Acum circa un secol, pe la 1900, Micul Paris avea propriul Montmartre \u015fi \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 \u015fi Champs Elys\u00e9es-ul autohton, dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea originalului aflat \u00een marele Paris. Tot atunci Calea Victoriei era artera emblematic\u0103 a Bucure\u015ftiului, locul unde damele “bine” mergeau s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere haine de blan\u0103 \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi croiasc\u0103 rochii dup\u0103 ultima mod\u0103. Era locul unde trebuia s\u0103 fii v\u0103zut. Pia\u0163a Unirii era populat\u0103 de hale, pr\u0103v\u0103lii \u015fi tarabe, un adev\u0103rat pol de comer\u0163 al vremii. Nu se l\u0103sau mai prejos nici str\u0103zile din actualul centru istoric care erau ocupate de me\u015fte\u015fugarii care mergeau m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu proprietarii de hanuri \u015fi c\u00e2rciumi. A r\u0103mas m\u0103rturie p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi caru’ cu bere, care, dac\u0103 ar putea vorbi, ar spune multe. Actualul bulevard Elisabeta, Calea Mo\u015filor sau Calea Grivi\u0163ei completau \u015fi ele peisajul comercial al Bucure\u015ftiului de alt\u0103 dat\u0103. Ast\u0103zi pu\u0163ine sunt cl\u0103dirile, restaurantele sau magazinele care mai stau s\u0103 povesteasc\u0103 vremurile de mult apuse. \u00cen afar\u0103 de Calea Victoriei – un pol al modei de lux – \u015fi centrul istoric – kilometrul zero al distrac\u0163iei -, fostele artere comerciale a\u015fteapt\u0103 cumin\u0163i chiria\u015fii. Pe Calea Mo\u015filor au mai r\u0103mas doar farmaciile. P\u00e2n\u0103 \u015fi b\u0103ncile au fugit, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 zeci de spa\u0163ii goale. Regina Elisabeta nu st\u0103 nici ea mai bine. A fugit tot comer\u0163ul la mall?<\/p>\n
Bucure\u015ftiul are zece malluri, iar dac\u0103 adaugi \u015fi centrele comerciale, num\u0103rul spa\u0163iilor cre\u015fte undeva pe la 15. Raport\u00e2nd num\u0103rul de metri p\u0103tra\u0163i la num\u0103rul de locuitori, Capitala r\u0103m\u00e2ne chiar \u015fi a\u015fa \u00een urma ora\u015felor mari din regiune precum Budapesta, Praga sau Var\u015fovia. Mai este loc de dezvoltare? Planuri sunt, \u00eens\u0103 ritmul de construc\u0163ie este \u00eencetinit dac\u0103 facem compara\u0163ia cu situa\u0163ia de acum patru-cinci ani. Totu\u015fi dezvoltatorii nu se las\u0103 p\u0103guba\u015fi \u00een \u00eencercarea lor de a prinde din urm\u0103 celelalte capitale din Europa Central\u0103 \u015fi de Est. Ce \u00eei \u00eencurajeaz\u0103?<\/p>\n
Zilnic circa 300.000 de rom\u00e2ni calc\u0103 pragul centrelor comerciale \u015fi mallurilor din Bucure\u015fti sau, altfel spus, fiecare locuitor al capitalei trece cel pu\u0163in o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 printr-un mall. Centrul cu cel mai mare trafic atrage circa 60.000 de oameni \u00eentr-o zi. Prin compara\u0163ie, doar centrul vechi – “o aglomerare” de 150-200 de baruri, restaurante \u015fi cafenele – reu\u015fe\u015fte o asemenea performan\u0163\u0103 \u015fi doar \u00een zilele bune, de weekend de var\u0103. Calea Mo\u015filor, una dintre cele mai importante artere comerciale ale secolelor al XIX-lea \u015fi al XX-lea, nu mai p\u0103streaz\u0103 nimic care s\u0103 aminteasc\u0103 de “gloria de alt\u0103dat\u0103”. Trec\u0103torii de ast\u0103zi nu vin aici la plimbare sau la cump\u0103r\u0103turi de rochii, p\u0103l\u0103rii sau pantofi, ci sunt doar \u00een trecere, merg gr\u0103bi\u0163i, uneori f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eentoarc\u0103 m\u0103car capul, pe l\u00e2ng\u0103 vitrinele de cele mai multe ori goale. Ce s-a ales de magazinele de alt\u0103 dat\u0103?<\/p>\n
\u00cen apropiere de Calea Mo\u015filor a luat fiin\u0163\u0103 primul magazin universal al Capitalei – “Vulturul de Mare cu pe\u015ftele \u00een ghiare”. P\u00e2nzeturi felurite, \u0163es\u0103turi \u015fi materiale menite s\u0103 ia ochii trec\u0103torilor decorau vitrinele magazinului construit parc\u0103 dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea magazinului “La Paradisul Femeilor” imaginat de \u00c9mile Zola \u00een cartea cu acela\u015fi nume. Magazinele de delicatese, restaurantele \u015fi pr\u0103v\u0103liile defineau profilul C\u0103ii Mo\u015filor. Doctorul Alexandru Popescu scrie c\u0103 aici a fost construit la 1859 \u015fi hanul Solacolu, local frecventat de personalit\u0103\u0163i precum Alecsandri, Eminescu, Constantin T\u0103nase, Maria T\u0103nase, Liviu Rebreanu sau fra\u0163ii Teodoreanu. Ast\u0103zi Calea Mo\u015filor nu mai este vizitat\u0103 dec\u00e2t de trec\u0103tori gr\u0103bi\u0163i afla\u0163i \u00een c\u0103utare de farmacii sau case de schimb. P\u00e2n\u0103 acum circa un an aceast\u0103 arter\u0103 era \u015fi una dintre preferatele b\u0103ncilor, care au \u00eenceput \u00eens\u0103 s\u0103 \u00eenchid\u0103 una c\u00e2te una filialele de aici.<\/p>\n
“Calea Mo\u015filor a avut \u00eentotdeauna dou\u0103 mari probleme esen\u0163iale, care au afectat permanent comer\u0163ul \u00een zon\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd este vorba de lipsa locurilor de parcare \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd de lipsa unui mijloc rapid de transport, respectiv metrou”, spune \u015etefania Harabagiu, unul dintre fondatorii Brand Support, agen\u0163ie de strategie \u015fi crea\u0163ie \u00een trade marketing. Ea explic\u0103 faptul c\u0103, de\u015fi nici mallurile nu sunt \u00eentotdeauna deservite de metrou, acestora nu le lipse\u015fte \u00eens\u0103 parcarea, un element cheie \u00een ziua de ast\u0103zi.<\/p>\n
“Lipsa ambelor elemente este dramatic\u0103, \u00een sensul \u00een care au r\u0103mas pe Mo\u015filor numai comercian\u0163ii nostalgici.” \u00cen opinia sa, \u015fansa pe care o are Calea Mo\u015filor este s\u0103 ofere comer\u0163 specializat \u015fi “primul care \u00eemi vine \u00een minte este cel care a disp\u0103rut din centrul vechi, respectiv cel cu textile \u015fi cel pentru mirese”. \u00cen zon\u0103 deja \u015fi-au \u00eencercat norocul o serie de comercian\u0163i (at\u00e2t de pu\u0163ini \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eei po\u0163i num\u0103ra pe degete) \u015fi norocul le-a z\u00e2mbit, spune ea.<\/p>\n
\u015etefania Harabagiu \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 au fost \u00eentr-adev\u0103r ani \u00een care existau m\u0103rci pe Calea Mo\u015filor pe care nu le mai g\u0103seai altundeva, cum a fost cazul Hush Puppies, unul dintre cei mai mari retaileri de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte la nivel mondial. Timpul \u015fi-a pus \u00eens\u0103 amprenta pe artera dominat\u0103 ast\u0103zi de blocurile de zece etaje colorate \u00een roz, portocaliu \u015fi verde praz, ca urmare a programului de reabilitare termic\u0103, \u015fi de spa\u0163iile comerciale ale c\u0103ror geamuri sunt tapetate cu semnele “de \u00eenchiriat”. “Cine poate concura cu mallurile din ziua de azi, un paradis al comer\u0163ului cu bugete serioase?”, explic\u0103 situa\u0163ia fondatoarea Brand Support.<\/p>\n
<\/p>\n
Dac\u0103 zona Calea Mo\u015filor a c\u0103zut din gra\u0163iile bucure\u015ftenilor, unde mai merg ast\u0103zi la un pahar de vorb\u0103 elitele din Capital\u0103? Mallurile au \u015fi ele cafenelele lor, \u00eens\u0103 acestea nu sunt dec\u00e2t un element adiacent magazinelor.<\/p>\n
Acum aproape un deceniu bucure\u015ftenii mergeau \u00een Doroban\u0163i pentru c\u0103 acolo erau cafenelele de “fi\u0163e” sau localurile unde merita s\u0103 fii v\u0103zut. Migra\u0163ia s-a f\u0103cut apoi c\u0103tre noua zon\u0103 “it”, zona Decebal. \u00cen final cele dou\u0103 au c\u0103zut de pe piedestalul pe care a urcat \u00eencet, dar sigur, centrul istoric. Acum nici un deceniu zona g\u0103zduia cer\u015fetori \u015fi oameni f\u0103r\u0103 ad\u0103post, care luaser\u0103 cu asalt sutele de cl\u0103diri istorice aflate \u00eentr-o avansat\u0103 stare de degradare. Pe str\u0103zi nu vedeai dec\u00e2t c\u00e2ini f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n \u015fi tineri boemi care vizitau cluburile studen\u0163e\u015fti “Fire” \u015fi “Club A”.<\/p>\n
Ast\u0103zi peste 150 de baruri, cafenele \u015fi restaurante \u00eei a\u015fteapt\u0103 pe cei peste 300.000 de oameni care vin s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, pe perioada verii, s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, s\u0103 bea o cafea sau un cocteil \u00een centrul vechi.<\/p>\n
Centrul vechi al Bucure\u015ftiului se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 57 de hectare, din care zona Lipscani ocup\u0103 circa 15 hectare. Un num\u0103r de 527 de cl\u0103diri – dintre care aproximativ o treime sunt condensate \u00een zona Lipscani – sunt incluse \u00een perimetrul delimitat de \u015fase str\u0103zi mari: la nord de bulevardele Elisabeta \u015fi Carol, la est de bulevardul Hristo Botev, la vest de Calea Victoriei \u015fi la sud de Splaiul Independen\u0163ei \u015fi bulevardul Corneliu Coposu. Jum\u0103tate dintre cl\u0103dirile din centrul vechi sunt construite \u00eenainte de anul 1900, iar alte 220 sunt ridicate \u00eenainte de 1940.<\/p>\n
\u00cen aceste condi\u0163ii, multe cl\u0103diri sunt \u00eenc\u0103 imposibil de \u00eenchiriat pentru c\u0103 starea \u00een care sunt nu permite desf\u0103\u015furarea niciunei activit\u0103\u0163i. Acesta este motivul pentru care doar circa 150 de baruri, cafenele \u015fi restaurante sunt deschise. Acestora li se adaug\u0103 c\u00e2teva magazine de haine, o mare parte vechi, cu m\u0103rfuri pr\u0103fuite \u015fi, la polul opus, c\u00e2teva boutique-uri cu produse unicat sau chiar de lux. Zona r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 una dominat\u0103 \u00een propor\u0163ie de 90% de restaurante, cafenele \u015fi baruri. Marii retaileri – H&M \u015fi Zara -, de\u015fi interesa\u0163i \u015fi atra\u015fi de traficul din zon\u0103, se las\u0103 a\u015ftepta\u0163i.<\/p>\n
De ce sunt \u00eenc\u0103 at\u00e2tea spa\u0163ii goale? Costurile recondi\u0163ion\u0103rii unor astfel de imobile merg uneori p\u00e2n\u0103 la mai bine de jum\u0103tate din valoarea de achizi\u0163ie. \u00cen centrul istoric exist\u0103 loc \u015fi spa\u0163ii pentru cel pu\u0163in at\u00e2tea localuri c\u00e2te sunt deschise deja. Chiar \u015fi \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie zona r\u0103m\u00e2ne kilometrul zero al distrac\u0163iei din Bucure\u015fti. Astfel, dac\u0103 vrei un bar, restaurant sau o cafenea, aici este locul unde trebuie s\u0103 fii. “Marele avantaj al centrului vechi \u00een compara\u0163ie cu alte zone din Bucure\u015fti este diversitatea \u015fi ne referim aici at\u00e2t la diversitatea ofertelor create pentru clien\u0163i (oferte de cocteiluri, m\u00e2ncare, reduceri pentru grupuri de prieteni etc.), c\u00e2t \u015fi la diversitatea formelor de distrac\u0163ie”, spune Adrian Com\u0103neci, manager \u00een cadrul companiei de consultan\u0163\u0103 Contrast Management Consulting. El caracterizeaz\u0103 zona ca fiind “de-a dreptul eclectic\u0103”, propun\u00e2nd localuri care au un anumit specific \u015fi care atrag clien\u0163ii prin diferitele stiluri de muzic\u0103 (latino, rock, dubstep, hip-hop) \u015fi activit\u0103\u0163i pe care le abordeaz\u0103. De asemenea, pre\u0163urile sunt de a\u015fa natur\u0103 g\u00e2ndite \u00eenc\u00e2t s\u0103 se \u00eencadreze at\u00e2t \u00een bugetul unui salariat, dar \u015fi \u00een cel al unui student. A\u015fadar, strategia centrului vechi este de a construi forme de entertainment pentru cele mai diferite categorii de consumatori, astfel adres\u00e2ndu-se unei mase largi de oameni. “Iar la toate acestea se adaug\u0103 \u015fi amplasarea centrului vechi \u00een Bucure\u015fti, a\u015fa cum \u015fi sugereaz\u0103 denumirea, \u00een centrul Capitalei, accesul \u00een acest spa\u0163iu fiind mult mai u\u015for at\u00e2t prin mijloace de transport \u00een comun, c\u00e2t \u015fi personale.”<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte zonele Doroban\u0163i \u015fi Decebal, Com\u0103neci spune c\u0103 strategia acestora a fost de la bun \u00eenceput de a se adresa doar unui anumit tip de public consumator, cu un venit peste medie. Localurile din aceste zone au propus un tip de entertainment de lux, cu pre\u0163uri ridicate, ca form\u0103 de atestare social\u0103 a consumatorilor de acest gen. “Impasul \u00een aceast\u0103 strategie a ap\u0103rut odat\u0103 cu venirea crizei care a presupus costuri mai greu de acoperit at\u00e2t de proprietarii de localuri, care nu au mai reu\u015fit s\u0103 se men\u0163in\u0103 la acela\u015fi nivel, c\u00e2t \u015fi de publicul consumator, mai pu\u0163in darnic \u00een a consuma produsele \u015fi serviciile din aceste zone”, explic\u0103 el. Num\u0103rul celor ce merg pe Doroban\u0163i a sc\u0103zut, cei mai mul\u0163i migr\u00e2nd spre centru.<\/p>\n
Centrul istoric poate g\u0103zdui azi mai bine de 15.000 de oameni \u00een\u0103untru \u015fi circa 10.000 pe terase. Capacitatea a crescut constant pentru ca iarna zona s\u0103 poat\u0103 fi vizitat\u0103 de 15.000 de persoane \u00een cursul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u015fi de 20.000 \u00een weekend. Vara cifrele cresc la 30-40.000 de persoane \u00een timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u015fi 60.000 \u00een weekend. Bucure\u015ftiul nu este singurul care \u015fi-a construit \u00een zona istoric\u0103 a ora\u015fului un pol de restaurante, baruri \u015fi cafenele. Viena, Praga \u015fi Budapesta au testat acest model de business cu c\u00e2\u0163iva ani buni \u00eenaintea noastr\u0103 \u015fi le-a reu\u015fit.<\/p>\n
Nu putem spune \u00eens\u0103 c\u0103 mergem pe urmele trasate de \u0163\u0103rile din regiune, \u00een contextul \u00een care afaceri \u00eenfloritoare \u00een centrul vechi al Bucure\u015ftiului au existat de mai bine de 200 de ani.<\/p>\n
Strada B\u0103cani, care face leg\u0103tura dintre Lipscani \u015fi Bl\u0103nari, ad\u0103postea acum circa un secol pr\u0103v\u0103liile me\u015fte\u015fugarilor din zon\u0103. Meseria\u015fii acelor vremuri ocupau \u015fi pasajul Hanul cu Tei \u015fi str\u0103zile Sm\u00e2rdan, Lipscani \u015fi \u015eelari. Aceasta din urm\u0103 a atras \u00eenc\u0103 de acum c\u00e2teva zeci de ani \u015fi aten\u0163ia doritorilor de restaurante \u015fi localuri de petrecere a timpului liber. Doctorul Alexandru Popescu scrie c\u0103 pe \u015eelari a fost deschis \u015fi un bordel de care s-ar fi putut lega “idila” dintre c\u00e2nt\u0103re\u0163ul Cristian Vasile \u015fi legendara Zaraza.<\/p>\n
Cel mai celebru local din zon\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 Caru’ cu Bere, deschis la 1879 pe strada Stavropoleos. Frecventat de arti\u015fti, scriitori \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163i, printre care Caragiale, Eminescu sau Co\u015fbuc, localul a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi o emblem\u0103 a Bucure\u015ftiului, pentru rom\u00e2ni un loc cu istorie, iar pentru str\u0103ini un obiectiv turistic.<\/p>\n
Dup\u0103 localurile de consuma\u0163ie au ap\u0103rut b\u0103ncile (Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, Banca Creditul Rom\u00e2n, Banca Societ\u0103\u0163ii de asigur\u0103ri “Dacia”, Banca Fortuna), atelierele (de p\u0103l\u0103rii, bijuterii, bl\u0103nuri, haine sau pantofi) \u015fi magazinele de tot felul. Nu puteau lipsi nici hotelurile \u015fi hanurile (Hotel Concordia, Hotel d’Europe sau Hanul cu Tei ). Unele locuri au ast\u0103zi o vechime chiar mai mare de un secol, iar trecerea timpului nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 le modernizeze \u015fi s\u0103 le boteze cu nume noi. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi exemple de cl\u0103diri istorice din zon\u0103 care ast\u0103zi a\u015fteapt\u0103 ca un investitor s\u0103 le recondi\u0163ioneze \u015fi s\u0103 le readuc\u0103 gloria de alt\u0103 dat\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cenc\u0103 din acele vremuri, acum mai bine de 100 de ani, turi\u015ftii tr\u0103geau \u00een centrul istoric. \u015ei ast\u0103zi aceasta este principala destina\u0163ie de distrac\u0163ie a celor de peste hotare care poposesc \u00een Capital\u0103. Fie ei spanioli veni\u0163i s\u0103 asiste la finala Europa League, fie nem\u0163i afla\u0163i la Bucure\u015fti cu afaceri sau australieni care sunt \u00een trecere prin Capital\u0103 \u00eentr-un tur european, to\u0163i ajung s\u0103 bea o bere sau o cafea \u00eentr-unul dintre localurile care au “cucerit” inima capitalei. De aici ajung u\u015for pe Calea Victoriei, eterna arter\u0103 de shopping de lux a Bucure\u015ftiului \u015fi una dintre cele mai emblematice str\u0103zi din Capital\u0103. O plimbare nu poate fi complet\u0103 f\u0103r\u0103 o incursiune printre vitrinele Gucci, Hugo Boss sau Mengotti. “Calea Victoriei este o arter\u0103 consacrat\u0103 pentru fashion. Atributele care \u00eei men\u0163in atractivitatea pe acest segment sunt vadul deja format, pozi\u0163ionarea \u00een apropierea unor zone cu venituri peste medie (cum ar fi zona de nord a Capitalei), vizibilitatea, accesibilitatea \u015fi prezen\u0163a \u00een zon\u0103 a unor hoteluri de patru \u015fi cinci stele” spune Estera Enache, senior consultant \u00een cadrul departamentului de retail al companiei de consultan\u0163\u0103 imobiliar\u0103 DTZ Echinox.<\/p>\n
Sorin Spiridon, manager \u00een cadrul companiei de consultan\u0163\u0103 Ensight Management Consulting, spune \u00eens\u0103 c\u0103 traficul destul de redus \u015fi chiriile foarte mari “umbresc” Calea Victoriei. O alt\u0103 problem\u0103 o reprezint\u0103 \u015fi lipsa locurilor de parcare. \u00cen acest context, \u00een ultimii patru ani aceast\u0103 arter\u0103 comercial\u0103 a trecut prin mai multe schimb\u0103ri la fa\u0163\u0103 – respectiv schimb\u0103ri de chiria\u015fi. Primul val de plec\u0103ri a avut loc \u00een 2009, c\u00e2nd au tras obloanele Escada, La Perla, Versace Jeans Couture \u015fi Hugo Boss. Un an mai t\u00e2rziu, timid, s-a \u00eencercat repopularea cu nume noi sau nume vechi \u00een straie noi. Hugo Boss a fost adus, tot aici, de un alt francizat. Au venit \u015fi Gucci \u015fi Burberry. \u00cen acest an \u00eens\u0103 branduri cunoscute precum Victoria 46 sau Guess s-au mutat pe Calea Doroban\u0163i sau la mall. Pal Zileri \u015fi Belstaff s-au \u00eenchis.<\/p>\n
Ce viitor va avea Calea Victoriei? Ilan Laufer, general manager al companiei de consultan\u0163\u0103 imobiliar\u0103 Retail Group, spune c\u0103 este unicul mare bulevard din Bucure\u015fti care nu a fost invadat de Fornetti, farmacii, b\u0103nci \u015fi chio\u015fcuri. \u00cen toate marile ora\u015fe din lume brandurile de lux vor o expunere pe o arter\u0103 principal\u0103 \u015fi practic se aduc unul pe cel\u0103lalt. “Acest fenomen se reg\u0103se\u015fte \u015fi la noi pe Calea Victoriei, unica arter\u0103 de mod\u0103 orientat\u0103 c\u0103tre branduri de lux din Rom\u00e2nia. Marile probleme sunt infrastructura \u015fi accesul dificil. Marile avantaje sunt expunerea \u015fi vizibilitatea pe care o ofer\u0103”. Luxul r\u0103m\u00e2ne astfel singura solu\u0163ie.
\nCalea Victoriei a fost pus\u0103 la ad\u0103post \u00een ultimul secol de invazia blocurilor gri. Cl\u0103dirile \u00eenc\u0103 mai p\u0103streaz\u0103 nostalgia arhitecturii care a dat Bucure\u015ftiului numele de “micul Paris”.<\/p>\n
Acum circa un secol palatele, hotelurile, magazinele de lux \u015fi cafenele se \u00eenghesuiau pe Calea Victoriei, o arter\u0103 de mai pu\u0163in de trei kilometri care atr\u0103gea elitele, pe de-o parte, \u015fi rom\u00e2nii de r\u00e2nd dornici de plimbare, pe de alta. Dac\u0103 acum este evident\u0103 lipsa trec\u0103torilor, atunci traficul a atras dup\u0103 sine construc\u0163ia de hoteluri de lux precum Grand Hotel du Boulevard sau Ath\u00e9n\u00e9e Palace. De pe Calea Victoriei nu lipseau nici magazinele universale precum Galeriile Lafayette, unde doamnele mergeau s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere \u0163inutele dup\u0103 ultima mod\u0103 dictat\u0103 de la Paris. Dup\u0103, pentru relaxare, se putea merge la cafenelele din pasajul Macca-Villacrosse. \u015ei ast\u0103zi zona este destinat\u0103 tot “agrementului”.<\/p>\n
De-a lungul timpului a fost comparat\u0103 cu Champs \u00c9lys\u00e9es, cu Via della Spiga sau chiar cu 5th Avenue, \u00eens\u0103 Calea Victoriei nu a fost construit\u0103 av\u00e2nd ca model celebra strad\u0103 de cump\u0103r\u0103turi a francezilor. \u015eoseaua Kiseleff \u00eens\u0103 a fost “desenat\u0103” ca s\u0103 aduc\u0103 pe alocuri cu Avenue des Champs \u00c9lys\u00e9es din Paris. “Cert este c\u0103 acest parc a intrat foarte repede \u00een pre\u0163uirea \u015fi obiceiurile bucure\u015ftenilor, transform\u00e2ndu-se \u00een unul din locurile preferate al lor, sub simpla denumire de “la \u015eosea”. A devenit un adev\u0103rat spa\u0163iu de promenad\u0103 al protipendadei bucure\u015ftene, care \u00eel str\u0103b\u0103tea \u00een luxoase tr\u0103suri, dar \u015fi al oamenilor simpli, mai ales c\u0103 aici aveau loc periodic vestitele “b\u0103t\u0103i cu flori”, at\u00e2t de prezente \u00een literatura \u015fi artele plastice ale vremii”, poveste\u015fte dr. Alexandru Popescu.\n <\/p>\n
<\/p>\n
La fel ca \u015fi \u015eoseaua Kiseleff – r\u0103mas\u0103 ast\u0103zi o arter\u0103 important\u0103 de promenad\u0103 mai mult pentru nostalgici – \u015fi Calea Grivi\u0163ei a pus o c\u0103r\u0103mid\u0103 la construc\u0163ia “micului Paris” de alt\u0103 dat\u0103. Calea Grivi\u0163ei, una dintre cele mai lungi din Bucure\u015fti \u015fi odinioar\u0103 numit\u0103 Podul T\u00e2rgovi\u015ftei, completa via\u0163a comercial\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Bucure\u015ftiului de la \u00eenceput de secol trecut: o zon\u0103 cu pr\u0103v\u0103lii, hoteluri, terase tradi\u0163ionale \u015fi cinematografe, dar \u015fi cu numeroase cl\u0103diri reziden\u0163iale importante pentru arhitectura ora\u015fului. Aceast\u0103 arter\u0103, c\u00e2ndva at\u00e2t de important\u0103, nu mai reprezint\u0103 nici m\u0103car un pol de comer\u0163. Pe un drum similar p\u0103\u015fe\u015fte \u015fi bulevardul Regina Elisabeta, care era \u00een urm\u0103 cu ani buni pres\u0103rat\u0103 cu cinematografe, multe ast\u0103zi \u00een paragin\u0103. De la Universitate spre Parcul Ci\u015fmigiu se v\u0103d doar magazine de haine “cu pre\u0163 unic de 13 lei”. Multe spa\u0163ii au r\u0103mas doar cu mesajul, hainele disp\u0103r\u00e2nd \u015fi nu \u00een plasele cump\u0103r\u0103torilor, ci \u00een necunoscut, ca urmare a falimentelor din ultimii ani. Dup\u0103 acela\u015fi tipic, \u015fi bulevardele Magheru \u015fi I.C. Br\u0103tianu \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 comer\u0163 ieftin. Retailerii mari au \u00eencercat s\u0103 vin\u0103 aici, \u00eens\u0103 unii au plecat din cauza v\u00e2nz\u0103rilor mici \u00een timp ce al\u0163ii au plecat chiar \u00eenainte de a deschide din cauza chiriilor mari.<\/p>\n
Dac\u0103 \u00een statele din vestul Europei retailerii se lupt\u0103 s\u0103 ocupe pu\u0163inele spa\u0163ii stradale care apar ca urmare a ie\u015firii unui chiria\u015f, \u00een Rom\u00e2nia b\u0103t\u0103lia se d\u0103 la mall, unde num\u0103rul de spa\u0163ii disponibile este invers propor\u0163ional cu cel din zonele stradale. Sorin Spiridon, manager \u00een cadrul Ensight Management Consulting, spune \u00eens\u0103 c\u0103 situa\u0163ia comercial\u0103 a str\u0103zilor bucure\u015ftene nu trebuie pus\u0103 pe seama mallurilor. “Mallurile prezint\u0103 o serie de avantaje care le vor face s\u0103 fie tot timpul atractive pentru clien\u0163i, precum locurile de parcare, posibilitatea de a g\u0103si multe branduri \u00eentr-un singur loc \u015fi un raport pre\u0163-calitate rezonabil.” Faptul c\u0103 zonele stradale au sc\u0103zut se datoreaz\u0103 \u00eens\u0103 nu numai apari\u0163iei mallurilor, ci \u015fi altor factori, cum ar fi “spa\u0163iile vechi, care nu mai corespund noilor standarde, iar pentru a fi reamenajate trebuie f\u0103cute investi\u0163ii foarte mari, care pot fi cu greu amortizate”. Un alt factor \u00eel reprezint\u0103 lipsa de realism a proprietarilor de spa\u0163ii care au ridicat de foarte multe ori chiriile la un nivel prohibitiv. Locurile de parcare insuficiente joac\u0103 \u015fi ele un rol.
\n\u00cen acest context, ce zone stradale mai au poten\u0163ial? Spiridon pariaz\u0103 pe zona Unirii \u015fi Pia\u0163a Roman\u0103 pentru c\u0103, spune el, exist\u0103 trafic \u015fi sunt u\u015for accesibile.<\/p>\n
Ilan Laufer spune c\u0103 orice zon\u0103 care ar fi transformat\u0103 \u00een zon\u0103 pietonal\u0103, cu infrastructur\u0103 \u015fi acces facil poate deveni un pol de comer\u0163. “Normal c\u0103 zona de centru-nord este mai avantajat\u0103, dar oriunde ar fi aplicat\u0103 aceast\u0103 re\u0163et\u0103 ar avea succes.”<\/p>\n
Estera Enache, senior consultant \u00een cadrul DTZ Echinox, spune c\u0103 zona de nord este cea mai c\u0103utat\u0103 de operatorii de restaurante datorit\u0103 apropierii de cartierele cu venituri mai ridicate, de cl\u0103dirile de birouri clasa A, de zonele verzi \u015fi de asemenea este u\u015for accesibil\u0103. “Calea Doroban\u0163i, Calea Victoriei \u015fi galeriile comerciale ale hotelurilor de 5 stele sunt zone de destina\u0163ie pentru brandurile de lux, expunerea oferit\u0103 \u015fi vadul deja format pe acest segment fiind factori determinan\u0163i.” Moda mass market se pozi\u0163ioneaz\u0103 \u00een galerii comerciale cu tradi\u0163ie precum magazinele Obor, Big Berceni, IDM \u015fi \u00een intersec\u0163iile aglomerate din cartiere.
\nPentru a atrage retaileri, proprietarii de spa\u0163ii din orice col\u0163 al Bucure\u015ftiului ar trebui s\u0103 urmeze modelul comercial al Pie\u0163ei Unirii. Cea mai mare \u015fi totodat\u0103 una dintre cele mai vechi pie\u0163e din Bucure\u015fti, Pia\u0163a Unirii a fost \u00eentotdeauna un pol de comer\u0163. Acum circa o sut\u0103 de ani, dup\u0103 modelul halelor din Paris, zona era populat\u0103 de hale, tarabe \u015fi magazine. Ulterior, aici s-au dezvoltat magazinele universale Unirea \u015fi Cocor, care au rezistat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Sub o nou\u0103<\/p>\n
\u00eenf\u0103\u0163i\u015fare \u015fi cu chiria\u015fi noi, aceste magazine au c\u00e2\u015ftigat pariul cu timpul. Vor mai fi ele aici peste 20 de ani? Cum va ar\u0103ta Bucure\u015ftiul peste un secol? Vor c\u00e2\u015ftiga mallurile pariul \u015fi vor acapara comer\u0163ul local sau str\u0103zile Bucure\u015ftiului vor rena\u015fte \u015fi vor re\u00eenflori? Doar timpul va decide.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Acum circa un secol, pe la 1900, Micul Paris avea propriul Montmartre \u015fi \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 \u015fi Champs Elys\u00e9es-ul autohton, dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea originalului aflat \u00een marele Paris. Tot atunci Calea Victoriei era artera emblematic\u0103 a Bucure\u015ftiului, locul unde damele \u201ebine” mergeau s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere haine de blan\u0103 \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi croiasc\u0103 rochii dup\u0103 ultima mod\u0103. Era locul unde trebuia s\u0103 fii v\u0103zut. Ast\u0103zi pu\u0163ine sunt cl\u0103dirile, restaurantele sau magazinele care mai stau s\u0103 povesteasc\u0103 vremurile de mult apuse.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[13588,306,5607,240,202,4999,5260],"class_list":["post-57445","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-artere-comerciale","tag-bucuresti","tag-capitala","tag-comert","tag-cover-story","tag-paris","tag-shopping"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/57445","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=57445"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/57445\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":73656,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/57445\/revisions\/73656"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=57445"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=57445"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=57445"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}