{"id":56446,"date":"2012-07-09T07:00:00","date_gmt":"2012-07-09T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=56446"},"modified":"2026-04-03T08:17:40","modified_gmt":"2026-04-03T08:17:40","slug":"oamenii-momentului-si-problemele-lor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=56446","title":{"rendered":"Oamenii momentului \u015fi problemele lor"},"content":{"rendered":"<p>Nu este vorba de v\u00e2nz\u0103torii de aprozar sau din supermarket, ci de compartimentele de v\u00e2nz\u0103ri ale companiilor. \u00centr-o economie care nu se simte prea bine, lipsit\u0103 de finan\u0163\u0103ri, ini\u0163iative sau curaj \u015fi unde supravie\u0163uirea este cuv\u00e2ntul de ordine, un departament de v\u00e2nz\u0103ri bun \u015fi dedicat poate face diferen\u0163a. Sigur c\u0103 or s\u0103 apar\u0103 critici care or s\u0103 \u00eemi povesteasc\u0103 fie c\u0103 m\u0103 \u00een\u015fel \u015fi economia duduie, fie c\u0103 nu avem v\u00e2nz\u0103tori, pentru c\u0103 rom\u00e2nii sunt mai altfel dec\u00e2t alte na\u0163ii, pentru c\u0103 nu exist\u0103 \u015fcoli de v\u00e2nz\u0103ri, pentru c\u0103 patronii sunt lacomi \u015fi oamenii slab preg\u0103ti\u0163i. O fi, dar nu e rostul acestui text s\u0103 dezlege tainele v\u00e2nz\u0103rilor, ci s\u0103 v\u0103 propun\u0103 s\u0103 afla\u0163i despre un ins a c\u0103rui existen\u0163\u0103 este, pur \u015fi simplu, un manual de v\u00e2nz\u0103ri.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"640\" height=\"446\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5544\/9822886\/2\/untitledasa.jpg?width=640&#038;height=446\" \/><\/p>\n<p>Este vorba de Joseph Duveen, pe care \u00eel vede\u0163i \u00een tabloul al\u0103turat, pictat de Walter Ernest Tittle, un portretist american. Tittle nu reprezint\u0103 mare lucru pentru art\u0103, dar Duveen, cu toate c\u0103 a murit \u00een 1939, este socotit cel mai mare negustor de art\u0103 al secolului XX; omul care a f\u0103cut din America cea mai mare de\u0163in\u0103toare de pictur\u0103 italian\u0103 dup\u0103 Italia. Filozofia sa a fost simpl\u0103: &#8220;Europa are art\u0103, americanii au bani&#8221;, iar el a f\u0103cut leg\u0103tura necesar\u0103. Familia Duveen are r\u0103d\u0103cini ciudate: bunicul &#8211; un potcovar de \u0163ar\u0103, evreu olandez stabilit \u00een Anglia, bunica, pasionat\u0103 de por\u0163elanul de Delft, tat\u0103l, ba negustor de por\u0163elan, ba de untur\u0103. Cum-necum Duveenii ajung s\u0103 furnizeze por\u0163elan lui JP Morgan \u00een America, dar \u015fi s\u0103 fac\u0103 afaceri cu regele Edward al VII-lea \u015fi anturajul acestuia.<\/p>\n<p>Junele Joseph \u00eencepe o carier\u0103 furtunoas\u0103 \u00een America, cump\u0103r\u00e2nd colec\u0163ii \u00eentregi cu milioane de dolari, pe vremea c\u00e2nd milionul de dolari mai \u00eensemna ceva. \u00ce\u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte rapid concuren\u0163a, pentru c\u0103 Joseph a \u00een\u0163eles psihologia parvenitului american, i-a descoperit sl\u0103biciunile \u015fi le-a speculat. Nu a avut nicio considera\u0163ie pentru averile str\u00e2nse \u00een prip\u0103 \u015fi i-a f\u0103cut s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 doar el le poate furniza noble\u0163ea la care t\u00e2njeau \u015fi pe care nu o puteau cump\u0103ra altfel.<\/p>\n<p>Antologic\u0103 este \u00eent\u00e2lnirea cu un rege al bufetelor din Chicago, care a avut nevoie de o recomandare ca s\u0103 intre \u00een depozitul lui Duveen. Dup\u0103 o or\u0103 de p\u0103l\u0103vr\u0103geal\u0103 despre instala\u0163ii frigorifice \u015fi altele asemenea, regele bufetelor deschide timid vorba despre tablouri. Duveeen mimeaz\u0103 o u\u015foar\u0103 surpriz\u0103 \u015fi \u00eel conduce spre etaj, printr-o sal\u0103 unde erau expu\u015fi \u015fase mari mae\u015ftri. Regele bufetelor vrea s\u0103 se opreasc\u0103, Duveen \u00eel asigur\u0103, superior, c\u0103 nimic din acea sal\u0103 nu l-ar putea interesa \u015fi c\u0103 tablourile sunt rezervate, \u0103la se simte desconsiderat \u015fi insist\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Duveen, oarecum exasperat, \u00eei spune c\u0103, \u00een opinia sa, nu dispune nici de banii, nici de \u00een\u0163elegerea necesar\u0103 pentru cele \u015fase tablouri. Orgoliul bufetierului s-a transformat \u00eentr-un pre\u0163 fabulos cu \u015fase zerouri. V\u00e2nzarea, ca un favor, este prima lec\u0163ie a lui Duveen.<\/p>\n<p>Al doilea principiu al s\u0103u este fidelizarea clien\u0163ilor, \u00eenc\u00e2t unii au ajuns s\u0103 caute nu un pictor sau o p\u00e2nz\u0103, ci un &#8220;Duveen veritabil&#8221;. Iar pasul urm\u0103tor era simplu: clientul trebuia convins c\u0103 Duveen, \u015fi numai el, face pre\u0163ul. \u00cen 1934 i-a oferit lui John D. Rockefeller trei sculpturi pentru care cere un milion \u015fi jum\u0103tate. Milionarului i se pare mult, negustorul zice c\u0103 sunt, practic, gratis \u015fi c\u0103 Rockefeller poate p\u0103stra lucr\u0103rile un an \u00eentreg \u00een cas\u0103. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 se isc\u0103 iar\u0103\u015fi un joc al orgoliilor \u015fi atacurilor prin \u00eenv\u0103luire &#8211; unul cere un milion \u015fi jum\u0103tate, cel\u0103lalt ofer\u0103 un milion, negustorul \u00eei replic\u0103 lui Rockefeller c\u0103 \u00eei poate \u00eemprumuta ni\u015fte bani dac\u0103 milionarul se simte str\u00e2mtorat, obr\u0103znicia este pedepsit\u0103 cu un refuz, bog\u0103ta\u015ful vr\u00e2nd s\u0103 \u00eenapoieze busturile. Un ultim gest de fals\u0103 generozitate a lui Duveen scoate banii din seiful milionarului. (va continua)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Oamenii momentului par s\u0103 fie, \u00een Rom\u00e2nia, politicienii. Fac at\u00e2ta zarv\u0103 \u00eenc\u00e2t paginile gazetelor, c\u00e2te mai sunt, \u015fi ecranele televizoarelor, prea multe, sunt pline de politicieni \u015fi contrele lor minunate. Dar nu, nu politicienii sunt oamenii momentului, ci v\u00e2nz\u0103torii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[4480,17309,484,98],"class_list":["post-56446","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-oamenii","tag-politicieni","tag-probleme","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56446","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=56446"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56446\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":72782,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56446\/revisions\/72782"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=56446"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=56446"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=56446"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}