Dupa 1990, bucurestenii au iesit din oras sa-si faca vile. Un deceniu mai tarziu, au inceput sa se intoarca spre centru, din cauza traficului tot mai dificil. Acum se pregateste valul doi al plecarilor spre imprejurimile Capitalei.<\/P> <\/P> Mircea I, 28 de ani, vrea sa-si cumpere teren in afara Bucurestiului. \u0084Vreau sa ma mut intr-o constructie noua\u0093, spune el. Intr-un moment in care constructiile rezidentiale din Bucuresti par sa fi explodat, de ce alege Mircea sa cumpere un lot de teren? \u0084Constructia blocurilor dureaza destul de mult si apartamentele mi se par cam scumpe.\u0093<\/P> <\/P> De doi ani, in Bucuresti se anunta proiecte rezidentiale de dimensiuni variate pentru clasa medie, care promit sa ofere, potrivit calculelor Colliers International, circa 10.000 de apartamente. Dar, intr-o prima faza, au fost scoase pe piata doar 4.000 de unitati. In acelasi timp, inca nici unul dintre complexuri nu a fost finalizat. Primul anuntat, care a \u0084inaugurat\u0093 tendinta developerilor de a anunta apartamente pentru clasa medie – <\/P> Exista, totusi, si nerabdatori care nu mai asteapta finalizarea acestor proiecte, ci au ales sa-si ia terenuri pentru a-si construi singuri casele. Cum, in interiorul orasului, deja preturile terenurilor sunt mult prea piperate, singurele optiuni viabile ramane achizitia unor parcele in satele din jur. Se reia astfel un ciclu semnalat in primii ani de dupa 1990.<\/P> <\/P> Satui de \u0084cutiile de chibrituri\u0093 in care au locuit in perioada comunista si dornici de a avea o casa cu piscina si curte mare, oamenii cu bani au inceput sa-si construiasca vile in afara Bucurestiului, dupa \u009190. Astfel s-au dezvoltat zone ca Pipera, Corbeanca sau Snagov. Dar dezvoltarea cartierelor de vile nu a fost dublata si de o dezvoltare a infrastructurii. Urmarea: locuinte de sute de mii de euro, inghesuite de-a lungul unei ulite inguste, neasfaltate si stricate de camioanele care aduc materialele de constructie pentru alte vile. Mai mult, unele dintre aceste vile nu au nici macar conductele de gaze sau apa ale orasului in apropiere. <\/P> <\/P> Astfel ca, dupa 2000, si mai ales in ultimii 2-3 ani, pe piata imobiliara s-a observat o tendinta inversa. Din cauza aglomeratiei, marilor intarzieri in dezvoltarea infrastructurii, dar si a dorintei de a fi mai aproape de miezul si viata orasului, oamenii au inceput sa caute locuinte mai aproape de centru. A fost, si inca mai este, o perioada de avant pe piata apartamentelor high-end, pentru ca dezvoltarea unor vile in interiorul Bucurestiului este prohibitiva, prin prisma preturilor terenurilor. In acest context, au aparut si dezvoltatorii de apartamente pentru clasa medie, care mizeaza tocmai pe dorinta populatiei active de a locui cat mai aproape de centrul orasului, dar in spatii radical diferite de vechile blocuri comuniste.<\/P> <\/P> E adevarat, o remarca inclusiv agentii imobiliari, pentru a putea cumpara un apartament pentru clasa medie e nevoie de un venit mediu de cel putin 2.000 de euro lunar\/familie. Ceea ce este cam mult fata de salariul mediu. Si chiar daca aceiasi agenti imobiliari semnaleaza ca anul viitor ar putea aparea si proiecte destinate persoanelor cu venituri ceva mai reduse (dar care totusi sa depaseasca 1.000 de euro\/familie), este greu de crezut ca noile proiecte vor acoperi in totalitatea cererea de locuinte care exista in prezent in Bucuresti. \u0084Cererea nu va ajunge in urmatorii ani la echilibru cu oferta\u0093, apreciaza Ilinca Paun de la Colliers.<\/P> <\/P> Terenurile scumpe ii determina acum pe clientii nerabdatori, dar si pe cei care nu au prins primul val al iesirii din Bucuresti, sa intre acum in cel de-al doilea val al locuintelor din afara limitelor orasului. Marele argument: infrastructura este mult mai bine dezvoltata decat acum 10-15 ani. Pe de alta parte, si dezvoltatorii se inscriu in aceasta tendinta. Apar, de exemplu, blocuri de apartamente in Pipera, o zona traditionala pentru case. Dezvoltatorul imobiliar Adama a anuntat saptamana trecuta ca va incepe constructia unui ansamblu rezidential format din 1.000 de apartamente in Pipera, iar acesta nu e singurul complex de apartamentedin zona.<\/P> <\/P> \u0084Developerii au inceput deja sa lucreze la proiecte in zone \u00abgoale\u00bb\u0093, afirma Ionut Bordei, partener al companiei imobiliare Eurisko. Intr-adevar, pe fondul cresterii preturilor terenurilor din Bucuresti, developerii mizeaza pe dezvoltarea unor noi zone, neexploatate, in care preturile sunt inca suportabile, declarau recent pentru BUSINESS Magazin reprezentantii unor firme de dezvoltare imobiliara. Dar toatea astea nu inseamna neaparat ca nu mai exista si dezavantaje. Si aici cresc preturile. <\/P> <\/P> \u0084Preturile terenurilor din Bucuresti si din jurul acestuia, pe o raza de 10-30 km, au crescut in medie, de la inceputul anului, cu 30-50%\u0093, remarca analistii agentiei imobiliare Euroest. Mai mult, cei care vor sa profite inca de preturi mai mici nu au decat varianta stabilirii intr-o zona inca nedezvoltata, dar risca sa repete experienta primilor temerari din anii de dupa revolutie. Adica sa-si faca o casa in mijlocul campului, fara acces la utilitati, asteptand ca autoritatile locale sa dezvolte si acolo retele. <\/P> <\/P> Dar, chiar si asa, situatia s-a mai schimbat fata de cea din deceniul trecut. Acum se discuta intens despre zona metropolitana, ceea ce va presupune, probabil, si dezvoltarea mai rapida a infrastructurii. Totusi, remarca analistii imobiliari, autoritatile locale trebuie sa ia masuri pentru a impiedica dezvoltarea haotica. \u0084Autoritatile resimt o presiune puternica asupra planurilor urbanistice din cauza scumpirii terenurilor\u0093, spune Vlad Sabadus de la compania imobiliara Asco Properties.<\/P> <\/P> Vorbim apoi de inca doua autostrazi, care vor mai descongestiona traficul din localitatile apropiate de Bucuresti, de al doilea inel de centura, de extinderea primului inel. Toate acestea ar putea face – cand si daca vor fi terminate – ca drumul cu masina din Snagov pana in Piata Victoriei sa dureze mai putin decat cel din Tineretului pana in aceeasi Piata a Victoriei. \u0084Dupa deschiderea autostrazii catre Ploiesti, ne asteptam ca traficul pe DN1, intre Bucuresti si Ploiesti, sa scada cu 50%\u0093, apreciaza Vlad Sabadus. El spune ca a observat o evolutie similara dupa inaugurarea partiala a A2 (autostrada Bucuresti-Constanta), cand traficul pe DN3 intre Bucuresti si Lehliu a scazut cu 70%.<\/P> <\/P> Daca planurile autoritatilor se vor materializa, in cativa ani vecinatatile Bucurestiului vor fi de nerecunoscut. Iar numarul locuintelor noi construite in zona metropolitana va creste exponential. De fapt, la fel ca si in trecut, dezvoltarea imobiliara va atrage dupa ea si extinderea retelelor de utilitati. Si dat fiind noile evolutii de pe piata imobiliara, este foarte probabil ca infrastructura sa nu tina pasul cu constructorii de case.<\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dupa 1990, bucurestenii au iesit din oras sa-si faca vile. Un deceniu mai tarziu, au inceput sa se intoarca spre centru, din cauza traficului tot mai dificil. Acum se pregateste valul doi al plecarilor spre imprejurimile Capitalei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[4931],"class_list":["post-5631","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-marea-mutare-din-bucuresti-episodul-ii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5631","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5631"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5631\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26998,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5631\/revisions\/26998"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5631"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5631"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5631"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}