{"id":55993,"date":"2012-06-18T00:42:00","date_gmt":"2012-06-18T00:42:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55993"},"modified":"2026-04-03T08:06:21","modified_gmt":"2026-04-03T08:06:21","slug":"cele-50-000-000-000-de-euro-care-nu-intereseaza-pe-nimeni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55993","title":{"rendered":"Cele 50.000.000.000 de euro care nu intereseaz\u0103 pe nimeni"},"content":{"rendered":"

Cum st\u0103 cabinetul Ponta cu colectarea la bugetul statului de c\u0103tre ANAF? \u00cen ultimele 30 de zile ce s-a \u00eent\u00e2mplat, sunt mai mul\u0163i bani? l-au \u00eentrebat s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 ziari\u015ftii pe premierul Victor Ponta, dup\u0103 prima lun\u0103 de guvernare.<\/p>\n

“Da. Este o colectare superioar\u0103”, a r\u0103spuns Ponta, f\u0103r\u0103 a da cifre. Dup\u0103 care a ad\u0103ugat, ca s\u0103 se \u015ftie c\u0103 greaua mo\u015ftenire s-a dus \u015fi c\u0103 noua putere are toat\u0103 bun\u0103voin\u0163a: “\u015eefului ANAF, domnul \u015eerban Pop, pe care \u015fti\u0163i c\u0103 nu l-am schimbat din func\u0163ie, adic\u0103 l-am l\u0103sat din vechea guvernare dup\u0103 ce a c\u0103zut de la putere faimosul Blejnar – a\u015fa mi se p\u0103rea normal, s\u0103 nu politiz\u0103m ANAF-ul – i-am dat acest termen de gra\u0163ie pentru a vedea \u00een dou\u0103, trei luni cum st\u0103 activitatea ANAF, nu doar din punctul de vedere al \u00eencas\u0103rilor, dar mai ales din punctul de vedere al reducerii corup\u0163iei institu\u0163ionalizate pe care Blejnar o condusese, o corup\u0163ie \u015fi un mod de colectare de taxe pentru partid. Dac\u0103 domnul Pop are performan\u0163\u0103, r\u0103m\u00e2ne \u00een func\u0163ie, dac\u0103 nu, \u00eel schimb.”<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Simpla acuza\u0163ie de sifonare de bani pentru fosta guvernare nu aduce \u00eens\u0103 la buget \u015fi banii socoti\u0163i ca pierdu\u0163i, iar promisiunea c\u0103 noul \u015fef al ANAF va fi schimbat \u015fi el dac\u0103 nu va fi eficient nu \u00eenc\u0103lze\u015fte cu nimic un buget care se preg\u0103te\u015fte de rectificarea din luna iulie av\u00e2nd \u00een fa\u0163\u0103 o perspectiv\u0103 de cre\u015ftere economic\u0103 \u00eentre 1,2% (Banca Mondial\u0103) \u015fi 1,5% (ministrul de finan\u0163e Florin Georgescu), fa\u0163\u0103 de 2,1%, c\u00e2t era estimat \u00een noiembrie trecut. Guvernarea Ponta n-a mai propus nici \u0163inte de felul celei trasate ANAF de fosta guvernare, ca \u00een dou\u0103 luni s\u0103 aduc\u0103 la buget 2 miliarde de euro (1,5% din PIB) din combaterea evaziunii fiscale. Ce \u015ftim p\u00e2n\u0103 acum de la fostul \u015fef al ANAF, Sorin Blejnar, e c\u0103 pe primele trei luni s-au colectat \u00een plus 850 mil. euro, adic\u0103 0,8% din PIB, dar c\u0103 o \u0163int\u0103 de 2 miliarde \u00een dou\u0103 luni e nerealist\u0103, din dou\u0103 motive – nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 un sistem informatic complet integrat al ANAF \u015fi una e s\u0103 identifici prin controale sume care trebuie pl\u0103tite \u015fi alta e s\u0103 le \u00eencasezi efectiv.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Mai departe, de la succesorul lui Blejnar, \u015eerban Pop, \u015ftim c\u0103 marile probleme pe care le-a mo\u015ftenit la ANAF sunt dou\u0103 – “gradul ridicat de subiectivism \u00een actul de control, pentru c\u0103 procedurile au permis ca deciziile de a verifica un contribuabil sau un altul s\u0103 fie l\u0103sate la latitudinea unor oameni, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie stabilite criterii foarte clare, care s\u0103 oblige reprezentan\u0163ii fiscului s\u0103 se \u00eendrepte c\u0103tre contribuabili \u00een func\u0163ie de gradul de risc”, respectiv faptul c\u0103 “exist\u0103 grupuri evazioniste cu o capacitate financiar\u0103 important\u0103, care pot sus\u0163ine sisteme rela\u0163ionale capabile s\u0103 ating\u0103 cel mai \u00eenalt nivel al administra\u0163iei fiscale” \u015fi c\u0103 “aceste grupuri se vor opune prin toate mijloacele unei reforme a ANAF \u015fi unei aplic\u0103ri corecte a legii, baz\u00e2ndu-se pe posibilit\u0103\u0163ile financiare \u015fi de influen\u0163\u0103 pe care le au”. Dac\u0103 aceasta e situa\u0163ia, atunci cum poate Rom\u00e2nia s\u0103 abordeze uria\u015fa problem\u0103 a evaziunii fiscale, pe care pre\u015fedintele Cur\u0163ii de Conturi, Nicolae V\u0103c\u0103roiu, o estima anul trecut la 50 mld. euro anual, \u00eentr-o declara\u0163ie f\u0103cut\u0103 \u00een fa\u0163a Comisiei pentru buget, finan\u0163e \u015fi b\u0103nci din Camera Deputa\u0163ilor?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

La recentele discu\u0163ii de la Club BUSINESS Magazin pe tema “Economie formal\u0103 vs. economie informal\u0103”, la care au fost invita\u0163i economi\u015fti \u015fi manageri din economia real\u0103, cel mai tare a ie\u015fit \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103, de\u015fi fiecare guvernare a vorbit de combaterea evaziunii, e o chestiune de lips\u0103 de voin\u0163\u0103 politic\u0103 realitatea c\u0103 aceasta nu s-a redus niciodat\u0103 \u00een mod decisiv. “Ministerul Finan\u0163elor nici m\u0103car nu se \u00eengrije\u015fte s\u0103 calculeze c\u00e2t de mare e evaziunea \u00een anumite sectoare. Se pare c\u0103 nu au vrut niciodat\u0103 s\u0103 existe acel sistem informatic prin care s\u0103 se monitorizeze drumul unui produs de la intrarea \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi c\u00e2t TVA se colecteaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la consumatorul final”, afirm\u0103 Radu Timi\u015f, pre\u015fedintele Cris-Tim, care estimeaz\u0103 c\u0103 numai \u00een agricultur\u0103 evaziunea la plata TVA e de 90%.<\/p>\n

<\/p>\n

Ce se poate face, \u00een schimb, acolo unde exist\u0103 voin\u0163\u0103 politic\u0103? “Uita\u0163i-v\u0103 \u00een Italia, unde a venit la putere un guvern tehnocrat \u015fi a \u00eenceput s\u0103 taie \u00een carne vie”, spune consultantul Ionel Bl\u0103nculescu, fost ministru al Controlului \u015fi membru \u00een Consiliul consultativ al Guvernului pentru mediul de afaceri, \u00eenfiin\u0163at de cabinetul Ungureanu \u015fi p\u0103strat de cabinetul Ponta. Bl\u0103nculescu raporteaz\u0103 m\u0103surile luate la cele pe care ar trebui s\u0103 le ia autorit\u0103\u0163ile la noi, av\u00e2nd \u00een vedere programul anun\u0163at \u00eenc\u0103 din 2010 de \u00een\u0103sprire a controlului marilor averi. “\u015eti\u0163i cum: e un t\u00e2rg de ceva, vine Garda Financiar\u0103 \u015fi filmeaz\u0103 toate ma\u015finile scumpe \u015fi apoi, la 20 de metri pe autostrad\u0103, te trag pe dreapta: ai Porsche, te cheam\u0103 Popescu, ce venituri ai, dac\u0103 n-ai pl\u0103tit impozitele, lua\u0163i-l!”, exemplific\u0103 Bl\u0103nculescu. \u015ei \u00een Bulgaria a fost un demers de reperare a evazioni\u015ftilor cu averi mari, adaug\u0103 Emilian Duca, managing partner la Tax&Business Solutions: oamenii fiscului s-au plimbat cu elicopterul deasupra Sofiei, au localizat vilele \u015fi casele impun\u0103toare \u015fi apoi au controlat averile celor de acolo.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Iar exemplele pot continua – ne aducem aminte cum Grecia, \u00een perioada de elan al controalelor din 2010, \u00eei repera pe cei cu averi mari, posibili evazioni\u015fti, studiind h\u0103r\u0163ile din satelit ale suburbiilor Atenei ca s\u0103 vad\u0103 care vile au piscine (asta p\u00e2n\u0103 ce inventivii localnici \u015fi-au acoperit piscinele cu prelate). Ca s\u0103 revenim la noi, c\u00e2nd vorbea de evaziunea de 50 de miliarde de euro, Nicolae V\u0103c\u0103roiu propunea \u015fi el o m\u0103sur\u0103 simpl\u0103 pentru afacerile din mor\u0103rit \u015fi panifica\u0163ie, un sector cu inciden\u0163\u0103 tradi\u0163ional mare a evaziunii, cu cifre estimate chiar de patronatul din ramur\u0103 la peste 1 mld. euro: s\u0103 se calculeze c\u00e2t\u0103 p\u00e2ine se produce \u00een fiecare lun\u0103 la un anumit consum de electricitate, apoi s\u0103 se determine produc\u0163ia efectiv\u0103 pur \u015fi simplu citind contorul din fabrica de p\u00e2ine.<\/p>\n

Una peste alta, nici m\u0103car n-ar conta de unde se \u00eencepe atacul evaziunii, dac\u0103 el d\u0103 roade \u015fi dovede\u015fte c\u0103 voin\u0163a politic\u0103 exist\u0103. “\u00cen Italia, nu mai ai voie s\u0103 faci pl\u0103\u0163i \u00een numerar peste 1.000 de euro, ca persoan\u0103 fizic\u0103. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 ce ar \u00eensemna, la c\u00e2\u0163i bani exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, aplicarea unei asemenea m\u0103suri, pe care noi am propus-o \u00een Consiliul consultativ: nu 1.000 de euro, ca s\u0103 nu fie probleme la \u0163ar\u0103, unde oamenii nu prea merg la b\u0103nci, dar 2.000 de euro. Nu te mai duci s\u0103-\u0163i iei ma\u015fin\u0103 cu saco\u015fa de bani”, sus\u0163ine Bl\u0103nculescu. “C\u00e2nd o s\u0103 auzi\u0163i m\u0103suri simple de genul \u0103sta luate \u00een Rom\u00e2nia, atunci o s\u0103 v\u0103 da\u0163i seama c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva. C\u00e2nd o forma\u0163iune politic\u0103 va \u00een\u0163elege c\u0103 poate s\u0103 stea 12 ani la putere continuu dac\u0103 merge pe calea asta. Pentru c\u0103 popula\u0163ia care acum vede c\u0103 se fur\u0103 cu miliardele va vedea c\u0103 acele miliarde le aduci la buget \u015fi construie\u015fti, faci ceva util cu ele, \u015fi te va p\u0103stra la putere.” \u00cen schimb, sus\u0163ine consultantul, dac\u0103 Rom\u00e2nia nu face nimic ca s\u0103 combat\u0103 evaziunea, se \u00eendreapt\u0103 spre situa\u0163ia Greciei, pentru c\u0103 sumele pierdute la buget nu se pot compensa dec\u00e2t prin noi \u015fi noi \u00eemprumuturi luate de stat.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Iar ceea ce se nume\u015fte voin\u0163\u0103 politic\u0103 are de-a face \u015fi cu competen\u0163a guvernan\u0163ilor \u00een raport cu propria administra\u0163ie \u015fi propriul aparat de control. “Dac\u0103 vrei s\u0103 cre\u015fti ponderea veniturilor la buget, cre\u015fti taxele. De aceea s-a m\u0103rit TVA la 24% \u00een 2010, pentru c\u0103 au fost incompeten\u0163i \u015fi nu au reu\u015fit s\u0103 restructureze administra\u0163ia”, spune Radu Timi\u015f. Pe de o parte, at\u00e2t mini\u015ftrii, c\u00e2t \u015fi inspectorii \u015fi vame\u015fii r\u0103m\u00e2n coruptibili \u00een virtutea salariilor modice primite. Economistul Cristian P\u0103un, conferen\u0163iar universitar la ASE, aminte\u015fte c\u0103 dup\u0103 ce FMI a cerut reducerea cheltuielilor \u00een administra\u0163ie, controlorii fiscali au pierdut p\u00e2n\u0103 la 50% din salarii; dup\u0103 m\u0103rirea TVA la 24% s-a cerut cre\u015fterea num\u0103rului de controale, iar controlorii au devenit mult mai vulnerabili la tenta\u0163ii. Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, e o problem\u0103 de reform\u0103 a sistemului de control, neabordat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum de nimeni. “Eu am lucrat \u00een vam\u0103 la \u00eenceputul carierei \u015fi nu aveam nicio \u015fans\u0103 s\u0103 promovez acolo, \u00een\u0163elege\u0163i de ce”, exemplific\u0103 Emilian Duca. “Una dintre regulile vechi de func\u0163ionare \u00een sistem era: dac\u0103 nu curge, pic\u0103, dar trebuia s\u0103 existe un opritor. Cei noi care au venit dup\u0103 ’90 n-au mai respectat-o, \u015fi asta se vede dac\u0103 v\u0103 uita\u0163i la vame\u015fii tineri, cu lan\u0163uri la g\u00e2t etc. Acest model se repet\u0103 \u00een toate institu\u0163iile de control, a\u015fa \u00eenc\u00e2t oric\u00e2t de mul\u0163i bani le-ai da ca s\u0103-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 activitatea, f\u0103r\u0103 un control efectiv din partea celorlalte institu\u0163ii, SRI, DNA, nu se poate schimba mentalitatea.”<\/p>\n

<\/p>\n

La momentul actual, o veste bun\u0103 e c\u0103 guvernul actual va continua programul \u00eenceput de cabinetele Boc \u015fi Ungureanu, de reform\u0103 a administra\u0163iei fiscale \u00een perioada 2012-2016, cu asisten\u0163a B\u0103ncii Mondiale. Programul cu Banca Mondial\u0103, care include linia de credit de 1 mld. euro pentru protec\u0163ia finan\u0163elor publice aprobat de institu\u0163ie la 14 iunie, vizeaz\u0103 reforme \u00een energie, s\u0103n\u0103tate \u015fi administrare fiscal\u0103. Pentru aceasta din urm\u0103 se urm\u0103resc combaterea evaziunii fiscale, ameliorarea conform\u0103rii voluntare la plata taxelor \u015fi cre\u015fterea colect\u0103rii, iar reforma va dezvolta modelul Bulgariei, care \u00een perioada 2002-2008 a reu\u015fit, tot cu asisten\u0163a B\u0103ncii Mondiale, s\u0103 creasc\u0103 spectaculos colectarea de venituri la buget, dup\u0103 ce a informatizat tot procesul fiscal \u015fi a f\u0103cut o reform\u0103 drastic\u0103 a administra\u0163iei vamale \u015fi a sistemului de control al personalului, prin rotirea inspectorilor \u015fi controale \u00eencruci\u015fate cu concursul altor institu\u0163ii. \u015ei la noi, programul de convergen\u0163\u0103 remis Comisiei Europene prevede ca reforma administra\u0163iei fiscale s\u0103 majoreze colectarea, de la 28,75% \u00een 2011 la peste 30,5% \u00een 2016, iar nivelul conform\u0103rii voluntare la plat\u0103 s\u0103 urce de la 77,9% la 85%.<\/p>\n

“Se discut\u0103 despre valoarea evaziunii fiscale la nivelul de 30-40% din PIB – eronat. De fapt, e valoarea economiei nefiscalizate, care, la r\u00e2ndul ei, are \u00een structur\u0103, cam jum\u0103tate, evaziune fiscal\u0103. 18-19 miliarde ar fi deci valoarea virtual\u0103 a evaziunii din Rom\u00e2nia”, sus\u0163ine Ionel Bl\u0103nculescu. Discu\u0163iile despre ponderea evaziunii \u00een PIB nu sunt \u00eens\u0103 neap\u0103rat instructive \u00een sine, nu doar pentru c\u0103 datele ini\u0163iale luate \u00een calcul \u015fi metodele de calcul difer\u0103, ci pentru c\u0103 evaziunea e doar o component\u0103 a economiei nefiscalizate. Eurostat folose\u015fte, de pild\u0103, opozi\u0163ia \u00eentre “economie observat\u0103” (activit\u0103\u0163i economice \u00eenregistrate \u015fi raportate integral) \u015fi “economie neobservat\u0103” (activit\u0103\u0163i ilegale \u015fi activit\u0103\u0163i neraportate integral fiscului, pe de o parte, respectiv “sector informal”, reprezentat de activit\u0103\u0163i economice pentru autoconsum \u015fi de rezultatul deficien\u0163elor \u00een colectarea datelor \u00een sistem).<\/p>\n

Or, \u00een economia nefiscalizat\u0103, nu totul e fraud\u0103 \u015fi nu neap\u0103rat reaua-voin\u0163\u0103 a contribuabilului trebuie incriminat\u0103, ci legisla\u0163ia care fie nu se pricepe s\u0103 l\u0103rgeasc\u0103 suficient baza de impozitare, evit\u00e2nd s\u0103 taxeze sau tax\u00e2nd insuficient anumite activit\u0103\u0163i (iar aceasta e deja o alt\u0103 discu\u0163ie), fie impune taxe \u015fi impozite prea mari, silind contribuabilul s\u0103 g\u0103seasc\u0103 varii moduri de a ocoli fiscul ca s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, fie nu e \u00eenso\u0163it\u0103 de un sistem de colectare a datelor relevant. Exemplul cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 e aici cel al major\u0103rii TVA, care n-a produs efectele scontate pentru buget, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 unde \u015fi a\u015fa eficien\u0163a colect\u0103rii taxelor a fost \u015fi este constant mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri din Est. Conform datelor Consiliului Fiscal, \u00een 2009, gradul de eficien\u0163\u0103 a tax\u0103rii \u00een cazul TVA \u015fi al contribu\u0163iilor sociale era printre cele mai reduse din \u0163\u0103rile est-europene – 58% \u00een cazul TVA, fa\u0163\u0103 de Estonia (90%) sau Bulgaria (71%) \u015fi 64% \u00een cazul contribu\u0163iilor sociale. La nivelul anului 2011, dup\u0103 majorarea TVA, gradul de eficien\u0163\u0103 a tax\u0103rii sc\u0103zuse, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd printre cele mai reduse din \u0163\u0103rile est-europene – 54% \u00een cazul TVA, fa\u0163\u0103 de Estonia (82%) sau Bulgaria (71%) \u015fi 61% \u00een cazul contribu\u0163iilor sociale. “Atunci c\u00e2nd cre\u015fti taxele, nu colectezi mai mult \u015fi, \u00een plus, omori consumul. De aceea, dup\u0103 m\u0103rirea TVA, a avut loc o cre\u015ftere, dar ulterior s-au str\u00e2ns mai pu\u0163ini bani”, constat\u0103 Cristian P\u0103un.<\/p>\n

Pentru 2009, firma de consultan\u0163\u0103 AT Kearney estima ponderea economiei informale la 29% din PIB, iar pentru 2011, estimarea Consiliului Fiscal era de 19,8%. Un studiu din 2011 \u00eentocmit de economi\u015ftii Ella Kallai, Laurian Lungu \u015fi Daniel D\u0103ianu ia \u00een calcul estim\u0103ri \u00eentre 19% \u015fi 38% din PIB, pentru a proiecta mai multe scenarii de cre\u015ftere a veniturilor bugetare \u00een ipoteza c\u0103 ponderea economiei informale ar fi redus\u0103. Astfel, dac\u0103 economia informal\u0103 ar fi fost \u00een 2010 de 35% din PIB, valoarea ei ar fi fost de 180 mld. lei, iar fiscalizarea ei total\u0103 ar fi adus la buget venituri suplimentare echivalente cu 16% din PIB. Dac\u0103 ponderea economiei informale ar fi fost de 19% din PIB, adic\u0103 98 mld. lei, aducerea ei la suprafa\u0163\u0103 ar fi \u00eensemnat un plus de venituri de 8,7% din PIB. Chiar \u015fi presupun\u00e2nd \u00eens\u0103, mai realist, o aducere la suprafa\u0163\u0103 a numai jum\u0103tate dintr-o economie informal\u0103 de 30% din PIB, tot s-ar ob\u0163ine un plus de venituri de circa 4% din PIB, reiese din studiu. Iar dac\u0103 accept\u0103m c\u0103, valoric, evaziunea fiscal\u0103 \u00eenseamn\u0103 cam jum\u0103tate din economia informal\u0103, avem o estimare destul de limpede a minei de aur pe care o are la dispozi\u0163ie Rom\u00e2nia f\u0103r\u0103 s\u0103 se priceap\u0103 s-o exploateze.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A f\u0103cut v\u00e2lv\u0103 evaluarea din prim\u0103vara trecut\u0103 a \u015fefului cur\u0163ii de conturi, Nicolae V\u0103c\u0103roiu, dup\u0103 care economia subteran\u0103 din Rom\u00e2nia trece de 50 mld. euro anual. Strategiile de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a colect\u0103rii veniturilor la buget arat\u0103 pe h\u00e2rtie la fel de frumos precum arat\u0103 pe sticl\u0103 descinderile cu masca\u0163i ale DIICOT pentru ridicarea evazioni\u015ftilor. Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eens\u0103 p\u0103gubit\u0103 de enorma resurs\u0103 pe care i-ar aduce-o scoaterea la lumin\u0103 m\u0103car a unei p\u0103r\u0163i din economia subteran\u0103 – o resurs\u0103 de care are nevoie ca de aer.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[82,28242,28243],"class_list":["post-55993","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-bani","tag-economia-subterana","tag-pita-neagra"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55993","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=55993"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55993\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":72391,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55993\/revisions\/72391"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=55993"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=55993"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=55993"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}