Din p\u0103cate \u00eens\u0103, la mai bine de cinci ani \u015fi jum\u0103tate de c\u00e2nd s-a dat drumul la “robinetul” cu bani europeni, rom\u00e2nia a atras mai pu\u0163in de 10% din cele aproape 20 de miliarde de euro oferite gratis de Uniunea European\u0103. Cu toate acestea, aproape dou\u0103 miliarde de euro au intrat \u00een economie, iar c\u00e2\u0163iva antreprenori au reu\u015fit, cu fonduri europene, s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 o mic\u0103 afacere, s\u0103 \u00ee\u015fi extind\u0103 o hal\u0103 de produc\u0163ie de mobil\u0103, s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere utilaje pentru a fabrica \u015ferve\u0163ele pe care s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 apoi marilor lan\u0163uri de retail sau s\u0103 recalifice c\u00e2teva sute de angaja\u0163i \u00een domeniul panifica\u0163iei sau al managementului. Ce lec\u0163ii se pot \u00eenv\u0103\u0163a din experien\u0163a celor care au luat fonduri europene?<\/p>\n
Peste un milion de angaja\u0163i \u015fi \u015fomeri trimi\u015fi din nou la \u015fcoal\u0103 ca s\u0103 se perfec\u0163ioneze, mii de cl\u0103diri, spitale \u015fi azile restaurate, sute de c\u0103i ferate reabilitate \u015fi cel pu\u0163in nou\u0103 tronsoane de autostrad\u0103 proasp\u0103t construite – a\u015fa ar fi trebuit s\u0103 se traduc\u0103, \u00een fapte, miliardele de euro pe care Rom\u00e2nia le-a primit de la UE \u00een perioada 2007- 2013. Managamentul defectuos al banilor europeni (inclusiv cu mini\u015ftri afla\u0163i \u00een conflicte de interese), fraudele descoperite \u00een urma auditurilor, demotivarea func\u0163ionarilor cu salarii de 300 de euro care deconteaz\u0103 facturi de milioane de euro \u015fi birocra\u0163ia excesiv\u0103 sunt doar c\u00e2teva dintre motivele pentru care Rom\u00e2nia a ratat deja \u0163inta de absorb\u0163ie propus\u0103 \u00een primul exerci\u0163iu financiar de la intrarea \u00een UE. Totu\u015fi, exist\u0103 \u00een prezent peste 8.600 de proiecte aflate \u00een curs de implementare, iar unele au fost deja finalizate cu brio.<\/p>\n
Pove\u015ftile de succes sunt de dou\u0103 feluri: cele care implic\u0103 accesarea de fonduri europene \u015fi cele pentru care s-a reu\u015fit ob\u0163inerea celei mai eficiente solu\u0163ii. Din prima categorie, se pot enumera proiecte care au primit finan\u0163are \u015fi au fost implementate cu succes \u00een domenii precum industria prelucr\u0103toare, dezvoltarea resurselor umane, agricultur\u0103 \u015fi turism, dar nu exist\u0103 niciun proiect care s\u0103 se desf\u0103\u015foare f\u0103r\u0103 probleme, este de p\u0103rere Cosmin Dr\u0103goi, partner \u00een cadrul firmei de consultan\u0163\u0103 \u00een accesarea de fonduri europene M27 Euronet Advisory.<\/p>\n
“Se pare c\u0103 mereu exist\u0103 o virgul\u0103 gre\u015fit pus\u0103 sau gre\u015fit interpretat\u0103, care duce inevitabil la anumite t\u0103ieri din finan\u0163area aprobat\u0103. \u00cens\u0103 clien\u0163ii sunt mul\u0163umi\u0163i s\u0103-\u015fi primeasc\u0103 majoritatea banilor, dup\u0103 o a\u015fteptare de cel pu\u0163in un an de zile, chiar dac\u0103 evaluarea nu a fost neap\u0103rat cea mai corect\u0103”, adaug\u0103 el. Pl\u0103\u0163ile f\u0103cute de c\u0103tre Bruxelles c\u0103tre Bucure\u015fti au fost suspendate de mai multe ori \u00een ace\u015fti ani, iar rata sc\u0103zut\u0103 de absorb\u0163ie a determinat Guvernul s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze un minister al afacerilor europene \u00een octombrie 2010, care \u00eens\u0103 nu a avut rezultatele dorite. Bulgaria \u00een schimb, care a creat un minister care s\u0103 se ocupe de fondurile europene tot \u00een 2010, a reu\u015fit \u00eentr-un an s\u0103 atrag\u0103 de cinci ori mai multe finan\u0163\u0103ri europene dec\u00e2t volumul \u00eencasat \u00een perioada 2007 – 2009. De departe \u00eens\u0103 cel mai bun exemplu de bune practici \u00een absorb\u0163ia de fonduri europene este Polonia, care a reu\u015fit s\u0103 absoarb\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent peste 67 din cele 82 de miliarde de euro puse la dispozi\u0163ie de UE \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 \u015fi care \u00eenregistreaz\u0103 adev\u0103rate “miracole” \u00een ceea ce prive\u015fte evolu\u0163ia economiei \u00eentr-o perioad\u0103 de criz\u0103 (o cre\u015ftere economic\u0103 de aproape 16% \u00een perioada 2008- 2011).<\/p>\n
Pentru antreprenori \u015fi pentru consultan\u0163i, decizia de a lucra \u00een domeniul atragerii fondurilor europene a fost trambulina de lansare c\u0103tre lumea mai larg\u0103 a finan\u0163\u0103rii pentru proiecte \u015fi companii. “Pot spune cu \u00eencredere c\u0103 pentru noi acest domeniu a fost unul de succes, \u00eens\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 urm\u0103toarea alocare a fondurilor europene pentru Rom\u00e2nia ne va mai g\u0103si \u00een bran\u015fa consultan\u0163ilor dedica\u0163i absorb\u0163iei. Aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re va depinde foarte mult de noua strategie de atragere a finan\u0163\u0103rilor nerambursabile ce va trebui abordat\u0103 de guvern pentru urm\u0103toarea perioad\u0103 de alocare, pentru a avea \u015fi ceva rezultate pozitive \u00een acest sens”, adaug\u0103 Dr\u0103goi, care crede c\u0103, dac\u0103 nu vor fi luate m\u0103suri drastice care s\u0103 influen\u0163eze \u00een mod direct \u015fi pozitiv procesele implicate \u00een atragerea finan\u0163\u0103rilor europene, probabil c\u0103 firma sa se va orienta c\u0103tre alte solu\u0163ii de finan\u0163are mai eficiente, mai simple \u015fi rapide. C\u00e2teva afaceri dezvoltate pe bani europeni, f\u0103r\u0103 de care nu ar fi supravie\u0163uit \u00een perioada crizei, traseaz\u0103 exemple de pove\u015fti de succes \u00een utilizarea fondurilor europene, iar lec\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163ate de beneficiarii de acum reprezint\u0103 un prim pas pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea absorb\u0163iei pentru urm\u0103torul exerci\u0163iu financiar, 2014 – 2020.<\/p>\n
BUSINESS Magazin a ales s\u0103 prezinte \u015fapte dintre acestea.<\/p>\n
<\/p>\n
O afacere anual\u0103 de 4,5 milioane de euro a fost dezvoltat\u0103 din bani europeni de c\u0103tre doi fo\u015fti profesori, so\u0163ii Claudiu \u015fi Nicoleta Puchin, care de\u0163in fabrica produc\u0103toare de \u015ferve\u0163ele Rom Paper din Bra\u015fov.<\/p>\n
ompania a luat pentru a doua oar\u0103 bani europeni \u00een 2010, dup\u0103 ce \u00een 2004 a achizi\u0163ionat dou\u0103 utilaje \u00een valoare de 50.000 de euro din fondurile de preaderare. \u00cen urm\u0103 cu doi ani Rom Paper a beneficiat din nou de o finan\u0163are de peste 250.000 de euro, tot pentru achizi\u0163ia de utilaje, prin intermediul Programului Opera\u0163ional Sectorial Cre\u015fterea Competitvit\u0103\u0163ii Economice (POS CCE).<\/p>\n
“\u00cen momentul de fa\u0163\u0103, ma\u015fina pe care am cump\u0103rat-o din fondurile europene este motorul afacerii. Nu regret\u0103m deloc c\u0103 am accesat fondurile europene \u015fi \u00een viitorul apropiat o vom lua de la cap\u0103t, pentru c\u0103 vrem s\u0103 extindem hala de produc\u0163ie \u015fi s\u0103 mai cump\u0103r\u0103m un teren”, a mai spus Claudiu Puchin, care administreaz\u0103 o companie cu 67 de salaria\u0163i. Pentru a face fa\u0163\u0103 nevoii de cash flow, compania a luat un credit de la Eximbank.<\/p>\n
Rom Paper Bra\u015fov produce \u015ferve\u0163ele pentru marile re\u0163ele de retail interna\u0163ionale, precum Carrefour, Cora, Metro, Selgros, Auchan \u015fi Lidl (Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria, iar \u00een cur\u00e2nd urmeaz\u0103 Cehia \u015fi Slovacia). Cele mai bine v\u00e2ndute produse ale Rom Paper sunt \u015ferve\u0163elele la cutie \u015fi \u015ferve\u0163elele de mas\u0103.<\/p>\n
“80% din produc\u0163ia noastr\u0103 se duce c\u0103tre marile re\u0163ele interna\u0163ionale, ceea ce este bine, pentru c\u0103 s-a scos la suprafa\u0163\u0103 economia neagr\u0103 \u015fi pentru c\u0103, \u00een general, aceste re\u0163ele \u00ee\u015fi pl\u0103tesc facturile la timp”, adaug\u0103 Claudiu Puchin, care crede c\u0103 firma sa va \u00eenregistra o cre\u015ftere cu 20% a afacerilor anul acesta, dup\u0103 ce anul trecut a crescut cu un procent similar, p\u00e2n\u0103 la 4,5 milioane de euro. Din 2007 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent peste 2.300 de contracte de finan\u0163are au fost semnate \u00een cadrul programului POS CCE, menit s\u0103 ajute, \u00een special, micii \u00eentreprinz\u0103tori s\u0103 \u00ee\u015fi extind\u0103 afacerile sau s\u0103 \u00ee\u015fi deschid\u0103 noi linii de produc\u0163ie. Cu toate acestea, rata de absorb\u0163ie a banilor europeni aloca\u0163i prin acest program este de doar 6,8%.<\/p>\n
Un impact major pentru economia din regiunea Cluj- S\u0103laj \u00eel are un proiect finan\u0163at din fondurile europene c\u00e2\u015ftigat de Compania de Ap\u0103 Some\u015f. Proiectul, aflat \u00een continuare \u00een curs de implementare, este destinat extinderii \u015fi reabilit\u0103rii sistemelor de ap\u0103 \u015fi ap\u0103 uzat\u0103 din jude\u0163ele Cluj \u015fi S\u0103laj.<\/p>\n
“Proiectul are un impact major \u00een economia regiunii, at\u00e2t din punct de vedere tehnic, c\u00e2t \u015fi social. Am reu\u015fit, cu ajutorul finan\u0163\u0103rilor europene, s\u0103 introducem tehnologii noi \u00een sistemele de canalizare \u015fi ap\u0103, iar popula\u0163ia beneficiaz\u0103 de ap\u0103 de mai bun\u0103 calitate, f\u0103r\u0103 ca mediul \u00eenconjur\u0103tor s\u0103 fie afectat. Alte efecte au fost crearea de noi locuri de munc\u0103 \u015fi \u00eencurajarea antreprenoriatului local, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 multe afaceri de familie se sus\u0163in prin contractele \u00een valoare total\u0103 de 200 de milioane de euro generate de acest proiect \u00een zon\u0103”, a spus Dorin Ciatar\u00e2\u015f, directorul general al Companiei de Ap\u0103 Some\u015f.
\nPrintre alte activit\u0103\u0163i desf\u0103\u015furate \u00een cadrul acestui proiect se mai afl\u0103 reabilit\u0103rile surselor de ap\u0103, a sta\u0163iilor de tratare \u015fi a re\u0163elelor de ap\u0103, precum \u015fi reabilitarea re\u0163elelor de canalizare. Proiectul, cu o valoare total\u0103 de 196,9 milioane de euro, va fi finalizat \u00een 2013 \u015fi este finan\u0163at prin intermediul Programului Opera\u0163ional Sectorial Mediu, care a reu\u015fit s\u0103 atrag\u0103 un volum semnificativ de finan\u0163\u0103ri p\u00e2n\u0103 acum de la Uniunea European\u0103.<\/p>\n
“Suntem la cel de-al patrulea proiect major de finan\u0163are din fonduri externe, dup\u0103 ce de-a lungul timpului am derulat proiecte finan\u0163ate de Banca European\u0103 pentru Reconstruc\u0163ie \u015fi Dezvoltare (BERD) \u015fi de Banca European\u0103 de Investi\u0163ii (BEI). Inten\u0163ion\u0103m s\u0103 acces\u0103m fonduri europene \u015fi \u00een urm\u0103torul exerci\u0163iu financiar, 2014 – 2020, complementare proiectului actual”, a adau\u0103gat Ciatar\u00e2\u015f. Aproape 300 de contracte au fost semnate din 2007 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent prin intermediul POS Transport, iar pl\u0103\u0163ile f\u0103cute c\u0103tre beneficiari au fost de peste 250 de milioane de euro, rata de absorb\u0163ie \u00een cadrul programului fiind de 5,6%.<\/p>\n
<\/p>\n
Un obiectiv ambi\u0163ios \u015fi-au asumat \u015fi ac\u0163ionarii companiei Solarex din Satu Mare, care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i \u00een domeniul turismului: acela de a face \u00een Satu Mare un proiect de start care va pune bazele unui or\u0103\u015fel turistic \u015fi ale unei zone de agrement renumite, at\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Compania a luat finan\u0163are european\u0103 pentru realizarea unui complex de servicii de turism \u015fi s\u0103n\u0103tate care va utiliza apa geotermal\u0103 din zon\u0103.<\/p>\n
Noemi \u015fi Gabor Baranyai, ac\u0163ionari \u00een cadrul companiei, spun c\u0103, din p\u0103cate, Satu Mare nu se afl\u0103 printre ora\u015fele de interes turistic, iar principala activitate din domeniul turismului este cea de cazare a oamenilor de afaceri.<\/p>\n
“\u00cen schimb, ora\u015ful nostru are o tradi\u0163ie \u00een ceea ce prive\u015fte exploatarea apei termale, care ar putea asigura dezvoltarea turismului \u00een zon\u0103. \u00centruc\u00e2t Satu Mare nu are alte alternative pentru dezvoltarea turismului, am \u00eencepe din nou procedura de accesare a fondurilor europene, ceea ce credem noi c\u0103 va ajuta la prosperarea \u015fi dezvoltarea regiunii Nord-Vestice”, spun proprietarii Solarex. \u00cen opinia lor, realizarea unui proiect de asemenea anvergur\u0103 nu se poate finaliza f\u0103r\u0103 bani europeni, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 venitul mediu al popula\u0163iei determin\u0103 valoarea investi\u0163iilor \u00een domeniul turistic.<\/p>\n
Lucr\u0103rile de construc\u0163ie pentru proiectul “Parc Acvatic Aquastar” au fost demarate \u00een luna iulie a anului trecut, iar termenul de finalizare a lucr\u0103rilor este prev\u0103zut \u00eentr-un interval de 18 luni de la data atribuirii contractului (februarie 2011). Investi\u0163ia prevede realizarea unei cl\u0103diri cu patru piscine interioare \u015fi cinci piscine exterioare. Ce au \u00eenv\u0103\u0163at \u00eens\u0103 antreprenorii \u00een cei patru ani de preg\u0103tire \u015fi elaborare a proiectului?<\/p>\n
“Banii europeni nu se dau gratis, ci necesit\u0103 o munc\u0103 deosebit de serioas\u0103, precis\u0103 \u015fi \u00eendelungat\u0103. Am constatat lipsa serviciilor adecvate pentru realizarea unui astfel de proiect de mare anvergur\u0103: lipsa proiectan\u0163ilor cu experien\u0163\u0103 (arhitectur\u0103, rezisten\u0163\u0103 \u015fi proiectan\u0163i de specialitate), lipsa experien\u0163ei autorit\u0103\u0163ilor \u00een ceea ce prive\u015fte eliberarea autoriza\u0163iilor de specialitate \u015fi finan\u0163area deficitar\u0103 a b\u0103ncilor”, au mai spus ei, care de asemenea au contractat un credit de la Eximbank pentru demararea investi\u0163iei.<\/p>\n
Solarex, care a \u00eenregistrat o cifr\u0103 de afaceri de 475.000 de euro anul trecut, a ob\u0163inut finan\u0163are european\u0103 \u00een valoare de 5,5 milioane de euro prin intermediul Programului Opera\u0163ional Regional (POR). POR este programul “vedet\u0103” al fondurilor structurale, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 are o rat\u0103 de absorb\u0163ie de aproape 20% \u015fi ramburs\u0103ri f\u0103cute \u00een cuantum de peste 723 de milioane de euro. De altfel, aproape 3.000 de proiecte au fost semnate \u00een cadrul acestui program, care finan\u0163eaz\u0103 proiecte de reabilitare de drumuri, de \u015fcoli \u015fi de spitale \u015fi de sprijin pentru IMM-uri, ale c\u0103ror beneficiari sunt, \u00een general, prim\u0103riile \u015fi consiliile jude\u0163ene.
\n“Planul de afaceri nu rezist\u0103 criticilor f\u0103r\u0103 sprijinul de minim 50-70% din partea Uniunii Europene. \u00cen cazul investi\u0163iei noastre, finan\u0163area contribu\u0163iei de 30% presupune o analiz\u0103 deosebit de riguroas\u0103 \u015fi necesit\u0103 o munc\u0103 serioas\u0103 \u015fi corect\u0103”, au mai spus proprietarii companiei. \u00cen cadrul acestui proiect, care se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 12.500 de metri p\u0103tra\u0163i, vor fi realizate 7 tipuri de saun\u0103, hidroterapie, kinetoterapie \u015fi electroterapie. Capacitatea parcului acvatic va fi de 1.700 de persoane pe zi.<\/p>\n
Peste un milion de angaja\u0163i, \u015fomeri sau studen\u0163i au participat la programe de instruire sau recalificare profesional\u0103 \u00een ultimii cinci ani finan\u0163ate din bani europeni, programe care au generat la r\u00e2ndul lor peste 25.000 de joburi pentru traineri, profesori sau angaja\u0163i din ONG-uri. De altfel, fondurile alocate prin POS DRU (Programul Opera\u0163ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) au fost principalul motor de cre\u015ftere al pie\u0163ei de training, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care companiile au renun\u0163at la instruirea angaja\u0163ilor din nevoia de reducere de costuri.<\/p>\n
Una dintre firmele de training care a rezistat \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 datorit\u0103 finan\u0163\u0103rilor europene este Dynamic Human Resources, care fost implicat\u0103 \u00een 4 proiecte cu finan\u0163\u0103ri nerambursabile, dintre care unul ca solicitant (partener principal), \u00een valoare de un milion de euro \u015fi trei ca partener, \u00eensum\u00e2nd o valoare total\u0103 de aproximativ 700.000 euro.<\/p>\n
<\/p>\n
“\u00centr-adev\u0103r banii europeni ne-au ajutat s\u0103 supravie\u0163uim pe pia\u0163a de training, deoarece clien\u0163ii nu prea solicitau traininguri de soft skills, programe \u00een care suntem specializa\u0163i \u015fi ne-au crescut semnificativ notorietatea. De asemenea, banii europeni ne-au ajutat s\u0103 cump\u0103r\u0103m know-how, c\u0103r\u0163i \u015fi manuale de training din str\u0103in\u0103tate, echipament – laptopuri \u015fi servere – \u015fi am investit \u00een perfec\u0163ionarea trainerilor”, a spus Simona Nicolaescu, managing director al Dynamic Human Resources.<\/p>\n
Proiectele de HR care au implicat angaja\u0163ii \u00een programe gratuite de training au determinat \u015fi un interes crescut din partea companiilor c\u0103tre furnizorii de training, pentru c\u0103 astfel ei au putut m\u0103sura eficien\u0163a unui program de training \u00een cre\u015fterea performan\u0163ei angaja\u0163ilor f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 costuri.<\/p>\n
Dou\u0103 dintre proiectele \u00een parteneriat c\u00e2\u015ftigate de Dynamic HR au vizat campanii de informare, con\u015ftientizare \u015fi mediatizare a beneficiilor form\u0103rii profesionale continue pentru angaja\u0163ii din industria panifica\u0163iei \u015fi industria c\u0103rnii, pentru care s-au desf\u0103\u015furat \u015fi programe de consiliere \u015fi formare profesional\u0103. Un alt proiect, realizat \u00een parteneriat, vizeaz\u0103 dezvoltarea competen\u0163elor manageriale \u015fi antreprenoriale ale oamenilor. \u00cen cadrul proiectului au fost solicitan\u0163i, au fost desf\u0103\u015furate cursuri de management \u015fi organizare a muncii pentru manageri \u015fi cursuri pentru actualizarea \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea competen\u0163elor pentru angaja\u0163i, av\u00e2nd ca rezultat formarea a 700 participan\u0163i. “Implementarea proiectului \u00een care am fost solicitant a fost una de succes, am format 700 de angaja\u0163i \u00een vederea dezvolt\u0103rii de abilit\u0103\u0163i manageriale, cu toate c\u0103 nu aveam deloc experien\u0163\u0103 \u00een implementarea de proiecte cu finan\u0163are nerambursabil\u0103”, mai spune Simona Nicolaescu.<\/p>\n
Aproape 270 de milioane de euro au fost folosi\u0163i din 2008 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent pentru instruirea angaja\u0163ilor din fonduri europene, rata absorb\u0163iei ajung\u00e2nd la 7,7% \u00een cazul POSDRU. Cu toate acestea, POSDRU este programul pentru care pl\u0103\u0163ile de la Bruxelles au fost suspendate de mai multe ori din cauza deficien\u0163elor de management, iar \u00een prezent programul are \u00een continuare un grad ridicat de risc ca urmare a lipsei de finan\u0163are pentru ONG-uri.<\/p>\n
Un alt proiect de succes finan\u0163at din bani europeni ar putea fi autostrada Timi\u015foara – Lugoj, lotul 1, cu o lungime de 9,5 kilometri, construit\u0103 de Spedition UMB, firm\u0103 controlat\u0103 de omul de afaceri Dorinel Umbr\u0103rescu, al\u0103turi de italienii de la Carena. Proiectul este finan\u0163at prin Programul Opera\u0163ional Sectorial Transport, destinat \u00een mare parte construc\u0163iei de autostr\u0103zi.<\/p>\n
Reprezentan\u0163ii Spedition UMB sus\u0163in c\u0103 vor termina aceast\u0103 autostrad\u0103 p\u00e2n\u0103 la finalul acestei luni, \u00eenainte de termen, construc\u0163ia autostr\u0103zii \u00eencep\u00e2nd pe 20 octombrie 2011.<\/p>\n
Lotul avea ini\u0163ial ca termen de finalizare luna aprilie 2013. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 aceast\u0103 autostrad\u0103 va fi gata, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 la 1 iunie stadiul fizic de construc\u0163ie era de circa 40%, potrivit datelor Companiei Na\u0163ionale de Autostr\u0103zi \u015fi Drumuri Na\u0163ionale din Rom\u00e2nia (CNADNR), \u00eens\u0103 este foarte posibil ca \u015foseaua s\u0103 fie gata, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 are o lungime destul de mic\u0103. CNADNR a pl\u0103tit p\u00e2n\u0103 la 1 iunie circa 15,6 milioane de euro din contractul de circa 48,9 milioane de euro pentru aceast\u0103 autostrad\u0103.<\/p>\n
Rom\u00e2nia are la dispozi\u0163ie 5,7 mld. euro de la Uniunea European\u0103 (inclusiv contribu\u0163ia na\u0163ional\u0103) pentru dezvoltarea infrastructurii de transporturi, \u00eens\u0103 \u015fantierele de autostr\u0103zi au avut tot timpul termene \u00eent\u00e2rziate. Rata de absorb\u0163ie \u00een cadrul acestui program era la jum\u0103tatea acestui an de doar 6,4%.<\/p>\n
C\u00e2teva programe de finan\u0163are european\u0103 se adreseaz\u0103 exclusiv institu\u0163iilor publice, pentru eficientizarea proceselor \u00een administra\u0163ie. Un astfel de proiect, cu o finan\u0163are de peste 4,3 milioane de euro, a ob\u0163inut Casa de Pensii, care vrea s\u0103 creeze un sistem informatic prin care s\u0103 centralizeze bazele de date de la mai multe institu\u0163ii publice: Inspec\u0163ia Muncii, Direc\u0163ia pentru Eviden\u0163a Persoanelor \u015fi Administrarea Bazelor de Date, Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Ocuparea For\u0163ei de Munc\u0103, Comisia de Supraveghere a sistemului de Pensii Private, Casa Na\u0163ional\u0103 de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate, Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Administrare Fiscal\u0103 \u015fi Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Pl\u0103\u0163i \u015fi Inspec\u0163ie Social\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
“Solu\u0163ia dezvoltat\u0103 \u015fi implementat\u0103 permite o transmitere mai eficient\u0103 a datelor at\u00e2t intern, c\u00e2t \u015fi c\u0103tre celelalte institu\u0163ii cu care colabor\u0103m. Sistemul informatic dezvoltat permite accesul \u00een timp real \u015fi actualizarea permanent\u0103 a informa\u0163iilor pe rela\u0163ia cu entit\u0103\u0163ile externe cu care interac\u0163ioneaz\u0103. Astfel, se permite preluarea automat\u0103 a informa\u0163iilor privind persoanele, at\u00e2t prin preluarea datelor de la Direc\u0163ia pentru Eviden\u0163a Persoanelor, c\u00e2t \u015fi de la Oficiul Rom\u00e2n pentru Imigr\u0103ri. De asemenea se permite schimbul automat de date privind contribuabilii la pilonul II de pensii \u00eentre CNPP \u015fi CSSPP, respectiv fondurile de pensii”, au spus reprezentan\u0163ii Casei de Pensii.<\/p>\n
Programul finan\u0163at din bani europeni a devenit astfel un instrument statistic pentru Casa de Pensii, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 softul furnizeaz\u0103 rapoarte, informa\u0163ii \u015fi solicit\u0103ri cu impact asupra domeniului de activitate al CNPP (asigur\u0103ri, contribuabili pilon II de pensii \u015fi pensionari). Un alt rezultat important al proiectului a fost realizarea studiului privind m\u0103surarea satisfac\u0163iei cet\u0103\u0163enilor, respectiv a institu\u0163iilor publice cu privire la serviciile furnizate de c\u0103tre Casa de Pensii, menit s\u0103 aduc\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri \u00een func\u0163ionarea acestei institu\u0163ii.<\/p>\n
O ax\u0103 de finan\u0163are european\u0103, Asisten\u0163\u0103 Tehnic\u0103 se adreseaz\u0103 exclusiv organismelor care lucreaz\u0103 cu fonduri europene. Un astfel de proiect, \u00een valoare de peste 3,6 milioane de euro, a c\u00e2\u015ftigat Autoritatea de Audit din cadrul Cur\u0163ii de Conturi, institu\u0163ia care verific\u0103 toate cheltuielile f\u0103cute de autorit\u0103\u0163ile de management ale programelor \u015fi care face rapoartele c\u0103tre Bruxelles.<\/p>\n
Proiectul are ca scop dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii institu\u0163ionale a Autorit\u0103\u0163ii de Audit prin furnizarea de asisten\u0163\u0103 tehnic\u0103 \u015fi logistica necesar\u0103 pentru acoperirea cheltuielilor de func\u0163ionare, organizarea de \u00eent\u00e2lniri \u015fi evenimente, asigurarea materialelor consumabile sau a echipamentelor.<\/p>\n
De regul\u0103, autorit\u0103\u0163ile de management acceseaz\u0103 banii europeni aloca\u0163i prin aceast\u0103 ax\u0103 pentru a-\u015fi suplimenta personalul sau pentru a-\u015fi externaliza anumite servicii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dac\u0103 guvernul rom\u00e2n aplica re\u0163eta polonez\u0103, poate c\u0103 salariile angaja\u0163ilor n-ar fi fost t\u0103iate, investi\u0163iile str\u0103ine nu ar fi atins minime istorice, iar cre\u015fterea pre\u0163ului la benzin\u0103 nu ar fi sup\u0103rat at\u00e2t de tare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[16448,202,188,7672],"class_list":["post-56843","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-absorbtie","tag-cover-story","tag-economie","tag-fonduri-europene"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56843","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=56843"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56843\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":73134,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56843\/revisions\/73134"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=56843"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=56843"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=56843"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}