![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9773039\/2\/cvrtmgr.jpg?width=576&height=30\")
<\/a><\/p>\nUrm\u0103torul pas \u00een dezvoltarea CarmOlimp, din pricina dificult\u0103\u0163ilor cu aprovizionarea constant\u0103, a fost s\u0103 ia \u00een chirie o ferm\u0103 de porci din Sibiu, pe o sum\u0103 modic\u0103 de bani, o lung\u0103 perioad\u0103 de timp. “Apoi am \u015fi cump\u0103rat-o”, spune managerul, care precizeaz\u0103 c\u0103 aceasta a fost prima ferm\u0103 de porci populat\u0103 dup\u0103 1989. Afacerea s-a extins plec\u00e2nd dinspre ora\u015ful Victoria c\u0103tre \u00eemprejurimi, unde au dezvoltat diferite activit\u0103\u0163i, iar apoi – prin intermediul magazinelor proprii \u015fi al produselor puse pe rafturi – \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103. Cine a fost promotorul afacerii? “Depinde cine spune povestea”, spune, u\u015for amuzat, Valentin \u015eoneriu.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9773039\/4\/grafic-2.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
“Tata are o poveste despre cum \u015fi-a dorit dintotdeauna s\u0103 fac\u0103 pe cont propriu ceva, iar eu \u00eemi amintesc cum \u00een 1990 mama spunea \u00eentr-una <toat\u0103 lumea face ceva, numai noi nu>.” Cert este c\u0103 \u00een martie 1991, at\u00e2t Carmen, c\u00e2t \u015fi Olimpiu \u015eoneriu au demisionat \u015fi au mers mai departe pe cont propriu, neav\u00e2nd niciun fel de preg\u0103tire \u00een domeniile \u00een care au construit afacerea, fiind de forma\u0163ie economist \u015fi, respectiv, inginer. “Toate \u00eenceputurile permit foarte multe gre\u015feli \u015fi au o marj\u0103 de eroare extrem de mare”, admite Valentin \u015eoneriu. \u00cen plus, \u00een acele momente de debut ale capitalismului postrevolu\u0163ionar, pia\u0163a era mult mai permisiv\u0103 pentru cei care f\u0103ceau primii pa\u015fi \u00een afaceri dec\u00e2t \u00een prezent. De altfel, chiar el spune c\u0103 \u00een domeniul c\u0103rnii antreprenorii rom\u00e2ni au avut suficient r\u0103gaz pentru a ajunge la dimensiuni confortabile, de vreme ce la \u00eenceputurile capitalismului toate afacerile se desf\u0103\u015furau \u00een al\u0163i termeni dec\u00e2t cei actuali. Odat\u0103 trecute toate opera\u0163iunile \u00een zona fiscalizat\u0103, “profitul a disp\u0103rut”, iar firmele care sunt ast\u0103zi \u00een zona alb\u0103 a pie\u0163ei se lupt\u0103, cu arme inegale, cu firmele care nu pl\u0103tesc taxe \u015fi impozite.<\/p>\n
<\/p>\n
Un moment cheie \u00een dezvoltarea afacerii a fost 1999, c\u00e2nd CarmOlimp a \u00eenceput s\u0103 populeze ferme cu vaci. “A fost un pas firesc. Pe de o parte, ne lipsea carnea de vac\u0103 din portofoliu, iar, pe de alt\u0103 parte, erau o mul\u0163ime de oportunit\u0103\u0163i, fostele ferme de stat erau scoase la v\u00e2nzare.” Iar ideea antreprenorilor a fost c\u0103 pozi\u0163ia ocupat\u0103 e important\u0103 \u015fi de-a lungul anilor au cump\u0103rat sau au luat \u00een concesiune teren. Mult. Suprafa\u0163a pe care o au acum, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, ajunge la circa 4.500 de hectare \u015fi este o direc\u0163ie de dezvoltare. “Permanent c\u0103ut\u0103m teren \u015fi dezvolt\u0103m divizia de agricultur\u0103”, spune t\u00e2n\u0103rul bra\u015fovean, care poveste\u015fte c\u0103 de aceast\u0103 activitate se ocup\u0103 tat\u0103l s\u0103u, acum pre\u015fedinte al grupului. \u00cen acela\u015fi timp, mama sa este contabil-\u015fef, iar fratele se ocup\u0103 de activitatea fermelor. Despre alte activit\u0103\u0163i ale grupului Valentin \u015eoneriu nu ofer\u0103 detalii financiare, rezum\u00e2ndu-se la procesarea de mezeluri, activitate al c\u0103rei rulaj a ajuns anul trecut la 25 de milioane de euro, iar pentru anul \u00een curs a\u015ftept\u0103rile vizeaz\u0103 o cre\u015ftere de peste 30%.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9773039\/5\/grafic-3.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
Din suprafe\u0163ele de teren, circa 1.000 de hectare sunt destinate culturilor cu gr\u00e2u \u015fi porumb pentru consumul necesar fermelor de animale, diferen\u0163a fiind terenuri cultivate cu ierburi furajere. “Cea mai mare parte a recoltelor este pentru fermele noastre. Am mai v\u00e2ndut cereale, dar la nivel de hobby”, spune Valentin \u015eoneriu. Strategia de a cump\u0103ra \u015fi gestiona foarte mult teren a plecat de la ideea c\u0103 ocup\u00e2nd spa\u0163iul, eventualilor concuren\u0163i le va fi dificil s\u0103 se dezvolte, cel pu\u0163in \u00een zon\u0103. De fapt, chiar \u00een presa local\u0103, pe site-ul Monitorului de F\u0103g\u0103ra\u015f exist\u0103 opinii de forma “familia \u015eoneriu cump\u0103r\u0103 ora\u015ful”, “au pus m\u00e2na pe active ale statului \u015fi feudalizeaz\u0103 ora\u015ful”.<\/p>\n
Pe standarde, cu fonduri<\/p>\n
\u00cen 2002 firma celor doi antreprenori prinsese deja un contur clar, dar perspectiva ader\u0103rii la Uniunea European\u0103 \u00eei nelini\u015ftea. \u015ei-au chemat b\u0103ie\u0163ii din SUA \u00een vacan\u0163a de Pa\u015fti (“era prima dat\u0103 din 1994 c\u00e2nd veneam \u00een prim\u0103var\u0103 acas\u0103”), ei fiind studen\u0163i atunci. P\u0103rin\u0163ii i-au \u00eentrebat ce e de f\u0103cut: s\u0103 v\u00e2nd\u0103 afacerea sau s\u0103 continue? O dilem\u0103 dificil\u0103, dat fiind c\u0103 fabricile aveau nevoie de schimb\u0103ri radicale \u015fi investi\u0163ii pe m\u0103sur\u0103 pentru a putea func\u0163iona dup\u0103 norme europene. Alegerea este acum evident\u0103 iar primul pas a fost depunerea chiar \u00een acel an (2002) a primului dosar pentru fonduri europene de preaderare. Cu o investi\u0163ie de 2 milioane de euro (din care 800.000 de euro bani de la SAPARD) au ridicat din temelii o nou\u0103 fabric\u0103 de mezeluri \u015fi un abator, unitatea de sacrificare fiind prima, la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri, care era specializat\u0103 pe mai multe specii de animale. Una peste alta, abatorul, spune t\u00e2n\u0103rul antreprenor, “nu ne-a ajutat la mare lucru, pentru c\u0103 noi nici acum nu putem exporta carne de porc \u00een UE”. Cert este c\u0103 \u00eenc\u0103 de pe atunci familia \u015eoneriu a \u00een\u0163eles care este valoarea banilor europeni \u015fi au depus dosar dup\u0103 dosar pentru accesarea de fonduri. “Credeam c\u0103 lumea se va \u00eembulzi s\u0103 ia bani gratis, dar n-a fost a\u015fa.” Pentru evolu\u0163ia CarmOlimp \u00eens\u0103, un lucru este cert: “Fondurile europeme au fost mecanismul care ne-a \u00eempins \u00eenainte vertiginos”. \u015ei totu\u015fi ob\u0163inerea banilor europeni n-a fost chiar floare la ureche, admite \u015eoneriu, care precizeaz\u0103 c\u0103 eforturile meritau f\u0103cute de vreme ce, repet\u0103 el, “erau bani gratis!”.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9773039\/6\/timeline-1.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
\n\u00cen 2004 Valentin \u015fi Paul \u015eoneriu, pe care \u00eei desparte, ca v\u00e2rst\u0103, doar un an \u015fi jum\u0103tate, \u015fi-au terminat studiile (Finan\u0163e-B\u0103nci \u015fi, respectiv, Rela\u0163ii Comerciale Interna\u0163ionale) \u015fi s-au \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103. \u00cen istoria firmei au urmat c\u00e2\u0163iva ani buni – “lucrurile au evoluat foarte bine pentru toat\u0103 pia\u0163a”. \u00cen 2007 firma a inaugurat o nou\u0103 fabric\u0103 de mezeluri, care a preluat toate activit\u0103\u0163ile de procesare, \u00een urma unei investi\u0163ii care a dep\u0103\u015fit 10 milioane de euro din fonduri proprii \u015fi credite bancare. “Am dep\u0103\u015fit bugetele, a fost mult mai mult dec\u00e2t am planificat, adic\u0103 7 milioane de euro”, admite antreprenorul bra\u015fovean. \u015ei asta pentru c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce c\u0103utau solu\u0163ii mai bune au g\u0103sit utilaje mai performante \u015fi, implicit, mai scumpe. La acel moment, \u0163inteau spre o felie de 7-8% din pia\u0163a de mezeluri, cu o capacitate de 100 de tone pe zi. Or, pentru c\u0103 de-a lungul ultimilor ani consumul a sc\u0103zut dramatic din pricina mai multor factori, consider\u0103 \u015eoneriu, “aceea\u015fi cantitate \u00eenseamn\u0103 acum 20-25% din \u00eentreaga pia\u0163\u0103”.<\/p>\n
\u00cen acei ani, poveste\u015fte antreprenorul, planurile au fost creionate pe baza unor perspective frumoase, de cre\u015ftere. Mai mult, investi\u0163iile nu erau amortizate efectiv \u00een pre\u0163ul produselor, ci le considerau cheltuieli. “\u015ei multe au fost f\u0103cute nechibzuit”, spune acum, privind \u00een urm\u0103 spre pa\u015fi care nu ar fi fost necesari. \u00cen acest registru intr\u0103 investi\u0163ia \u00een fabrica de pateuri, despre care bra\u015foveanul nu d\u0103 detalii.<\/p>\n
<\/p>\n
Propriul raft<\/p>\n
“N-am avut o deschidere foarte mare c\u0103tre re\u0163elele de magazine, cred c\u0103 mai mult din pricina <zvonisticii>. Acum sunt parteneri foarte buni”, spune \u015eoneriu. Iar \u00een 2008, tot calcul\u00e2nd costurile pentru list\u0103rile \u00een hipermarketuri, s-au g\u00e2ndit c\u0103 mai bine \u00ee\u015fi fac propriul magazin. “\u00centr-un spa\u0163iu specializat vindeam c\u00e2t \u00een toate magazinele din re\u0163ele”, spune antreprenorul care spune c\u0103 decizia a fost luat\u0103 deopotriv\u0103 pe considerente de cost, c\u00e2t \u015fi din prisma avantajelor rota\u0163iei banilor. Primele spa\u0163ii au fost deschise \u00een Bra\u015fov, iar la finalul anului 2008 nu erau mai mult de zece. Re\u0163eaua reune\u015fte acum 110 supermarketuri, dintre care 50 sunt proprii, restul fiind deschise \u00een regim de franciz\u0103. “Nu aveam un concept foarte clar la \u00eenceput, ci voiam doar s\u0103 deschidem magazine; n-au fost toate chiar ce trebuia.” Un an mai t\u00e2rziu au acordat prima franciz\u0103 pentru un magazin Carmolimp la F\u0103g\u0103ra\u015f, atunci contur\u00e2ndu-se, de fapt, ideea despre strategia ce trebuie urmat\u0103 \u00een comer\u0163. Toate francizele sunt magazine specializate, cu suprafe\u0163e de minim 40 mp, cu vitrine frigorifice, av\u00e2nd la v\u00e2nzare doar propriile produse – de la carne \u015fi mezeluri p\u00e2n\u0103 la lactate, ou\u0103 \u015fi pr\u0103jituri; punctual, aceste spa\u0163ii mai pun pe rafturi \u015fi alte alimente proaspete ce merg \u00een completarea celor ce ies din fabricile grupului. \u00cen total, un magazin specializat are \u00een ofert\u0103 circa 200 de produse, \u00een vreme ce un supermarket Carmolimp are \u00een jur de 4.000 de coduri de bare, iar suprafe\u0163ele “variaz\u0103 foarte mult de la caz la caz, dar putem vorbi de o medie de 150 mp”.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9773039\/7\/timeline-2.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
Investi\u0163ia pentru un magazin specializat se plaseaz\u0103 \u00een jurul a 15.000 de euro, la care se mai adaug\u0103 fondul de marf\u0103 (\u00een jur de 5.000 de euro). \u00cen cazul supermarketurilor, costurile se \u00eentind pe o plaj\u0103 mare, \u00een func\u0163ie de suprafa\u0163\u0103, starea spa\u0163iului, destina\u0163ia anterioar\u0103. \u00cen cazul magazinului de 700 mp, de pild\u0103, cheltuiala a dep\u0103\u015fit 45.000 de euro. \u00cen ciuda num\u0103rului semnificativ de spa\u0163ii pe care le opereaz\u0103, niciun investitor n-a b\u0103tut la u\u015fa antreprenorilor pentru a le cump\u0103ra. De fapt, “cea mai serioas\u0103 inten\u0163ie din partea unui investitor a fost \u00een perioada 2004-2005; de-atunci, au mai fost interesate c\u00e2teva fonduri, dar nu a fost ceva foarte serios”, poveste\u015fte t\u00e2n\u0103rul antreprenor. De fapt, dat\u0103 fiind dezvoltarea complicat\u0103 a afacerii, care “controleaz\u0103 \u00eentregul flux, de la furc\u0103 la furculi\u0163\u0103”, dup\u0103 cum le place s\u0103 spun\u0103, “mi-e foarte greu s\u0103 cred c\u0103 cineva vrea s\u0103 cumpere nebunia asta”, declar\u0103 \u015eoneriu. “Nebunia” include terenuri (cultivate cu gr\u00e2u, porumb, plante furajere), ferme de vaci, porci, p\u0103s\u0103ri, abator, fabrici de mezeluri, carne, lactate, semipreparate \u015fi pr\u0103jituri congelate.<\/p>\n
<\/p>\n
De la furc\u0103 la furculi\u0163\u0103<\/p>\n
Pas cu pas, activit\u0103\u0163ile companiei s-au extins \u00een mai multe zone. \u00cen 2008, de pild\u0103, pentru a se putea aproviziona cu carne de pui au f\u0103cut prima ferm\u0103 de p\u0103s\u0103ri, modific\u00e2nd o fost\u0103 ferm\u0103 de vaci, “pe care am preferat s-o reloc\u0103m pentru c\u0103 nu aveam teren suficient \u00een locul respectiv”. Cu o investi\u0163ie de 800.000 de euro, prima ferm\u0103 a fost, dup\u0103 spusele lui \u015eoneriu, “o juc\u0103rie”, av\u00e2nd o capacitate de 50.000 de pui pe serie; un singur angajat era suficient. Pentru a acoperi \u00eens\u0103 cererea din magazinele proprii a fost nevoie de \u00eenc\u0103 o ferm\u0103 de p\u0103s\u0103ri, care a crescut capacitatea p\u00e2n\u0103 la 200.000 de pui pe serie. “Aveam expertiz\u0103 destul de mare pe partea de cre\u015ftere a vacilor \u015fi porcilor \u015fi a fost destul de u\u015for s\u0103 trecem la aceast\u0103 activitate, unde totul este automatizat”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Valentin \u015eoneriu, care sus\u0163ine c\u0103 p\u0103s\u0103rile din ferm\u0103 sunt crescute f\u0103r\u0103 hormoni \u015fi sunt hr\u0103nite doar cu furaje naturale. “De aceea, perioada de cre\u015ftere este mai mare, iar carnea are alt\u0103 textur\u0103.”<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9773039\/8\/timeline-3.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
Pentru a completa oferta de pe rafturile magazinelor proprii mai era nevoie de lactate. A\u015fa c\u0103 \u00een 2010 grupul bra\u015fovean a pus \u00een func\u0163iune fabrica de procesare a laptelui, cu o capacitate de 200.000 de litri pe zi, \u00een urma unei investi\u0163ii de 4 milioane de euro din fonduri SAPARD, surse proprii \u015fi credite bancare. Doar 35-40% din cantitatea de lactate procesate este v\u00e2ndut\u0103 \u00een propria re\u0163ea, restul fiind v\u00e2ndut\u0103 prin a\u015fa-numi\u0163ii “key accounts”-i, adic\u0103 magazine precum Carrefour, Auchan sau Mega Image. Una peste alta, din totalul produselor ce ies de pe liniile de fabrica\u0163ie ale grupului, circa 60-65% sunt v\u00e2ndute prin spa\u0163iile proprii “\u015fi \u00eencerc \u00een permanen\u0163\u0103 s\u0103 men\u0163in a\u015fa ponderea”, spune t\u00e2n\u0103rul antreprenor. El este \u00eencredin\u0163at c\u0103 “asta ne d\u0103 \u015fi putere \u00een pia\u0163\u0103, pentru c\u0103 avem deopotriv\u0103 echilibru \u015fi cash-flow”.<\/p>\n
Compania \u00ee\u015fi vinde produsele \u015fi prin intermediul lan\u0163urilor de magazine Lidl, Mega Image, Penny, Cora \u015fi Metro Cash & Carry, \u00een esen\u0163\u0103 fiind vorba despre re\u0163ele care au platforme logistice, spune directorul general al firmei. Iar propria divizie de retail CarmOlimp, unde adaosurile practicate variaz\u0103 \u00eentre 2 \u015fi 30%, nu are un plan agresiv de extinderi anul acesta, 2012 fiind mai degrab\u0103 un an de a\u015fezare. “Probabil c\u0103 de anul viitor vom \u00eencepe extinderea.”<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9773039\/9\/timeline-4.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
Valentin \u015eoneriu consider\u0103 c\u0103 actuala perioad\u0103 este foarte grea \u015fi, crede el, tendin\u0163a oamenilor de afaceri este s\u0103 dea vina pe factori cum sunt nivelul ridicat al TVA sau pe m\u0103surile de austeritate. Cu toate acestea, mai greu at\u00e2rn\u0103 \u00een balan\u0163\u0103 un alt aspect: \u00een 2007 existau \u00een toat\u0103 \u0163ara capacit\u0103\u0163i autorizate de produc\u0163ie de 5.000 de tone pe zi, iar consumul este de cinci ori mai mic (1.000 de tone pe zi). \u00cen aceste condi\u0163ii, a fost nevoit s\u0103 identifice un nou motor de cre\u015ftere, pentru a compensa reducerea v\u00e2nz\u0103rilor pe partea de mezeluri. “Proiectul care are cel mai mare succes este pentru carnea proasp\u0103t\u0103 ambalat\u0103 \u00een atmosfer\u0103 protectoare”, afirm\u0103 \u015eoneriu. Pentru aceasta, compania a investit o jum\u0103tate de milion de euro pentru linia de ambalare, devenind unul dintre cei mai mari furnizori pe acest segment, cu o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 estimat\u0103 la 35% din totalul v\u00e2nz\u0103rilor categoriei. Capacitatea total\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte 35.000 de caserole pe zi, iar CarmOlimp livreaz\u0103 carne de porc \u015fi de vit\u0103 \u00een super \u015fi hipermarketuri, sub m\u0103rcile proprii ale acestora, dar \u015fi \u00een propria re\u0163ea. \u00cen plus, compania a demarat \u00een urm\u0103 cu doi ani \u015fi o investi\u0163ie \u00eentr-o sta\u0163ie de biogaz, cu un buget de investi\u0163ii de 5 milioane de euro din surse proprii \u015fi bani nerambursabili de la Fondul de Mediu. Sta\u0163ia va fi pus\u0103 \u00een func\u0163iune anul acesta; jum\u0103tate din produc\u0163ie va fi destinat\u0103 consumului propriu, iar diferen\u0163a va fi v\u00e2ndut\u0103 c\u0103tre re\u0163eaua na\u0163ional\u0103 de electricitate.<\/p>\n
<\/p>\n
Talerul exportului
\n\u00cen r\u00e2ndul proiectelor pe care le are \u00een preg\u0103tire, t\u00e2n\u0103rul antreprenor poveste\u015fte despre instalarea unei linii de produc\u0163ie, ce ar trebui s\u0103 intre \u00een func\u0163iune c\u00e2t de cur\u00e2nd, pentru m\u00e2nc\u0103ruri preparate, cum sunt pastele sau lasagna. “Am \u00eent\u00e2rziat fa\u0163\u0103 de termenul pe care ni l-am propus pentru c\u0103 suntem \u00een c\u0103utarea celei mai bune solu\u0163ii de pasteurizare, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem scoate conservan\u0163ii din produc\u0163ie”, declar\u0103 \u015eoneriu.
\nCompania produce deja salate de toate tipurile, pe care le vinde \u00een propriile magazine \u015fi la Cora. Bra\u015foveanul se a\u015fteapt\u0103 ca divizia de m\u00e2nc\u0103ruri gata preparate s\u0103 fie “urm\u0103torul boom pentru noi; cred c\u0103 \u00een c\u00e2\u0163iva ani va fi un segment foarte important din activitatea noastr\u0103”.
\nSub umbrela aceleia\u015fi companii sunt produse \u015fi pr\u0103jituri (“avem laborator propriu de c\u00e2\u0163iva ani \u015fi le vindem \u00een magazinele CarmOlimp”), iar pe termen mediu \u0163inte\u015fte dou\u0103 segmente distincte: clien\u0163ii Horeca \u015fi exporturile. “Nu cred c\u0103 azi pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 este preg\u0103tit\u0103 pentru deserturi congelate, de pild\u0103 un tort pe care \u00eel dezghe\u0163i \u015fi este gata pentru a fi m\u00e2ncat”, afirm\u0103 antreprenorul. Doar \u00een restaurante vede un poten\u0163ial uria\u015f, \u015fi asta pentru c\u0103 majoritatea spa\u0163iilor “au o mare problem\u0103 cu deserturile, av\u00e2nd o ofert\u0103 restr\u00e2ns\u0103”: felurile care pot fi comandate se num\u0103r\u0103 pe degetele de la o singur\u0103 m\u00e2n\u0103, iar unele cafenele cu \u015ftaif import\u0103 pr\u0103jiturile sofisticate pe care le au \u00een frigidere.
\nBra\u015foveanul puncteaz\u0103 c\u0103 la nivel de strategie de \u0163ar\u0103 nu au fost luate m\u0103suri semnificative pentru sprijinul exporturilor, fiecare produc\u0103tor lupt\u00e2nd dup\u0103 propriile puteri \u015fi idei pentru a-\u015fi l\u0103rgi pie\u0163ele de desfacere. “Din p\u0103cate, brandul de \u0163ar\u0103 nu vinde nici peste hotare \u015fi nici m\u0103car \u00een \u0163ar\u0103.” Firma comercializeaz\u0103 peste hotare produse, adres\u00e2ndu-se comunit\u0103\u0163ilor de rom\u00e2ni din Spania \u015fi Italia. “Nu este, propriu-zis, export, pentru c\u0103 e ca \u015fi cum am vinde \u00een dou\u0103 jude\u0163e mai \u00eendep\u0103rtate”, spune t\u00e2n\u0103rul CEO, care nu minimalizeaz\u0103 importan\u0163a acestor rulaje \u00een cifra de afaceri, ci puncteaz\u0103 c\u0103 nu este vorba, \u00een esen\u0163\u0103, despre o nou\u0103 pia\u0163\u0103. \u00cen schimb, pentru exportul de mezeluri g\u00e2nde\u015fte \u015fi croie\u015fte acum o veritabil\u0103 tactic\u0103. De aceea a \u015fi angajat un german, pe care \u015eoneriu \u00eel cunoa\u015fte de mai mult\u0103 vreme, specializat \u00een negocierea contractelor cu re\u0163elele de magazine, care va \u00eencepe efectiv s\u0103 lucreze pentru CarmOlimp la finalul acestui an. Obiectivul stabilit este ca p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului viitor s\u0103 bat\u0103 \u00een cuie un contract cu un comerciant interna\u0163ional pentru furnizarea de mezeluri sub marc\u0103 proprie. Or, un astfel de contract ar asigura v\u00e2nzarea \u00een mai multe \u0163\u0103ri a mezelurilor produse la Victoria, \u00een condi\u0163iile \u00een care capacitatea fabricii este folosit\u0103 \u00een mic\u0103 propor\u0163ie. “Cred c\u0103 exporturile sunt singura variant\u0103 pentru a merge mai departe, iar \u00een 5-10 ani va fi unul dintre principalele motoare ale firmei. Dar nu m\u0103 gr\u0103besc.”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Fondurile europene, investi\u0163iile cu credite bancare \u015fi formula \u201ede la furc\u0103 la furculi\u0163\u0103” au fost catalizatorii CarmOlimp, care a ajuns, \u00een 20 de ani, de la un magazin generalist la o afacere de zeci de milioane de euro. Doar divizia de prelucrare a mezelurilor a \u00eenregistrat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de 25 de milioane de euro, iar previziunile pentru anul \u00een curs indic\u0103 o cre\u015ftere de peste 30%. Grupul mai are 110 magazine, ferme de vaci, porci \u015fi p\u0103s\u0103ri, o fabric\u0103 de lactate, 4.500 de hectare de teren \u015fi \u201em\u0103run\u0163i\u015furi”, cum sunt laboratorul de pr\u0103jituri \u015fi linia de produc\u0163ie a m\u00e2nc\u0103rurilor gata preparate. Valentin \u015eoneriu, fiul fondatorilor, este, la 30 de ani, directorul general al afacerii \u015fi vede clar direc\u0163iile de dezvoltare: export, investi\u0163ii cu fonduri nerambursabile \u015fi produse mai sofisticate, cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[25694,240,202,6278,28358],"class_list":["post-56147","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-carmolimp","tag-comert","tag-cover-story","tag-fmcg","tag-valentin-soneriu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56147","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=56147"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56147\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":72533,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56147\/revisions\/72533"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=56147"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=56147"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=56147"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9773039\/3\/grafic-1.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/8268822\/9\/banda-23.jpg?width=369&height=30\")
<\/a><\/p>\n