Exist\u0103 o companie numit\u0103 Black Duck Software, care are un business interesant: ofer\u0103 consultan\u0163\u0103 \u015fi software care s\u0103 ajute companiile s\u0103 “\u00eenghit\u0103” software open source. Pentru ca s\u0103 fac\u0103 treaba asta, are nevoie de informa\u0163ii c\u00e2t mai exhaustive despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lumea open source, a\u015fa c\u0103 a creat un catalog public al proiectelor \u015fi al contribuitorilor. Se cheam\u0103 Ohloh \u015fi folose\u015fte ni\u015fte softuri (crawlers) care viziteaz\u0103 periodic cam o jum\u0103tate de milion de a\u015fa-numite “repositories” (locuri unde se adun\u0103 codul \u015fi alte resurse legate de un proiect software) \u015fi centralizeaz\u0103 diverse date, precum c\u00e2te modific\u0103ri au survenit la fiecare proiect \u015fi cine sunt cei ce le-au comis. Desigur, cu ajutorul acestor date, Black Duck Software \u015ftie care sunt proiectele cele mai active, care sunt cele mai populare, care trag s\u0103 moar\u0103 \u015fi tot fel de alte lucruri utile. Pe mine m-au interesat mai degrab\u0103 cifrele totale \u015fi am aflat c\u0103 e vorba de 553.548 de proiecte active, \u00eensum\u00e2nd cam 17 miliarde de linii de cod aduse de peste un milion \u015fi jum\u0103tate de programatori.<\/p>\n
De fapt, toate aceste numere ar trebui \u00eenmul\u0163ite cel pu\u0163in cu doi, pentru c\u0103 foarte multe proiecte nu sunt \u00eenscrise. Am avea vreo trei milioane de “hackeri” care lucreaz\u0103 (\u00een mare m\u0103sur\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie pl\u0103ti\u0163i) la ni\u015fte programe pe care le folosim cu to\u0163ii, de multe ori f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftim (de exemplu, faptul c\u0103 vede\u0163i \u00een browser o pagin\u0103 web poate implica numeroase softuri open source, de la un server Apache p\u00e2n\u0103 la un server Mozilla). Acum ar trebui s\u0103 mai adun\u0103m num\u0103rul celor ce contribuie la numeroase alte proiecte colaborative (Wikipedia este doar unul dintre ele), plus cei care recenzeaz\u0103 c\u0103r\u0163i la Amazon (sau \u00een bloguri \u015fi forumuri), cei ce semnaleaz\u0103 articolele de pres\u0103 \u00een situri precum Digg, autorii care-\u015fi public\u0103 lucr\u0103rile sub licen\u0163a public\u0103 Creative Commons \u015fi \u00eenc\u0103 mul\u0163i al\u0163ii care, \u00eentr-un fel sau altul, contribuie voluntar la “ceva” ce ne va folosi tuturor. Cu siguran\u0163\u0103, totalul ar dep\u0103\u015fi popula\u0163ia unei \u0163\u0103ri nu tocmai mici.<\/p>\n
Mul\u0163i au v\u0103zut \u00een aceast\u0103 ampl\u0103 mi\u015fcare o nou\u0103 form\u0103 de socialism \u015fi i-au dat imediat un nume: socialism digital. Ba chiar au constatat c\u0103 lozinca fluturat\u0103 de comuni\u015fti “de la fiecare dup\u0103 posibilit\u0103\u0163i, fiec\u0103ruia dup\u0103 nevoi” este mult mai valabil\u0103 pentru aceast\u0103 form\u0103 de socialism dec\u00e2t pentru societ\u0103\u0163ile care au \u00eencercat s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 marxismul. Clay Shirky explic\u0103 \u00een schimb acest curent prin “surplusul cognitiv” ap\u0103rut dup\u0103 ce s-a ajuns ca oamenii s\u0103 lucreze doar opt ore pe zi \u015fi doar cinci zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Kevin Kelly vede \u00eens\u0103 aici mai degrab\u0103 un popor de libertarieni. \u00cen fine, mul\u0163i au vorbit de anarhism, pentru c\u0103, \u00een aparen\u0163\u0103, aceast\u0103 form\u0103 de “peer-production” \u015fi distribu\u0163ie gratuit\u0103 submineaz\u0103 bazele economiei capitaliste. Dar, dup\u0103 o perioad\u0103 de reticen\u0163\u0103, capitalismul s-a l\u0103sat ispitit de fructele acestei mi\u015fc\u0103ri \u015fi nu mai trebuie s\u0103 ne mir\u0103m c\u0103 marile burse ale lumii sunt sus\u0163inute de sisteme informatice care ruleaz\u0103 Linux.<\/p>\n
La sf\u00e2r\u015fitul secolului trecut, John Barlow vorbea de “dot-communism” \u015fi era de p\u0103rere c\u0103 internetul (cel care a f\u0103cut posibil\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 “cooperativ\u0103” digital\u0103) va conduce la un fenomen ciudat: \u00eentreaga for\u0163\u0103 de munc\u0103 va ajunge s\u0103 fie compus\u0103 din agen\u0163i liberi. Ideea sa era inspirat\u0103 de constatarea c\u0103 toate aceste proiecte comunitare func\u0163ioneaz\u0103 eficient \u00een lipsa oric\u0103rei organiz\u0103ri formale, \u00een lipsa unei ierarhii \u015fi \u00een lipsa unei agende. Mult mai t\u00e2rziu s-a inventat termenul de “peer-production” \u015fi acela\u015fi Shirky a teoretizat “puterea organiz\u0103rii f\u0103r\u0103 organiza\u0163ii”, \u00eens\u0103 ideea lui Barlow rezist\u0103: \u00eentr-un fel sau \u00een altul, devenim tot mai mult “freelancers”, iar internetul ne permite s\u0103 ne valorific\u0103m din ce \u00een ce mai mult acest statut. Am lucrat doi ani de zile la un proiect de mare amploare f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc niciodat\u0103 cu cea mai mare parte dintre colaboratori.<\/p>\n
Din nou, capitalismul valorific\u0103 aceast\u0103 metod\u0103 de produc\u0163ie (probabil c\u0103 aceasta este cea mai mare virtute a capitalismului: e capabil s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 toate ideile, chiar \u015fi pe cale care par s\u0103-l contrazic\u0103). Elance, o companie care intermediaz\u0103 contracte pe termen limitat \u00eentre companii \u015fi “agen\u0163i liberi” din \u00eentreaga lume, estimeaz\u0103 pe baza unui sondaj c\u0103 peste cinci ani 54% din \u00eentreaga for\u0163\u0103 de munc\u0103 a companiilor axate pe manipularea de informa\u0163ii va fi format\u0103 din freelanceri colabor\u00e2nd prin internet. \u00cens\u0103 spiritul corporatist nu vrea s\u0103 cedeze, a\u015fa c\u0103 a inventat un “digital cubicle”: softuri precum Tahometer vor monitoriza fiecare ecran al truditorului de la cel\u0103lalt cap\u0103t al lumii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Modelul de colaborare \u015fi organizare prin internet, probat cu succes de creatorii de software open source \u015fi de proiecte precum Wikipedia, \u00eencepe s\u0103 fie adoptat \u015fi de companii. Peste c\u00e2\u0163iva ani, a locui \u00een Rom\u00e2nia \u015fi a lucra \u00een Statele Unite sau \u00een Africa de Sud nu va mai fi o extravagan\u0163\u0103. Cu taxele va fi mai greu.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7107,7104,7105],"class_list":["post-55997","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-mircea-sarbu","tag-opinii","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55997","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=55997"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55997\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":72394,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55997\/revisions\/72394"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=55997"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=55997"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=55997"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}