eel interesa nota de la bac, acum a devenit un criteriu important \u00een evaluarea unui CV – “nu spun c\u0103 examenul real de bacalaureat ne va sc\u0103pa de toate metehnele, dar e un mare pas care ajut\u0103”.
\nEconomistul Mircea Co\u015fea nu consider\u0103 m\u0103surile luate \u00een ultimii doi ani ca fiind de natur\u0103 s\u0103 eficientizeze selec\u0163ia candida\u0163ilor, ci le vede doar ca pe m\u0103suri tehnice de supraveghere ce pot elimina, \u00een principiu, frauda. Eficientizarea selec\u0163iei ar trebui realizat\u0103, \u00een viziunea sa, prin introducerea unor probe orale, singurele capabile s\u0103 ofere examinatorului o imagine corect\u0103 asupra capacit\u0103\u0163ii \u015fi calit\u0103\u0163ii candidatului, \u00eentruc\u00e2t uniformizarea prin grile sau probe scrise are un grad prea mare de depersonalizare, incapabil s\u0103 corijeze selec\u0163ia.<\/p>\n
Ada Palea, directorul de resurse umane al KPMG, consider\u0103 \u00eencurajatoare rigurozitatea examenului, \u00eens\u0103 admite c\u0103 nu este suficient ca doar examenul de bacalaureat s\u0103 fie serios: sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een totalitatea sa trebuie s\u0103 fie solid, fiind necesare reforme care s\u0103 evalueze c\u00e2t mai obiectiv at\u00e2t nivelul de preg\u0103tire a elevilor, c\u00e2t \u015fi competen\u0163ele profesorilor. Concret, Palea vorbe\u015fte de investi\u0163ii \u00een sistemele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi de formare la toate nivelurile, care s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 rezultatele \u00een domeniul educa\u0163iei, g\u00e2ndind tot sistemul educa\u0163ional ca un sistem unitar, \u00eencep\u00e2nd cu cel pre\u015fcolar \u015fi termin\u00e2nd cu cel universitar. “O mai bun\u0103 canalizare a rezultatelor \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii spre nevoile pie\u0163ei muncii sau, cu alte cuvinte, o calibrare a nevoilor economice pe termen mediu \u015fi lung cu programele educa\u0163ionale derulate la nivel na\u0163ional este extrem de necesar\u0103.”<\/p>\n
Pe mine cine m\u0103 angajeaz\u0103?<\/p>\n
“M\u0103 uit mai pu\u0163in la cei care au picat, c\u00e2t la minoritatea celor care au luat bacalaureatul. Din prima devine un mare avantaj competitiv fa\u0163\u0103 de majoritatea celor din genera\u0163ia lor.” Victor Stroe subliniaz\u0103 plusul pe care \u00eel au ast\u0103zi absolven\u0163ii de liceu cu bacalaureat, fa\u0163\u0103 de cei nepromova\u0163i, \u00een ce prive\u015fte accesul la studii superioare sau la slujbe care s\u0103 le permit\u0103 o carier\u0103. Celorlal\u0163i le r\u0103m\u00e2n meseriile pe care le pot g\u0103si f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 cuno\u015ftin\u0163e de specialitate \u00een domeniul respectiv. Dup\u0103 cum precizeaz\u0103 cei de la Catalyst Solutions, companie de consultan\u0163\u0103 \u00een recrutare \u015fi employer branding, \u00eei trimit c\u0103tre produc\u0163ie, comer\u0163, turism sau servicii de paz\u0103, slujbe unde angajatorii acord\u0103 o aten\u0163ie mai sc\u0103zut\u0103 tipului de liceu finalizat sau punctajului ob\u0163inut \u00een urma examenului de bacalaureat, axate mai mult pe abilit\u0103\u0163i precum orientarea c\u0103tre client, disponibilitate \u015fi adaptabilitate. O op\u0163iune pot fi \u015fi cursurile de formare profesional\u0103 – coafor, cosmetic\u0103, masaj, fotografie – menite s\u0103 le deschid\u0103 un spectru mai larg de op\u0163iuni, \u00eens\u0103, la fel ca \u00een cazul studiilor liceale, rezultatele depind de motiva\u0163ia demonstrat\u0103 de fiecare cursant.<\/p>\n
Pia\u0163a muncii nu se \u00eenchide complet at\u00e2t timp c\u00e2t tinerii \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 interesul pentru dezvoltarea personal\u0103 \u015fi profesional\u0103”, rezum\u0103 Delia Moreanu, specialist \u00een cadrul Catalyst Solutions. Recomandarea Andreei Munteanu, recruitment manager al Lugera & Makler este orientarea c\u0103tre cursuri de calificare profesional\u0103 \u015fi pentru c\u0103 e un segment de pia\u0163\u0103 unde \u00eentotdeauna apar pozi\u0163ii vacante \u015fi unde \u00een continuare exist\u0103 un deficit de personal. Asta ar fi \u015fi solu\u0163ia pentru a relansa domenii care \u00een ultimii 20 de ani au fost ocolite de c\u0103tre tineri, precum agricultura. Ca urmare a deficitului de \u015fcoli profesionale, deficit exist\u0103 \u015fi \u00een meserii tehnice, precum cele de instalator, electrician, l\u0103c\u0103tu\u015f, croitor, confec\u0163ioner, pielar, buc\u0103tar\/cofetar, brutar, la situa\u0163ie contribuind \u015fi migra\u0163ia masiv\u0103 din ultimii ani a for\u0163ei de munc\u0103 spre \u0163\u0103rile Europei Occidentale, dup\u0103 cum sesizeaz\u0103 directorul de HR al KPMG: “E important ca statul s\u0103 ia m\u0103suri coerente, reale, care s\u0103 faciliteze accesul acestor tineri pe de o parte la cursuri de calificare, iar pe de alt\u0103 parte la pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103. \u00cen caz contrar, nu facem dec\u00e2t s\u0103 continu\u0103m s\u0103 accept\u0103m con\u015ftient, dar pasivi, de a nu trata o boal\u0103 degenerativ\u0103”.<\/p>\n
<\/p>\n
Premisa c\u0103 odat\u0103 ce a picat bacul, elevul \u00ee\u015fi va c\u0103uta serviciu este fals\u0103. Datele Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Ocupare a For\u0163ei de Munc\u0103 arat\u0103 c\u0103 circa 50.000 de absolven\u0163i \u015fi-au depus actele pentru a ob\u0163ine indemniza\u0163ia de \u015fomaj anul trecut, iar \u00een 2012 num\u0103rul lor este, dup\u0103 prima sesiune, de 32.000. Indemniza\u0163ia de \u015fomaj se pl\u0103te\u015fte pentru o perioad\u0103 de \u015fase luni \u015fi este \u00een valoare de 250 lei, poate fi solicitat\u0103 \u00een cel mult un an de la data absolvirii \u015fi se acord\u0103 o singur\u0103 dat\u0103 pentru fiecare form\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt absolvit\u0103. Economistul Mircea Co\u015fea vede situa\u0163ia drept o gre\u015feal\u0103, \u00eentruc\u00e2t rostul indemniza\u0163iei pentru \u015fomaj ar trebui s\u0103 revin\u0103 celor care \u015fi-au pierdut locul de munc\u0103 \u00een urma restructur\u0103rilor sau a efectelor recesiunii, deci o form\u0103 de protec\u0163ie temporar\u0103 a celor ie\u015fi\u0163i din cauze obiective din activitate \u015fi o form\u0103 de sprijin a eforturilor pe care ei le fac pentru recalificare sau reorientare profesional\u0103.<\/p>\n
“Indemniza\u0163ia acordat\u0103 celor incapabili s\u0103 treac\u0103 un examen de terminare a unui ciclu important de \u00eenv\u0103\u0163are-educare devine \u00een acest caz un mijloc de dezinteresare \u015fi demotivare \u00een preg\u0103tirea for\u0163ei de munc\u0103, mai ales c\u0103 acordarea ei apare a fi o consecin\u0163\u0103 direct\u0103 a unui comportament individual \u015fi subiectiv, f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu cauze obiective”, rezum\u0103 Co\u015fea. Contrar viziunii exprimate anterior de Victor Stroe, planning director al Leo Burnett, economistul crede c\u0103 tinerii cu preg\u0103tire netitularizat\u0103 prin bacalaureat au mai multe \u015fanse de integrare pe pia\u0163a muncii dec\u00e2t cei cu preg\u0103tire titularizat\u0103 prin bacalaureat sau chiar dec\u00e2t cei cu preg\u0103tire universitar\u0103. Explica\u0163iile: dezvoltarea mai rapid\u0103 a serviciilor de tip distribu\u0163ie-comer\u0163 dec\u00e2t a celor industriale sau bancare, tendin\u0163a angajatorilor de a practica \u00eencadr\u0103ri f\u0103r\u0103 carte de munc\u0103, dezvoltarea unor locuri de munc\u0103 cu caracter sezonier \u00een turism, alimenta\u0163ie public\u0103 sau taximetrie. Asta le asigur\u0103 venituri, \u00een medie, de p\u00e2n\u0103 la o mie de lei, prag pe care tinerii \u00eel socotesc prea mic pentru nevoile v\u00e2rstei de 18-20 de ani.<\/p>\n
Mirajul c\u0103p\u015funarului care vine acas\u0103 \u00een vacan\u0163\u0103 cu Audi<\/p>\n
“Modele pentru ace\u015fti tineri sunt oameni care nu au luat bacul \u015fi se descurc\u0103 foarte bine. Patronii de cluburi de fotbal \u015fi fotbali\u015ftii, c\u00e2nt\u0103re\u0163ii de manele, b\u0103ie\u0163ii de\u015ftep\u0163i \u015fi damele lor fine nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu \u015fcoala, dar sunt un exemplu omniprezent despre cum se poate reu\u015fi \u00een via\u0163\u0103”, spune Victor Stroe, care admite c\u0103 str\u0103in\u0103tatea este o op\u0163iune pe lista scurt\u0103 a tinerilor. Un rol \u00een cultivarea ideii c\u0103 munca \u00een afara Rom\u00e2niei poate fi calea spre un viitor de succes \u00eel au \u015fi re\u0163elele sociale, dup\u0103 cum constat\u0103 directorul Leo Burnett: “Din 500 de prieteni sigur ai c\u00e2\u0163iva pleca\u0163i pe afar\u0103 care au grij\u0103 s\u0103-\u015fi posteze cele mai tari poze. Faci o plimbare la el pe wall \u015fi e imposibil s\u0103 nu \u0163i se fac\u0103 poft\u0103 s\u0103 fii ca ei. Dac\u0103 mai ai \u015fi un v\u0103r care se \u00eentoarce dup\u0103 trei ani de Italia cu un Audi second hand, decizia de a pleca e gata”. Economistul Mircea Co\u015fea spune c\u0103 Rom\u00e2nia nu le ofer\u0103 acestor tineri alternative de realizare profesional\u0103. Cursurile de tip profesional sunt pu\u0163ine \u015fi func\u0163ioneaz\u0103 prost din cauza insuficientei finan\u0163\u0103ri, iar orientarea lor spre agricultur\u0103 \u015fi spre mediul rural, a\u015fa cum au procedat \u0163\u0103ri ca Ungaria, Slovenia \u015fi Slovacia, impune o motivare material\u0103 pe care \u0163ara noastr\u0103 nu \u015fi-o permite.<\/p>\n
“Teoretic \u015fi patriotic ar trebui s\u0103 sus\u0163in men\u0163inerea \u00een \u0163ar\u0103 a acestor tineri, dar nu ar fi corect \u00een actualele condi\u0163ii.” Mirajul unui trai mai bun, completat de pove\u015ftile de aparent succes ale celor pleca\u0163i influen\u0163eaz\u0103 deci decizia lor. Dup\u0103 cum completeaz\u0103 Ada Palea, directorul de HR al KPMG, elemente-cheie \u00een oricare dintre aceste pove\u015fti de reu\u015fit\u0103 sunt seriozitatea \u015fi responsabilitatea lucrului bine f\u0103cut, or, aceste caracteristici sunt esen\u0163iale oriunde s-ar afla, fie \u00een str\u0103in\u0103tate sau \u00een Rom\u00e2nia. “C\u00e2t timp ei \u00een\u0163eleg \u015fi \u00eencep s\u0103 aplice \u00een mod con\u015ftient aceste valori \u00een via\u0163a lor de zi cu zi \u00ee\u015fi vor \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i \u015fansele de a ie\u015fi \u00eenving\u0103tori din aceast\u0103 etap\u0103, indiferent de locul geografic unde decid s\u0103 le aplice.” Iar zecile de mii de tineri care ar putea p\u0103r\u0103si temporar Rom\u00e2nia pentru Vest vor ocoli cele dou\u0103 variante ale celor r\u0103ma\u015fi. Dup\u0103 Marian Sta\u015f, varianta “tehnic\u0103” ar \u00eensemna s\u0103 se angajeze sau s\u0103 \u00eei angajeze o rud\u0103, ceea ce presupune noroc \u015fi, evident, folosirea preponderent\u0103 a mu\u015fchilor \u00een detrimentul creierului. Varianta “schimb\u0103rii adaptive”, care presupune angajarea real\u0103 a tinerilor \u015fi angajatorilor \u00eentr-un proces mult mai lung \u015fi mai profund de cre\u015ftere uman\u0103 \u015fi profesional\u0103 prin reinser\u0163ia \u00een circuitul educa\u0163ional necesar dezvolt\u0103rii oric\u0103rui profesionist responsabil, este mult mai pu\u0163in probabil\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Un nou an, dou\u0103 bacalaureate<\/p>\n
Candidatul sucevean care a ob\u0163inut cea mai mare medie la sesiunea din toamn\u0103 a bacalaureatului, 8,91, Bogdan Vl\u0103du\u0163 Donisan, este arestat preventiv din iunie pentru c\u0103 a f\u0103cut parte dintr-o re\u0163ea de trafic de droguri \u00een municipiul R\u0103d\u0103u\u0163i. Potrivit comisarului-\u015fef Cristian Papuc din cadrul IJP Suceava, citat de agen\u0163ia de pres\u0103 Mediafax, Donisan a \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u0163e pentru examenul de bacalaureat la c\u00e2teva zile dup\u0103 ce a fost introdus \u00een arestul IJP Suceava. “E un b\u0103iat foarte bun. E exemplar. Nu a creat nicio problem\u0103. A \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi ziua, dar chiar \u015fi noaptea”, a spus comisarul-\u015fef. Donisan, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 19 ani, absolvent al Colegiului Tehnic din R\u0103d\u0103u\u0163i, a sus\u0163inut examenul \u00een condi\u0163ii speciale, fiind supravegheat \u015fi de un poli\u0163ist, \u015fi a ob\u0163inut nota zece la geografie, nou\u0103 la limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi 7,75 la istorie. Dup\u0103 cum spune Stelian Fedorca, secretar de stat \u00een Ministerul Educa\u0163iei, dincolo de supravegherea camerelor de filmat, introducerea probelor de competen\u0163e, \u00een care evaluarea nu se mai face pe note, \u00een locul probelor orale, a dus la \u00eemp\u0103r\u0163irea notei finale la trei, \u00een loc de \u015fase.<\/p>\n
Cum notele de la oral ridicau, de regul\u0103, media candidatului, situa\u0163ia s-a complicat, iar num\u0103rul celor cu nota final\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre cinci \u015fi \u015fase a crescut fa\u0163\u0103 de anii preceden\u0163i. Sunt aproape 20.000 de astfel de cazuri \u00een ultimii doi ani, spune Fedorca, adaug\u00e2nd c\u0103 o alt\u0103 cauz\u0103 a ratei mici de succes e dificultatea similar\u0103 a probelor de la profilul tehnic cu cele de la teoretic. “Ei au un num\u0103r mai mic de ore, au s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de \u015fcoal\u0103 mai pu\u0163ine, au 513 ore de practic\u0103, iar rostul pentru care ei trebuie s\u0103 dea acelea\u015fi probe cu cei de la licee teoretice \u00eel \u015ftie doar domnul Funeriu”, precizeaz\u0103 secretarul de stat, cu trimitere la angajarea r\u0103spunderii guvernului Boc pentru proiectul fostului ministru al educa\u0163iei. Fedorca spune c\u0103 ministerul lucreaz\u0103 la “\u00eendreptarea situa\u0163iei”, iar noua form\u0103 de bacalaureat vrea s\u0103 corecteze rezultatul ultimilor doi ani. Lipsa de interes este \u015fi a elevilor, dat fiind c\u0103, de\u015fi profesorii au oferit pe durata verii medita\u0163ii gratuite, “elevii nu s-au \u00eenghesuit s\u0103 vin\u0103”.<\/p>\n
Din 2013 examenul de bacalaureat ar urma s\u0103 \u00eembrace dou\u0103 forme, dup\u0103 ce comisia de educa\u0163ie din Senat a aprobat introducerea \u00een legea educa\u0163iei a unui amendament care prevede op\u0163iunea bacalaureatului profesional. “Examenul acesta nu schimb\u0103 con\u0163inutul programei pe care au parcurs-o pe timpul anilor de liceu. Nu venim prin aceast\u0103 form\u0103 de examen cu elemente \u00een plus, pe care elevii nu le-au f\u0103cut la clas\u0103, ci doar ad\u0103ug\u0103m o form\u0103 \u00een sprijinul celor care se orienteaz\u0103 spre pia\u0163a muncii”, a spus Andronescu. Ministrul educa\u0163iei a ar\u0103tat c\u0103 pentru acest bacalaureat profesional elevii vor sus\u0163ine dou\u0103 probe: un proiect \u015fi o prob\u0103 practic\u0103, precum \u015fi o lucrare scris\u0103 la educa\u0163ia antreprenorial\u0103, ea men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 legea d\u0103 dreptul oric\u0103rui elev de a da acest examen, din orice liceu, oricare ar fi filiera sau profilul acestuia, pentru c\u0103 disciplina de educa\u0163ie antreprenorial\u0103 o parcurg to\u0163i liceenii.<\/p>\n
Decizia vine dup\u0103 ce timp de doi ani bacalaureatul a adus doar rezultate slabe, astfel c\u0103 pentru cei care merg pe pia\u0163a muncii s-a decis s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 o formul\u0103 prin care elevii s\u0103 finalizeze liceul \u015fi s\u0103 mearg\u0103 pe pia\u0163a muncii. Cei care aleg s\u0103 dea bacul profesional nu vor avea deci dreptul s\u0103 urmeze studii superioare, deci schimbarea nu ar urma s\u0103 acopere locurile r\u0103mase libere din universit\u0103\u0163i, dat fiind c\u0103 la actualul num\u0103r de absolven\u0163i cu bacalaureat, abia facult\u0103\u0163ile de stat vor reu\u015fi s\u0103-\u015fi umple locurile, unele renun\u0163\u00e2nd la concursul de admitere tocmai pentru a putea func\u0163iona \u00een continuare. Anii cu 200.000 de studen\u0163i vor r\u0103m\u00e2ne istorie, iar schimb\u0103ri vor ap\u0103rea pe termen lung \u015fi \u00een mediul universitar privat, \u00een plin\u0103 ascensiune \u00een ultimii zece ani.<\/p>\n
<\/p>\n
Efectele unei genera\u0163ii \u015fchioape<\/p>\n
“Probabil \u00eenc\u0103 vreo 3-4 ani de acum \u00eenainte se va mai \u00eenregistra acela\u015fi procent de promovare, dar sunt \u015fanse mari \u015fi sigure de redresare, deoarece consecin\u0163ele nepromov\u0103rii vor deveni la fel de evidente ca acelea ale promov\u0103rii, iar tinerii vor putea alege \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 ce vor s\u0103 fac\u0103 cu via\u0163a lor”, rezum\u0103 Iuliana Stan. Pe termen scurt, singurul efect negativ pe care \u00eel ridic\u0103 num\u0103rul ridicat de e\u015fecuri la examenul de bacalaureat este cel financiar, respectiv cre\u015fterea cheltuielilor bugetare prin acordarea ajutorului de \u015fomaj. Pe termen mediu sau lung, f\u0103r\u0103 o interven\u0163ie de corectare coerent\u0103 a tendin\u0163elor actuale, implica\u0163iile pot deveni semnificative. Dup\u0103 cum sesizeaz\u0103 Ada Palea, va ap\u0103rea un dezechilibru important \u00eentre cerere \u015fi ofert\u0103 pe pia\u0163a muncii \u00een r\u00e2ndul tinerilor absolven\u0163i cu studii medii \u015fi superioare – “un bumerang care ar putea lovi \u00een mod direct economia rom\u00e2neasc\u0103” \u00een diverse arii precum productivitatea, eficien\u0163a muncii, competitivitatea – care poate conduce la o ad\u00e2ncire a diferen\u0163elor economice “deja mari” dintre Rom\u00e2nia \u015fi alte \u0163\u0103ri. Nu doar statul, ci \u015fi mediul privat ar trebui s\u0103 se implice pentru a-i dezvolta la locul de munc\u0103, Palea vorbind de o “datorie moral\u0103” pe care companiile o au fa\u0163\u0103 de \u0163ara \u00een care activeaz\u0103.<\/p>\n
M\u0103d\u0103lina B\u0103lan constat\u0103 c\u0103 valori precum tradi\u0163ionalismul ne fac s\u0103 valoriz\u0103m diplomele \u015fi mai pu\u0163in oamenii care sunt \u00eentr-adev\u0103r dornici s\u0103 munceasc\u0103. O problem\u0103 o vor avea \u015fi companiile care angajeaz\u0103 proasp\u0103t absolven\u0163i, f\u0103r\u0103 experien\u0163\u0103 \u00een c\u00e2mpul muncii, cu nevoi legate doar de candida\u0163i care s\u0103 se exprime corect, cu un minim de valori \u015fi seriozitate. \u00cen condi\u0163iile \u00een care ultimii doi ani de bacalaureat au avut rezultatelele cunoscute, angajatorii vor avea o real\u0103 problem\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte pepiniera de tineri \u00een a-\u015fi acoperi posturile vacante, anticipeaz\u0103 managerul HART HR Consulting.<\/p>\n
Economistul Mircea Co\u015fea face o distinc\u0163ie \u00eentre combaterea efectelor negative ale e\u015fecului la la bac \u015fi combaterea repet\u0103rii e\u015fecului \u00een viitorii ani. Dac\u0103 pentru combaterea efectelor sunt necesare m\u0103suri imediate \u015fi punctuale de creare de locuri de munc\u0103 \u015fi de calificare a acestei for\u0163e de munc\u0103 \u00een stare latent\u0103, pentru evitarea e\u015fecului \u00een viitor ar fi nevoie de o adev\u0103rat\u0103, nepolitizat\u0103, profesionist\u0103 \u015fi responsabil\u0103 reform\u0103 a educa\u0163iei \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului corelat\u0103 cu o dezvoltare pe termen lung a ansamblului economico-na\u0163ional unitar rom\u00e2nesc. \u00cen viziunea sa, asta s-ar traduce printr-o dezvoltare economic\u0103 apt\u0103 de a realiza convergen\u0163a real\u0103 cu UE, ridicarea gradului de civilizare \u015fi modernizare institu\u0163ional\u0103, moralizarea cadrului politic \u015fi ierarhizarea criteriilor valorice de apreciere, promovare \u015fi recompensare a calit\u0103\u0163ii muncii, stimularea elitelor, reevaluarea statutului social \u015fi material al intelectualului rom\u00e2n, modernizarea cadrului institu\u0163ional \u015fi a bazei materiale a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, ridicarea calific\u0103rii cadrelor didactice sau modernizarea programei \u015fi a metodelor de predare: “\u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului nu poate fi realizat\u0103 independent de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea st\u0103rii generale a na\u0163iunii”.<\/p>\n
Victor Stroe nu vede posibil\u0103 schimbarea de ansamblu, ci vede mai fezabil\u0103 protejarea v\u00e2rfurilor prin formarea unor centre de excelen\u0163\u0103 – un grup select de \u015fcoli \u015fi universit\u0103\u0163i, unde s\u0103 aib\u0103 acces cei mai buni elevi \u015fi s\u0103 fie preg\u0103ti\u0163i de c\u0103tre cei mai buni profesori -, institu\u0163ii de stat care s\u0103 “sponsorizeze” educa\u0163ia de elit\u0103, cu obliga\u0163ia impus\u0103 tinerilor ulterior \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen cazul adopt\u0103rii unei viziuni pe termen lung, bazat\u0103 pe ideea “Rom\u00e2nia pe bune \u00eencepe cu \u015fcoala pe bune”, schimb\u0103rile pot surveni \u00een opt-zece ani. Un interval \u00een care se va pierde for\u0163\u0103 de munc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, care va p\u0103r\u0103si Rom\u00e2nia \u00een tranzi\u0163ie pentru mia de euro primit\u0103 lunar \u00een Spania, Italia sau Germania. Iulian, t\u00e2n\u0103rul de la \u00eenceputul articolului, vrea s\u0103 fie electrician \u00een sudul Germaniei. E greu de crezut c\u0103 sistemul reformat din 2020 \u00eel va aduce \u00eenapoi, dar poate absolven\u0163ii de atunci vor vedea altfel Rom\u00e2nia \u015fi posibilit\u0103\u0163ile pe care le ofer\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mai bine de 150.000 de elevi nu au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 de examenul de bacalaureat \u00een ultimii doi ani, iar solu\u0163iile pe care pia\u0163a muncii \u015fi societatea le ofer\u0103 tinerilor care au l\u0103sat de mult timp educa\u0163ia pe plan secund sunt pu\u0163ine \u015fi nu le dau prea multe \u015fanse. Ce viitor are un t\u00e2n\u0103r de nici 20 de ani s\u0103 reu\u015feasc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 examenul de maturitate \u015fi c\u00e2t pierde economia Rom\u00e2niei de pe urma unei genera\u0163ii pe care mul\u0163i o consider\u0103 pierdut\u0103?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[16399,202,188,15905,7900,194],"class_list":["post-57552","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-bacalaureat","tag-cover-story","tag-economie","tag-elevi","tag-studenti","tag-tineri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/57552","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=57552"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/57552\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":88405,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/57552\/revisions\/88405"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=57552"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=57552"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=57552"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}