{"id":55945,"date":"2012-06-15T08:00:00","date_gmt":"2012-06-15T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55945"},"modified":"2026-04-03T08:04:55","modified_gmt":"2026-04-03T08:04:55","slug":"galetusa-lopatica-si-euro-de-5-lei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55945","title":{"rendered":"G\u0103letu\u015fa, lop\u0103\u0163ica \u015fi euro de 5 lei"},"content":{"rendered":"

\u00cen comunicarea unei b\u0103nci centrale cu publicul \u00een chestiuni financiare apare pericolul ca “mass-media, simplific\u00e2nd, s\u0103 ia exact aspectul care din punctul nostru de vedere este cel mai pu\u0163in important, dar din punctul de vedere al inflam\u0103rii publicului este cel mai periculos”, spunea s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 Mugur Is\u0103rescu, guvernatorul BNR. Afirma\u0163ia nu era o lamenta\u0163ie despre pres\u0103, ci o reflec\u0163ie despre lac\u0103tul la gur\u0103 pe care e silit s\u0103-l poarte orice bancher central, bancher sau demnitar al statului atunci c\u00e2nd face prognoze \u015fi proiec\u0163ii despre viitor, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 men\u0163in\u0103 un echilibru aproape imposibil \u00eentre obliga\u0163ia de a informa corect publicul \u015fi r\u0103spunderea de a nu-l panica inutil. “Evident c\u0103 am avut \u015fi avem scenarii multiple pe care le lu\u0103m \u00een calcul despre economie, curs, Grecia, infla\u0163ie. Dar cum le comunic\u0103m? C\u0103ci nu se va lua nimic din tot acest efort dec\u00e2t o cifr\u0103 care \u00eencepe s\u0103 se v\u00e2nture pe burtierele televiziunilor p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd chiar creezi o problem\u0103”, a comentat Is\u0103rescu.<\/p>\n

Cu t\u00e2lc, guvernatorul a \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 imediat dup\u0103 o prezentare a unui expert din BNR despre erorile de prognoz\u0103 din ultimii ani f\u0103cute de diversele autorit\u0103\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu evolu\u0163ia PIB \u015fi a infla\u0163iei, prezentare care includea mai multe scenarii luate \u00een calcul la vremea respectiv\u0103 \u015fi care mergeau de la cele mai optimiste p\u00e2n\u0103 la cea mai pesimiste ipoteze, pur \u015fi simplu pentru c\u0103 “e mai bine s\u0103 te preg\u0103te\u015fti pentru ce e mai r\u0103u, ca decident de politici, \u015fi s\u0103 ai pe urm\u0103 surprize pl\u0103cute”. Niciunul dintre scenariile cele mai rele, din fericire, n-a ajuns atunci “trivializat pe burtierele televiziunilor”. Ajung \u00een pres\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi creeaz\u0103 panic\u0103 aferent\u0103 estim\u0103ri precum faimoasa “euro ar putea ajunge \u00een b\u0103l\u0103rii, la 6-7 lei”, a lui Eugen R\u0103dulescu din BNR \u00een 2010 (care nici m\u0103car nu era scenariul cel mai r\u0103u calculat pe atunci), sau mai nou “euro va ajunge la 5 lei \u00een toamn\u0103”, smuls\u0103 dintr-o declara\u0163ie a lui Mi\u015fu Negri\u0163oiu, \u015feful ING Bank Rom\u00e2nia, care voia s\u0103 spun\u0103 c\u0103 leul va r\u0103m\u00e2ne vulnerabil la presiuni speculative pe termen lung, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia are o expunere greceasc\u0103 mare \u00een sectorul bancar \u015fi o pondere mare de credite luate \u00een euro.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Despre prognozele de 5 lei\/euro, Is\u0103rescu spune c\u0103 “sufer\u0103 r\u0103u”, pentru c\u0103 ignor\u0103 faptul c\u0103 acum euro scade fa\u0163\u0103 de dolar, adic\u0103 invers fa\u0163\u0103 de 2007-2008, \u015fi “se duce spre 1,2 dolari, poate chiar 1,1”, iar dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva cu Grecia, chiar spre 1 – ceea ce \u00eenseamn\u0103 automat un poten\u0163ial mai mic de depreciere a unei monede din Est fa\u0163\u0103 de euro. Iar aici avem de luat \u00een calcul dependen\u0163a primar\u0103 a monedelor nu de fundamentele economice, ci de injec\u0163iile de bani noi (relaxare monetar\u0103) operate deja sau a\u015fteptate de pie\u0163e din partea B\u0103ncii Centrale Europene \u015fi a Rezervei Federale a SUA. A\u015fa se \u015fi explic\u0103 de ce majoritatea anali\u015ftilor din b\u0103ncile str\u0103ine, care mizeaz\u0103 pe noi episoade de relaxare monetar\u0103 \u00een cursul verii, nu prev\u0103d varia\u0163ii impresionante nici pentru euro, nici pentru leu ori alt\u0103 moned\u0103 din Est. Cei de la Raiffeisen, de pild\u0103, v\u0103d un curs de 4,45 lei\/euro pentru septembrie \u015fi decembrie, urmat de o apreciere la 4,40 \u00een martie 2013, iar prognoza pentru euro\/dolar este 1,28 pentru septembrie \u015fi decembrie. Chiar \u015fi c\u00e2rcota\u015fii de la Danske Bank, cunoscu\u0163i pentru scepticismul lor din trecut fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia, v\u0103d un curs neschimbat de 4,45 lei\/euro pentru finele fiec\u0103rui trimestru, p\u00e2n\u0103 \u00een martie 2013, respectiv un curs euro\/dolar de 1,28 peste 3 luni \u015fi 1,30 peste 6 luni.<\/p>\n

\u00cen fine, cei de la Citigroup, \u00een raportul de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 privind vulnerabilitatea \u0163\u0103rilor din Est fa\u0163\u0103 de o eventual\u0103 ie\u015fire a Greciei din zona euro, indic\u0103 riscuri pentru Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria pe canalul comer\u0163ului cu Grecia \u015fi statele de la periferia zonei euro, precum \u015fi pe canalul reprezentat de prezen\u0163a important\u0103 a b\u0103ncilor grece\u015fti. Pe canalul cursului \u00eens\u0103, nu aceste \u0163\u0103ri sunt cele mai expuse, sus\u0163in anali\u015ftii americani, care consider\u0103 c\u0103 zlotul polonez \u015fi forintul unguresc sunt cele mai vulnerabile monede din zon\u0103 fa\u0163\u0103 de fuga de risc a investitorilor, acelea\u015fi dou\u0103 \u0163\u0103ri fiind \u015fi cele mai expuse la o majorare a CDS-urilor pentru datoria statelor slabe ale zonei euro. Explica\u0163ia st\u0103 \u00een faptul c\u0103 Polonia a atras influxuri masive de capital \u00een ultimii trei ani (cca 12% din PIB), a c\u0103ror ie\u015fire ar afecta brutal zlotul, iar Ungaria nu are un acord cu FMI care s\u0103-i protejeze moneda contra volatilit\u0103\u0163ii. Rom\u00e2nia nu mai are de-a face acum nici cu influxuri excesive de capital care s\u0103-i fi supraapreciat moneda \u015fi nu e nici lipsit\u0103 de umbrela FMI.<\/p>\n

Ce influen\u0163\u0103 concret\u0103 pot s\u0103 aib\u0103 \u00een economie ace\u015fti factori afl\u0103m dintr-un raport prezentat tot de exper\u0163ii BNR s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, care compara efortul de reducere a deficitului extern \u00een Rom\u00e2nia, \u0163\u0103rile baltice \u015fi Bulgaria. La noi, ajustarea a fost mai pu\u0163in pronun\u0163at\u0103 \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 2009, inclusiv pentru c\u0103 fluxurile de capital c\u0103tre Rom\u00e2nia s-au redus mai pu\u0163in, gra\u0163ie acordului cu FMI \u015fi acordului de la Viena (de limitare a dezintermedierii bancare din Est), care au evitat o deteriorare \u015fi mai mare a cererii interne. Cu alte cuvinte, “\u00een lipsa acordului cu FMI \u015fi a celui de la Viena, am fi putut avea o corec\u0163ie mai mare a deficitului, dar cu pre\u0163ul unei recesiuni mult mai mari”, a rezumat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dup\u0103 ce se \u00eencheie influen\u0163a factorilor speculativi de moment (sau atunci c\u00e2nd ea are ocazia s\u0103 se manifeste mai pu\u0163in) intr\u0103 \u00een scen\u0103 factorii interni, fundamentele economice ale unei \u0163\u0103ri, evolu\u0163iile politice \u015fi gradul \u00een care moneda este sau nu ap\u0103rat\u0103 de banca central\u0103. D\u00e2ndu-le acestor factori prevalen\u0163\u0103, al\u0103turi de riscurile specifice legate de Grecia, anali\u015ftii ING Bank Rom\u00e2nia estimeaz\u0103 un curs de 4,45 lei\/euro la sf\u00e2r\u015fitul lui iunie, respectiv 4,50 la finele fiec\u0103rui trimestru, p\u00e2n\u0103 \u00een martie 2013. “Punctul de baz\u0103 al datelor statistice pentru PIB \u00een T1 este contractarea semnificativ\u0103 a consumului privat cu 2%, care, av\u00e2nd \u00een vedere ponderea mare a acestuia \u00een PIB, \u00eenseamn\u0103 o contribu\u0163ie negativ\u0103 la cre\u015fterea economic\u0103 de 1,3%”, a comentat Vlad Muscalu, economistul-\u015fef al b\u0103ncii, referindu-se la anun\u0163ul de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 privind sc\u0103derea PIB \u00een T1 cu 0,1% fa\u0163\u0103 de T4 2011, de\u015fi fa\u0163\u0103 de T1 2011 a crescut cu 0,3%. “Acesta a fost primul trimestru cu o astfel de contractare din T3 2010 \u00eencoace, adic\u0103 din trimestrul cu t\u0103ierile de salarii \u015fi majorarea TVA, \u015fi chiar \u015fi atunci reducerea consumului a fost mai mic\u0103, de 1,3%.” Remarca e cu at\u00e2t mai important\u0103 cu c\u00e2t consumul intern privat a fost \u015fi este v\u0103zut de autorit\u0103\u0163i drept speran\u0163a relans\u0103rii \u00een 2012, \u00een condi\u0163iile \u00een care de la exporturile spre o zon\u0103 euro amenin\u0163at\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi de recesiune nu se mai poate spera la fel ca \u00een anii trecu\u0163i.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Cum poate \u00eens\u0103 publicul s\u0103-\u015fi dea seama dac\u0103 o prognoz\u0103 enun\u0163at\u0103 public merit\u0103 s\u0103 fie crezut\u0103 ca atare sau, dimpotriv\u0103, tratat\u0103 cu circumspec\u0163ie, precum cele f\u0103cute de cei ce “tr\u0103iesc din greu” din specula\u0163ii financiare, cum s-a exprimat guvernatorul BNR despre managerii de fonduri speculative cita\u0163i de Financial Times? Problema nu e specific rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u0163ine de zdruncinarea din temelii a modului cum cet\u0103\u0163enii au ajuns s\u0103 vad\u0103 economia \u015fi \u00een general lumea dup\u0103 momentul Lehman Brothers. Excita\u0163ia produs\u0103 de schimbarea guvernelor, de riscul mereu fluturat al unei recesiuni \u00een W, al “furtunii perfecte” din zona euro, al schimb\u0103rii din temelii a sistemului financiar sau de protec\u0163ie social\u0103 au dus peste tot la o sensibilitate mult mai mare fa\u0163\u0103 de orice gen de previziune negativ\u0103, catastrofic\u0103, \u015fi la o ne\u00eencredere pe m\u0103sur\u0103 \u00een orice estimare pozitiv\u0103 sau lini\u015ftitoare din partea autorit\u0103\u0163ilor, tocmai pentru c\u0103 acelea pozitive dinainte de criz\u0103 nu s-au adeverit. Ceea ce \u015ftiam \u00eenainte despre economie, curs \u015fi deficite a fost uitat, pus la \u00eendoial\u0103 sau \u00eenlocuit cu diverse teorii \u015fi prognoze noi, uneori radicale \u015fi bizare. E dreptul oamenilor s\u0103 le \u00eencerce \u015fi pe ele; tot ce conteaz\u0103 e s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 nu-s dec\u00e2t ni\u015fte ipoteze printre altele.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Titlul nu e deloc ironic: orice construc\u0163ie a percep\u0163iei despre realitatea \u00eenconjur\u0103toare \u00eencepe din copil\u0103rie, de la zero, iar criza actual\u0103, ajuns\u0103 la ipoteza unei explozii a zonei euro, ne-a readus pe mul\u0163i la un fel de moment zero, cu o nevoie de neoprit de a rejudeca totul ca \u015fi c\u00e2nd am auzi prima dat\u0103 \u00een via\u0163\u0103 ba de curs valutar, ba de recesiune, ba de credit, deficit \u015fi datorie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7734,185,22789,7733,411,7873,188,930,5842,8210,7353,7931,13242],"class_list":["post-55945","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-analisti","tag-bnr","tag-contagiune","tag-curs-valutar","tag-deficit","tag-dolar","tag-economie","tag-euro","tag-grecia","tag-ing","tag-isarescu","tag-pib","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55945","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=55945"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55945\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":72325,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55945\/revisions\/72325"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=55945"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=55945"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=55945"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}