{"id":56251,"date":"2012-06-28T09:00:00","date_gmt":"2012-06-28T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=56251"},"modified":"2026-04-03T08:12:33","modified_gmt":"2026-04-03T08:12:33","slug":"estimarea-optimista-inca-10-ani-de-criza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=56251","title":{"rendered":"Estimarea optimist\u0103: \u00eenc\u0103 10 ani de criz\u0103"},"content":{"rendered":"

Cum va ar\u0103ta sistemul bancar peste cinci ani? a fost o \u00eentrebare pe care moderatorii evenimentului ZF Bankers Summit 12, de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, au adresat-o aproape tuturor invita\u0163ilor. Un prim r\u0103spuns ar fi c\u0103 \u00een principiu va continua polarizarea calitativ\u0103: vor r\u0103m\u00e2ne poate 3-4 b\u0103nci mari universale, la care se adaug\u0103 mai multe b\u0103nci mai mici, specializate fiecare pe ni\u015fa ei; acesta e r\u0103spunsul lui Steven van Groningen, pre\u015fedintele \u015fi directorul executiv al Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Depinde \u00eens\u0103 la ce viitor ne putem raporta. \u00cen 2000 erau cam 2 mld. euro credite \u015fi circa 30 de b\u0103nci, a\u015fa \u00eenc\u00e2t dac\u0103 atunci nu erau prea multe b\u0103nci, de ce acum, c\u00e2nd sunt 50 mld. euro credite, ar fi prea multe 40 de b\u0103nci? r\u0103spunde retoric Mihai Bogza, pre\u015fedintele Consiliului de Administra\u0163ie al Bancpost. “Dac\u0103 vedem c\u0103 tot sectorul bancar rom\u00e2nesc este echivalentul unei b\u0103nci medii europene, atunci sunt multe 40 de b\u0103nci; dac\u0103 am avea peste 10 ani un orizont de credite de 200 mld. euro, atunci nu sunt a\u015fa de multe”.<\/p>\n

Numai c\u0103, a\u015fa cum spuneau \u015fi anii trecu\u0163i to\u0163i bancherii, pentru ca activitatea de creditare s\u0103 se reia, trebuie mai \u00eent\u00e2i ca economia s\u0103 arate semnale de cre\u015ftere sustenabil\u0103, s\u0103 aib\u0103 un istoric de succes de 1-3 ani. Or, \u00een prezent “nu se \u00eentrevede un sf\u00e2r\u015fit al crizei”, singura certitudine fiind c\u0103 dup\u0103 criz\u0103 vom avea o perioad\u0103 de cre\u015ftere slab\u0103. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, conchide Bogza, n-ar avea sens s\u0103 cre\u015fti volumul de credite \u00eentr-o asemenea conjunctur\u0103 \u015fi \u00eentr-o \u0163ar\u0103 de dimensiunile Rom\u00e2niei, unde nici m\u0103car o cre\u015ftere de 2,5% a PIB nu are impact pozitiv \u00een sistemul bancar.<\/p>\n

Ce e sigur e \u00eens\u0103 c\u0103 b\u0103ncile str\u0103ine, inclusiv cele cu capital grecesc – evocate \u00een toate analizele str\u0103ine despre riscurile la adresa economiei rom\u00e2ne\u015fti – au venit aici pentru un poten\u0163ial care “e doar am\u00e2nat”, cum spune Bogza, nu anulat de criz\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t vor avea tot interesul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici. Mai mult, sus\u0163ine el, b\u0103ncile grece\u015fti au fost afectate strict de problemele statului elen, spre deosebire de alte b\u0103nci occidentale, care au avut probleme cu expunerile excesive \u015fi au fost preluate total sau par\u0163ial de statele respective, f\u0103r\u0103 ca efectul s\u0103 fi fost vreo \u00eengrijorare \u00een privin\u0163a economiilor din Est unde b\u0103ncile respective sunt prezente.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Una peste alta, procesul de dezintermediere (deleveraging) din partea b\u0103ncilor care \u00ee\u015fi reduc expunerile \u015fi v\u00e2nd active pentru a-\u015fi \u00eens\u0103n\u0103to\u015fi situa\u0163ia financiar\u0103 nu se va \u00eent\u00e2mpla \u00een niciun caz brusc, pentru c\u0103 b\u0103ncile vor face tot posibilul s\u0103 p\u0103streze activele, inclusiv din str\u0103in\u0103tate, cump\u0103rate \u00eenainte de 2008 \u015fi pe care le consider\u0103 valoroase, apreciaz\u0103 Christian Casal, global co-leader banking practice la compania de consultan\u0163\u0103 McKinsey. Procesul de dezintermediere financiar\u0103 ulterior spargerii unui balon speculativ \u00eenseamn\u0103 c\u0103 to\u0163i “str\u00e2ng cureaua” (b\u0103ncile \u00ee\u015fi scad expunerea, cet\u0103\u0163enii \u00ee\u015fi reduc consumul pe credit, statele \u00ee\u015fi reduc datoria), iar cre\u015fterea PIB r\u0103m\u00e2ne mult timp inferioar\u0103 celei dinainte de criz\u0103.<\/p>\n

McKinsey estima \u00een 2010 durata procesului la o medie istoric\u0103 de 6-7 ani, urmat\u0103 de \u00eenc\u0103 10 ani de cre\u015ftere slab\u0103 a PIB, cu precizarea c\u0103 \u00een actuala criz\u0103, dezintermedierea a \u00eenceput mai t\u00e2rziu, a\u015fa \u00eenc\u00e2t \u015fi revirimentul va dura mai mult. Henk Paardekooper, pre\u015fedintele RBS Rom\u00e2nia, estimeaz\u0103 c\u0103 b\u0103ncile europene vor fi nevoite s\u0103 renun\u0163e \u00een urm\u0103torii 2-3 ani la active \u00een valoare de peste 2.000 mld. euro. Pentru RBS, dezintermedierea \u00eenceput\u0103 \u00een 2009 a \u00eensemnat deja p\u00e2n\u0103 acum renun\u0163area la active neesen\u0163iale de 1.600 mld. lire, valoarea din acest an a activelor r\u0103mase \u00een portofoliu ajung\u00e2nd la cca 977 mld. lire. Iar dac\u0103 se compar\u0103 situa\u0163ia b\u0103ncilor europene cu cea a celor americane \u015fi asiatice, primele sunt cele care trebuie s\u0103 fac\u0103 eforturi mai mari de ameliorare a bilan\u0163urilor, prin renun\u0163are la activele neesen\u0163iale, iar \u00een paralel va trebui s\u0103 se supun\u0103 \u00een urm\u0103torii ani \u015fi noilor reguli Basel III de adecvare a capitalurilor. Or, e imposibil ca o serie \u00eentreag\u0103 de b\u0103nci s\u0103 fac\u0103 ajustarea \u00een acela\u015fi timp \u015fi ajustarea s\u0103 dureze pu\u0163in.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

De aceea, Paardekooper se fere\u015fte s\u0103 fac\u0103 previziuni despre ce se va \u00eent\u00e2mpla peste cinci ani \u00een sistemul bancar european sau rom\u00e2nesc \u015fi se \u00eendoie\u015fte c\u0103 povestea actualei crize se poate \u00eencheia mai devreme de zece ani, dac\u0103 nu va dura chiar un \u00eentreg sfert de veac, caracterizat de cre\u015ftere economic\u0103 sub poten\u0163ial. C\u00e2nd ar avea \u00eens\u0103 economia Rom\u00e2niei \u015fanse s\u0103 creasc\u0103 din nou la poten\u0163ialul s\u0103u, \u00een atari condi\u0163ii de dezintermediere bancar\u0103? Steven van Groningen de la Raiffeisen r\u0103spunde c\u0103 ar fi nevoie de un ritm de cre\u015ftere a credit\u0103rii “cu dou\u0103 cifre” pentru ca Rom\u00e2nia s\u0103 poat\u0103 re\u00eencepe recuperarea decalajelor economice fa\u0163\u0103 de Europa de Vest, iar ca un astfel de ritm s\u0103 poat\u0103 fi atins \u00een urm\u0103torii cinci ani nu e deloc cel mai plauzibil scenariu \u00een momentul de fa\u0163\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp, dup\u0103 cum nici recesiunea prin care tocmai am trecut nu se compar\u0103 cu recesiunile din anii ’90, nici b\u0103ncile din Rom\u00e2nia de acum nu mai pot fi comparate cu ceea ce se numea pe atunci banc\u0103. Ca fost viceguvernator al BNR, Mihai Bogza \u00ee\u015fi aminte\u015fte cum avertismentele c\u0103 Albina, Bankcoop sau BIR nu au o adecvare suficient\u0103 a capitalului erau \u00eent\u00e2mpinate cu promisiuni c\u0103 ac\u0163ionarii vor aduce capital nou “\u015fi venea c\u00e2te un fax de la o societate inventat\u0103 dintr-o \u0163ar\u0103 exotic\u0103”, iar banii nu veneau niciodat\u0103. \u00centre timp, sistemul bancar a ajuns s\u0103 fie dominat de b\u0103nci occidentale, ceea ce \u00eenainte de criz\u0103 a fost v\u0103zut ca un avantaj al Rom\u00e2niei, iar acum e v\u0103zut \u00een analizele institu\u0163iilor interna\u0163ionale drept o vulnerabilitate.<\/p>\n

Claudiu Cercel, director general adjunct, BRD-Groupe Societe Generale, sugereaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 saltul fa\u0163\u0103 de primitivismul anilor ’90 este \u015fi o consecin\u0163\u0103 a privatiz\u0103rii cu b\u0103nci str\u0103ine, al\u0103turi de faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a avut acces la finan\u0163are mai u\u015for dec\u00e2t dac\u0103 s-ar fi bazat numai pe b\u0103nci cu capital local \u015fi de faptul c\u0103 r\u0103m\u00e2ne conectat\u0103 la sisteme bancare care au avut capacitatea s\u0103 reziste \u015focurilor \u00een mod rezonabil.<\/p>\n

O problem\u0103 a b\u0103ncilor continu\u0103 s\u0103 fie percep\u0163ia c\u0103 ele perpetueaz\u0103 criza, de\u015fi criza “a \u00eenceput cu politicul, cu dereglementarea \u015fi cui agen\u0163iile de rating”, conform lui Mi\u015fu Negri\u0163oiu, directorul general al ING Bank Rom\u00e2nia. Companiile \u015fi statele se pl\u00e2ng acum c\u0103 opera\u0163iunile prin care BCE a oferit b\u0103ncilor finan\u0163are ieftin\u0103 de peste 1.000 mld. dolari nu au avut efect \u00een economia real\u0103, fiindc\u0103 banii au fost folosi\u0163i de b\u0103nci pentru a da \u00eemprumuturi scumpe statelor. Pl\u00e2ngeri asem\u0103n\u0103toare s-au auzit \u00een urma opera\u0163iunilor de relaxare monetar\u0103 din SUA \u015fi Marea Britanie, care au stimulat specula\u0163iile financiare globale.<\/p>\n

“Astfel de m\u0103suri au fost dictate de nevoia unui r\u0103spuns urgent la o criz\u0103 de propor\u0163ii istorice, dar punerea sub perfuzii a sistemului financiar ridic\u0103 \u00eendoieli asupra unei posibile dependen\u0163e a b\u0103ncilor de aceste perfuzii”, noteaz\u0103 anali\u015ftii Credit Agricole, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 “ie\u015firea dintr-un asemenea cerc vicios presupune pentru politica monetar\u0103 un dozaj greu de f\u0103cut \u00eentre nevoia de a sus\u0163ine cur\u0103\u0163area bilan\u0163urilor b\u0103ncilor \u015fi ale guvernelor \u015fi nevoia de a face suportabil procesul de dezintermediere bancar\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd majoritatea statelor nu au ele \u00eensele resursele de a absorbi \u015focurile crizei”. Acum, tensiunile au crescut iar\u0103\u015fi pe pie\u0163e \u015fi toat\u0103 lumea a\u015fteapt\u0103 ca b\u0103ncile centrale s\u0103 intervin\u0103 cu noi runde de relaxare monetar\u0103. C\u00e2nd s-ar putea ie\u015fi din acest cerc vicios?<\/p>\n

“Cercul vicios nu se va sf\u00e2r\u015fi dec\u00e2t atunci c\u00e2nd vor fi \u00eendeplinite dou\u0103 condi\u0163ii. Prima: b\u0103ncile trebuie s\u0103 aib\u0103 niveluri adecvate de capital. A doua: s\u0103-\u015fi ia av\u00e2nt redresarea economic\u0103. A\u015fadar, \u0163\u0103rile, \u00een special cele din Europa de Sud, trebuie s\u0103 devin\u0103 mai competitive. Deocamdat\u0103 vorbim despre m\u0103suri echivalente unor plasturi aplica\u0163i ca s\u0103 se c\u00e2\u015ftige timp p\u00e2n\u0103 ce redresarea economic\u0103 se va sim\u0163i”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Henk Paardekooper, pre\u015fedintele RBS Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Dup\u0103 proiectul de anul trecut al uniunii fiscale, restr\u00e2ns\u0103 \u00eentre timp la regula de aur a bugetului echilbrat, acum se vorbe\u015fte despre o uniune bancar\u0103 european\u0103, cu supraveghere transfrontalier\u0103, garantarea \u00een comun a depozitelor, BCE \u00een postura de creditor de ultim\u0103 instan\u0163\u0103 \u015fi obliga\u0163iuni comune ale zonei euro. Mai nou s-a amestecat \u015fi FMI, recomand\u00e2nd liderilor zonei euro s\u0103 adopte obliga\u0163iunile comune, o solu\u0163ie respins\u0103 de Germania \u015fi dorit\u0103 de Fran\u0163a, din ra\u0163iuni evidente.<\/p>\n

“Nu putem avea acum obliga\u0163iuni comune f\u0103r\u0103 nicio condi\u0163ie prealabil\u0103. Ori a\u015ftept\u0103m mai \u00eent\u00e2i o integrare mai profund\u0103, ori mutualizarea datoriilor de c\u0103tre \u0163\u0103rile zonei euro va fi limitat\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t \u0163\u0103rile s\u0103 se poat\u0103 baza pe aceste obliga\u0163iuni numai \u00een m\u0103sura \u00een care \u00ee\u015fi fac ordine \u00een economie”, continu\u0103 Paardekooper. Bancherul consider\u0103 c\u0103 discu\u0163iile despre unificarea european\u0103 luat\u0103 pe buc\u0103\u0163i fac ca liderii europeni s\u0103 se prind\u0103 singuri \u00eentr-o capcan\u0103 din care nu mai pot ie\u015fi, atunci c\u00e2nd Angela Merkel spune c\u0103 o uniune bancar\u0103 nu se poate face dec\u00e2t dup\u0103 uniunea fiscal\u0103, iar Francois Hollande spune c\u0103 uniunea politic\u0103 poate avea loc numai dup\u0103 uniunea bancar\u0103.<\/p>\n

“Solu\u0163ia este evident\u0103: o uniune bancar\u0103, fiscal\u0103 \u015fi politic\u0103 \u00een acela\u015fi timp”, spune Paardekooper. Fire\u015fte \u00eens\u0103 c\u0103 asta nu se va \u00eent\u00e2mpla. Vom vedea evolu\u0163ii lente, dar graduale spre integrare pe toate cele trei paliere, iar \u00een acest timp tensiunile vor r\u0103m\u00e2ne, iar pie\u0163ele vor r\u0103m\u00e2ne volatile.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ne-am obi\u015fnuit, din 2009 \u00eencoace, s\u0103 auzim mereu c\u0103 “la anul” vom ie\u015fi din criz\u0103. Previziunea mereu \u00eempins\u0103 \u00een viitor cu c\u00e2te un an s-a \u00eembog\u0103\u0163it ulterior cu avertismentul c\u0103 va trebui s\u0103 ne obi\u015fnuim cu o perioad\u0103 de str\u00e2ngere a curelei, \u00een care nu va mai ploua cu bani de la b\u0103nci, nici statul nu se va mai \u00eendatora ca s\u0103 atrag\u0103 bani \u00een locul lor. Acum, bancherii care vorbesc despre viitor o spun de-a dreptul: criza mai dureaz\u0103 \u00eenc\u0103 ani buni \u2013 poate 5, poate 10, poate 20.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,485,182,12992,28433,5842,9990,28434,7462,8037,28432,13242],"class_list":["post-56251","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-credite","tag-criza","tag-datorie","tag-dezintermediere","tag-grecia","tag-mckinsey","tag-paardekooper","tag-rbs","tag-sistem-bancar","tag-zf-bankers-summit-12","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56251","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=56251"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56251\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":72597,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56251\/revisions\/72597"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=56251"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=56251"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=56251"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}