{"id":56670,"date":"2012-07-20T08:30:00","date_gmt":"2012-07-20T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=56670"},"modified":"2026-04-03T08:23:18","modified_gmt":"2026-04-03T08:23:18","slug":"cealalta-categorie-de-visatori-tinerii-din-cercetare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=56670","title":{"rendered":"Cealalt\u0103 categorie de vis\u0103tori – tinerii din cercetare"},"content":{"rendered":"

Simona Troncea (27 de ani), Maria Mure\u015fan (24 de ani) \u015fi Cristina Arjoca (26 de ani) au un plan bine pus la punct de aici \u00eenainte. Prima vrea s\u0103 vad\u0103 cum poate s\u0103 diminueze poluarea emis\u0103 de ma\u015fini prin instalarea unui dispozitiv f\u0103cut dintr-un anumit tip de alge, a doua analizeaz\u0103 optimizarea fluxului de energie \u015fi c\u0103ldur\u0103 dintr-o cas\u0103, idee util\u0103 mai ales \u00een contextul \u00een care electricitatea va fi din ce \u00een ce mai scump\u0103, iar a treia se chinuie la un tip nou de generator pentru turbine eoliene.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Am absolvit Facultatea de Chimie din cadrul Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti \u015fi am urmat un master \u00een domeniul materialelor moleculare. Am descoperit lumea fascinant\u0103 a chimiei \u00een clasele gimnaziale, urm\u00e2nd ca mai departe s\u0103 aprofundez aceast\u0103 disciplin\u0103 la nivel universitar. Momentan \u00eemi propun s\u0103 descop\u0103r p\u0103r\u0163ile necunoscute ale acestui domeniu”, spune Simona Troncea care de aproape patru ani lucreaz\u0103 \u00een cadrul ICECHIM – Institutul Na\u0163ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie \u015fi Petrochimie.<\/p>\n

Cel mai nou proiect al Simonei Troncea sunt \u00eens\u0103 algele \u015fi nu orice tip de alge, ci unele care pot forma un fel de sit\u0103 \u00een calea polu\u0103rii produse de ma\u015fini \u015fi nu numai. “Rom\u00e2nia emite zilnic 0,8 milioane de tone de oxizi de azot din cele 50 de milioane de tone emise la nivel mondial, iar sursa principal\u0103 de poluare o reprezint\u0103 automobilele. La nivel european \u00een urm\u0103torii ani aceste emisii trebuie reduse, iar acest lucru va constitui o obliga\u0163ie \u015fi pentru Rom\u00e2nia”, explic\u0103 t\u00e2n\u0103ra cercet\u0103toare. Av\u00e2nd aceste linii directoare, Troncea s-a apucat s\u0103 dezvolte un mecanism bio \u00eempotriva polu\u0103rii.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Proiectul meu (lucrarea de doctorat – n. red.) vizeaz\u0103 reducerea emisiilor de oxizi de azot eliberate de automobile prin inserarea unui filtru realizat dintr-un anumit tip de catalizatori. Practic, \u00eenainte de a fi eliberate \u00een atmosfer\u0103, aceste emisii ar trebui s\u0103 treac\u0103 printr-un filtru cu catalizator. Catalizatorul este o substan\u0163\u0103 inert\u0103, care nu particip\u0103 la reac\u0163ie, dar pe care o poate modifica. La final, oxizii de azot se transform\u0103 \u00een azot doi (N2) , care nu este nociv, \u015fi ap\u0103, randamentul procesului de transformare fiind de 95%”, explic\u0103 Troncea.<\/p>\n

Astfel de site puse \u00een calea polu\u0103rii exist\u0103 azi \u00een lume, dar aici intervine noutatea proiectului dezvoltat de Simona Troncea. “Noutatea proiectului const\u0103 \u00een modul de ob\u0163inere a acestui catalizator, care va fi un catalizator \u00abbio\u00bb \u015fi nu unul clasic, format din dioxid de siliciu \u015fi metale nobile. Voi utiliza pentru ob\u0163inerea acestuia un schelet de microalge de ap\u0103 s\u0103rat\u0103 din Oceanul Atlantic, a c\u0103rui compozi\u0163ie este de natur\u0103 silicioas\u0103. Este o idee care, dac\u0103 se va dovedi bun\u0103, ar putea fi folosit\u0103 pentru centrale termice sau pentru boilere de \u00eenc\u0103lzire, dincolo de automobile. Eu am nevoie de scheletul care \u00eenconjoar\u0103 alga, dar care este foarte scump deocamdat\u0103”, a mai precizat Simona Troncea. Dac\u0103 cercet\u0103toarea de la ICECHIM analizeaz\u0103 modul \u00een care o ma\u015fin\u0103 poate polua mai pu\u0163in cu ajutorul algelor, Maria Mure\u015fan se chinuie s\u0103 vad\u0103 cum poate optimiza fluxul de energie dintr-o cas\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t consumul s\u0103 scad\u0103.<\/p>\n

“Am terminat Facultatea de Energetic\u0103 din cadrul Politehnicii Bucure\u015fti, iar teza de doctorat este cu tema \u00abGestionarea optim\u0103 a fluxului de energie \u015fi mas\u0103 \u00eentr-o cl\u0103dire\u00bb, adic\u0103 pentru acele case care-\u015fi produc singure energia necesar\u0103 din surse regenerabile. \u00cen Germania, de exemplu, exist\u0103 deja un institut care se ocup\u0103 de optimizarea consumului de energie, Passive House Institute, care certific\u0103 acele locuin\u0163e unde consumul total de energie primar\u0103 nu dep\u0103\u015fe\u015fte pragul de 120 de kWh pe metru p\u0103trat pe an”, explic\u0103 Maria Mure\u015fan.<\/p>\n

<\/p>\n

Proiectul Mariei Mure\u015fan poate avea totu\u015fi o aplicabilitate pe termen lung \u00een Rom\u00e2nia, unde deocamdat\u0103 preocuparea pentru cre\u015fterea eficien\u0163ei \u00een consumul de energie este abia la \u00eenceput. Este posibil \u00eens\u0103 ca \u00een anii urm\u0103tori aceast\u0103 grij\u0103 s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai bine conturat\u0103, mai ales \u00een contextul \u00een care din 2013 se vor face primii pa\u015fi \u00een eliminarea tarifului reglementat la energia electric\u0103, un tarif de care beneficiaz\u0103 \u00een acest moment toat\u0103 popula\u0163ia din Rom\u00e2nia, indiferent de venituri, \u015fi care este printre cele mai sc\u0103zute la nivel european. Practic, dac\u0103 se va men\u0163ine calendarul anun\u0163at la finalul anului 2017 nu ar mai trebui s\u0103 existe no\u0163iunea de tarif reglementat pentru popula\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia \u015fi poate atunci un proiect, a\u015fa cum este cel al Mariei Mure\u015fan, va capta interesul pe plan local, pentru c\u0103 energia va fi din ce \u00een ce mai scump\u0103.<\/p>\n

“\u00cen mod normal, consumul de energie pentru \u00eenc\u0103lzire\/r\u0103cire pentru o cas\u0103 standard este de circa 300-400 kWh pe metru p\u0103trat pe an, iar pentru o cas\u0103 pasiv\u0103 este sub 15 kWh pe metru p\u0103trat pe an. Dac\u0103 germanii au un institut, noi abia cred c\u0103 avem 3-4 case pasive”, explic\u0103 Maria Mure\u015fan. Totu\u015fi, t\u00e2n\u0103ra cercet\u0103toare a avut noroc pentru c\u0103 exact \u00een curtea Politehnicii din Bucure\u015fti sunt dou\u0103 case pasive experimentale pe care Maria Mure\u015fan a putut s\u0103-\u015fi fac\u0103 o parte din calcule.<\/p>\n

“Partea experimental\u0103 a lucr\u0103rii se va face pe o cas\u0103 pasiv\u0103 care este construit\u0103 \u00een campusul Politehnicii. Mai corect spus, sunt dou\u0103 case construite \u00een oglind\u0103, de 280 de metri p\u0103tra\u0163i am\u00e2ndou\u0103: Casa Est \u015fi Casa Vest. Ceea ce vreau eu este s\u0103 ob\u0163in un mod de gestionare optim al fluxului de energie, s\u0103 g\u0103sesc un mod de a cre\u015fte eficien\u0163a energetic\u0103 pentru cl\u0103diri \u015fi s\u0103 pun pe mas\u0103 ni\u015fte solu\u0163ii concrete”, spune Maria Mure\u015fan.
\nTeodora Arjoca, cercet\u0103tor la r\u00e2ndul s\u0103u, are un master \u00een Ingineriei Electric\u0103 realizat \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii Tehnice din Cluj-Napoca. \u00cencep\u00e2nd cu anul trecut, este doctorand\u0103 tot la Cluj, precum \u015fi la \u00c9cole Normale Sup\u00e9rieure de Cachan, Fran\u0163a, Facultatea de Inginerie Electric\u0103. Teodora Arjoca nu a putut fi contactat\u0103 pentru detalii suplimentare privind proiectul s\u0103u, dar acesta are \u00een vedere sectorul energiei regenerabile, \u00een particular energia eolian\u0103. Practic, Arjoca \u00ee\u015fi propune s\u0103 realizeze un generator nou pentru eoliene care s\u0103 foloseasc\u0103 \u00eens\u0103 mai pu\u0163ine materiale \u015fi pentru a c\u0103rui fabrica\u0163ie s\u0103 fie folosite mai pu\u0163ine resurse energetice primare.<\/p>\n

Toate aceste trei proiecte au ceva \u00een comun. Ele sunt primele c\u00e2\u015ftig\u0103toare ale unui concurs derulat \u00eencep\u00e2nd cu luna ianuarie 2012, intitulat “Viitori cercet\u0103tori \u015fi energia durabil\u0103”. Fiecare cercet\u0103toare a primit o burs\u0103, cu o durat\u0103 de trei ani, costurile pentru studiile doctorale fiind acoperite de c\u0103tre companiile Veolia, Lafarge, KPMG, GDF Suez Energy Rom\u00e2nia, BRD Groupe Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale, Ambasada Fran\u0163ei la Bucure\u015fti \u015fi Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Cercetare \u015etiin\u0163ific\u0103 (ANCS).<\/p>\n

Problema este c\u0103 astfel de idei reprezint\u0103 pic\u0103turi de ap\u0103 \u00een oceanul de nep\u0103sare \u00een care s-a scufundat cercetarea \u00een Rom\u00e2nia. De altfel, \u00een contextul \u00een care, cel pu\u0163in \u00een segmentul energiei, Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 mai func\u0163ioneaz\u0103 cu termocentrale \u015fi hidrocentrale de acum 50 de ani, r\u0103m\u00e2ne destul de pu\u0163in spa\u0163iu pentru inova\u0163ie.<\/p>\n

“\u00cen septembrie voi face patru ani de c\u00e2nd lucrez la ICECHIM. Distrug\u00e2ndu-se industria chimic\u0103, cercet\u0103rii nu i se mai acord\u0103 aceea\u015fi importan\u0163\u0103 ca \u00een trecut. Bugetul na\u0163ional alocat cercet\u0103rii scade de la an la an, doar finan\u0163\u0103rile europene mai ajut\u0103 cercetarea. Atunci c\u00e2nd am venit eu \u00een Universitate, erau 4 mastere, acum au mai r\u0103mas doar dou\u0103 pe partea de chimie, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 absolven\u0163ii nu mai aleg chimia”, m\u0103rturise\u015fte Simona Troncea.<\/p>\n

Datele publicate pe site-ul ANCS, institu\u0163ia prin care Ministerul Educa\u0163iei \u00ee\u015fi realizeaz\u0103 atribu\u0163iile \u00een domeniul cercet\u0103rii, sus\u0163in acest lucru. Dac\u0103, de exemplu, \u00een 2007 \u00een conturile institu\u0163iei erau fonduri de 1,46 miliarde de lei (circa 440 de milioane de euro), \u00een 2010 bugetul de cheltuieli a sc\u0103zut la 0,9 miliarde de lei (237,1 milioane de euro). Tot datele de pe site-ul ANCS arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 bugetul de cheltuieli al institu\u0163iei ar trebui s\u0103 creasc\u0103 vertiginos \u00een urm\u0103torii ani, astfel ca \u00een 2015 s\u0103 ajung\u0103 la 3,6 miliarde de lei. Reprezentan\u0163ii ANCS nu au putut fi contacta\u0163i pentru a explica pe ce se duc ace\u015fti bani anual, de ce cresc fondurile sau care este strategia \u00een domeniul cercet\u0103rii pe care statul rom\u00e2n o are pe termen lung.<\/p>\n

“Salariile din cercetare sunt mici, un absolvent de facultate se poate angaja cu un salariu de baz\u0103 ce variaz\u0103 \u00eentre 1.100 \u015fi 1.500 lei”, mai spune Simona Troncea. \u00cen acest context mai exist\u0103 vreun motiv pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een \u0163ar\u0103 pentru tinerii cercet\u0103tori care \u00eenc\u0103 mai viseaz\u0103 la eficien\u0163\u0103 energetic\u0103 \u015fi motoare economice pentru eoliene \u00eentr-una dintre cele mai energointensive economii din Uniunea European\u0103?
\n“\u00cen viitor \u00eemi propun s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een \u0163ar\u0103 s\u0103 pot aplica cuno\u015ftin\u0163ele pe care le voi dob\u00e2ndi \u00een cei 3 ani de studii doctorale”, spune totu\u015fi Simona Troncea, care sper\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie \u00eempotriva polu\u0103rii ma\u015finilor \u00een algele din Oceanul Atlantic.<\/p>\n

“Mi-ar pl\u0103cea ca pe viitor s\u0103 lucrez \u00een cercetare. Ideal ar fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een \u0163ar\u0103, dar s\u0103 vedem ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103”, spune mai prudent Maria Mure\u015fan, care acum caut\u0103 solu\u0163ii pentru a evita un consum nes\u0103buit de energie. Toate cele trei tinere cercet\u0103toare au la dispozi\u0163ie trei ani de zile pentru a se decide dac\u0103 r\u0103m\u00e2n sau nu acas\u0103 dup\u0103 finalizarea doctoratelor \u015fi sunt pu\u0163ine lucruri care \u00eenclin\u0103 balan\u0163a \u00een favoarea Rom\u00e2niei. \u00cen cel\u0103lalt taler stau 2,6 milioane de rom\u00e2ni care au fugit din \u0163ar\u0103 \u00een ultimii zece ani, din care nu to\u0163i au plecat la cules c\u0103p\u015funi sau varz\u0103, \u015fi 20 de ani de neglijen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de sistemul energetic care f\u0103r\u0103 investi\u0163ii de 40 de miliarde de euro se \u00eendreapt\u0103 spre colaps.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Statisticile reci arat\u0103 c\u0103 azi unul din doi absolven\u0163i de facultate este jurist, economist sau politolog, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care economia merge \u00een genunchi, dar politic\u0103 se face de diminea\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 sear\u0103. Energia, al\u0103turi de agricultur\u0103, este v\u0103zut\u0103 de ani buni ca un pol de cre\u015ftere pentru Rom\u00e2nia, dar a vorbi despre poten\u0163ial nu este la fel de complicat cu a-l face s\u0103 devin\u0103 realitate. \u015ei totu\u015fi, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care \u201clumina\u201d vine de la termocentrale f\u0103cute \u00een urm\u0103 cu zeci de ani, exist\u0103 o categorie de vis\u0103tori: tinerii din cercetare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7218],"tags":[8866,188,8219,194],"class_list":["post-56670","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-resurse-umane","tag-cercetare","tag-economie","tag-educatie","tag-tineri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56670","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=56670"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56670\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":72968,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56670\/revisions\/72968"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=56670"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=56670"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=56670"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}