{"id":55797,"date":"2012-06-06T08:00:00","date_gmt":"2012-06-06T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55797"},"modified":"2026-04-03T08:00:33","modified_gmt":"2026-04-03T08:00:33","slug":"cum-se-lupta-cartea-cu-televizorul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55797","title":{"rendered":"Cum se lupt\u0103 cartea cu televizorul"},"content":{"rendered":"

“Citesc patru c\u0103r\u0163i \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi nu m\u0103 uit la televizor; \u015fi nu \u00eemi place s\u0103 citesc pe iPad, ci c\u0103r\u0163i din h\u00e2rtie”, spune Radu Timi\u015f, antreprenorul care a cl\u0103dit grupul de firme CrisTim. Tot el spune c\u0103 prefer\u0103 s\u0103 r\u0103sfoiasc\u0103, \u00een fiecare diminea\u0163\u0103, \u015fi ziarele, av\u00e2nd abonament at\u00e2t pentru acas\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru la birou. Ca el \u00eens\u0103 nu sunt mul\u0163i rom\u00e2ni, dovad\u0103 c\u0103 pia\u0163a c\u0103r\u0163ii a sc\u0103zut cu circa 40% de-a lungul ultimilor cinci ani, dup\u0103 estim\u0103rile lui Dan Vidra\u015fcu, director general al Editurii Litera. Pia\u0163a anual\u0103 a c\u0103r\u0163ilor ajunge la circa 60 de milioane de euro, cifr\u0103 ce nu include v\u00e2nz\u0103rile de manuale \u015fi pe cele de la chio\u015fcuri, care ridic\u0103 pragul la o valoare aproape dubl\u0103, conform unor estim\u0103ri.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Chiar \u015fi a\u015fa, rom\u00e2nii citesc prea pu\u0163in. Chiar \u015fi prin compara\u0163ie cu vecinii unguri, unde pia\u0163a c\u0103r\u0163ii are o valoare de trei ori mai mare, la o popula\u0163ie de peste dou\u0103 ori mai mic\u0103. Iar fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103ri precum Germania, Fran\u0163a sau Mare Britanie nici m\u0103car nu \u00eencap termeni de compara\u0163ie, pentru locuitorii din astfel de \u0163\u0103ri cititul fiind o nevoie zilnic\u0103, spune Mihai Mitric\u0103, director executiv al Asocia\u0163iei Editorilor din Rom\u00e2nia. El puncteaz\u0103 c\u0103 studii pentru pia\u0163a local\u0103 de carte nu au fost f\u0103cute \u00een ultimii zece ani, iar un demers \u00een acest sens nu este facil, de vreme ce multe edituri nu sunt transparente \u015fi nu declar\u0103 v\u00e2nz\u0103rile de carte, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n

Asocia\u0163ia a organizat la finalul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii trecute, vreme de cinci zile, Bookfest, eveniment ajuns la a \u015faptea edi\u0163ie. De-a lungul celor cinci zile ale salonului, au avut loc peste 250 de evenimente culturale: lans\u0103ri \u015fi prezent\u0103ri de carte, cd-uri, audio-book-uri \u015fi expozi\u0163ii, sesiuni de autografe, mese rotunde, dezbateri la care au participat personalit\u0103\u0163i ale lumii literare \u015fi arti\u015fti. Cu toate acestea, \u00een timpul celor dou\u0103 t\u00e2rguri anuale de carte – Bookfest \u015fi Gaudeamus – v\u00e2nz\u0103rile de carte nu dep\u0103\u015fesc 20%-25% din rulajul unei luni, cel pu\u0163in \u00een cazul Litera, cea mai mare editur\u0103 de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u00een func\u0163ie de cifra de afaceri. Compania a avut anul trecut venituri de 43 de milioane de lei \u015fi un profit de 500.000 lei, iar previziunile pentru anul \u00een curs se refer\u0103 la v\u00e2nz\u0103ri \u00een sc\u0103dere, dar cu un profit mai mare. Dan Vidra\u015fcu, care are 33 de ani \u015fi e implicat \u00een afacerea fondat\u0103 \u00een 1989 de tat\u0103l s\u0103u la Chi\u015fin\u0103u de la 18 ani, crede c\u0103 v\u00e2nz\u0103rile vor sc\u0103dea u\u015for anul acesta din pricina reducerii tirajelor de c\u0103r\u0163i v\u00e2ndute \u00eempreun\u0103 cu ziare \u015fi reviste. “De\u015fi mul\u0163i editori ne-au criticat, spun\u00e2nd c\u0103 distrugem pia\u0163a de carte cu pre\u0163urile din proiectele dedicate chio\u015fcurilor, le-am r\u0103spuns mereu c\u0103 argumentele lor nu sunt \u00eentemeiate”, spune Vidra\u015fcu, care este acum director general \u00een cadrul editurii \u00een care mai sunt implica\u0163i tat\u0103l s\u0103u, fratele \u015fi so\u0163ia sa.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Explica\u0163ia este foarte clar\u0103: un titlu al unui autor rom\u00e2n se vinde \u00een circa 3-4.000 de exemplare pe an, “\u00een cel mai bun caz”, prin intermediul libr\u0103riilor \u015fi al v\u00e2nz\u0103rilor online. Or cel mai bine v\u00e2ndut tiraj, care a ajuns la 250.000 de exemplare v\u00e2ndute \u00eentr-o singur\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, a fost “Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni”. “Pia\u0163a era inert\u0103”, argumenteaz\u0103 Vidra\u015fcu, care spune c\u0103 prin proiectele derulate p\u00e2n\u0103 acum a accesat o pia\u0163\u0103 care nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu libr\u0103riile. Litera a ajuns ca prin intermediul proiectelor speciale pentru chio\u015fcuri s\u0103 ruleze 55% din cifra de afaceri a anului trecut, marjele de profit fiind mai mici dec\u00e2t prin celelalte canale. Distribu\u0163ia limitat\u0103 este una dintre principalele cauze ale v\u00e2nz\u0103rilor reduse de carte, spune oficialul Litera, care va scoate pe pia\u0163\u0103 anul acesta \u00een jur de 450 de noi titluri \u015fi are \u00een portofoliu, active \u015fi pe stoc, cu posibilitate de livrare imediat\u0103, 970 de titluri. La nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri exist\u0103 doar c\u00e2teva sute de libr\u0103rii, \u00een timp ce chio\u015fcurile de ziare sunt de ordinul miilor. Pe de alt\u0103 parte, editurile nu au nici re\u0163ele proprii de desfacere, nici bugete de marketing pentru a putea impune un produs. “Oamenii trebuie s\u0103 caute, s\u0103 vrea lucrurile. Avem nevoie de acelea\u015fi instrumente ca orice produc\u0103tor din aceast\u0103 lume”, spune antreprenorul.<\/p>\n

<\/p>\n

El \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u00eenceputurile, pe vremea c\u00e2nd era student la \u015etiin\u0163e Politice, au reprezentat cel mai dificil moment. Camioane de 3-4 tone cu c\u0103r\u0163i veneau, \u00een 1997, de la Chi\u015fin\u0103u, iar el trebuia s\u0103 se ocupe aici de desfacere, \u00eencasare \u015fi restul activit\u0103\u0163ilor. Spune acum c\u0103 singurele \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte au fost cele din experien\u0163a tat\u0103lui s\u0103u \u015fi c\u0103, \u00een general, s-a “dat cu capul de to\u0163i pere\u0163ii”, iar evolu\u0163ia firmei a fost lent\u0103. Abia \u00een 2005 \u00eentreaga pia\u0163\u0103 a intrat pe o s\u0103n\u0103toas\u0103 pant\u0103 ascendent\u0103, ajung\u00e2nd la maxim \u00een 2007, \u00eens\u0103 2008 a schimbat radical toate a\u015ftept\u0103rile tuturor editorilor de pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte ponderea canalelor de distribu\u0163ie, libr\u0103riile pierd teren, iar internetul \u015fi re\u0163elele moderne de magazine \u00eenghit tot mai mult din v\u00e2nz\u0103ri, nu numai pe segmentul c\u0103r\u0163ilor, ci mai cu seam\u0103 al papet\u0103riei. Dac\u0103 la \u00eenceputul anilor ’90 existau aproape o mie de libr\u0103rii \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103, \u00een prezent mai func\u0163ioneaz\u0103, dup\u0103 spusele lui Vidra\u015fcu, circa 300 de astfel de spa\u0163ii, dintre care jum\u0103tate (precum Diverta, Humanitas, C\u0103rture\u015fti) au fost deschise dup\u0103 1989. Vechile re\u0163ele, privatizate cel mai adesea prin metoda MEBO, nu au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 reziste \u00eentr-un mediu concuren\u0163ial \u015fi cele mai multe \u015fi-au v\u0103zut spa\u0163iile \u00eenchise unul dup\u0103 altul. Printre motive se num\u0103r\u0103 \u015fi imposibilitatea de a rivaliza cu oferta marilor magazine – pe rafturile din hipermarketuri sau magazine de tip cash & carry pot \u00eenc\u0103pea, laolat\u0103, mai multe libr\u0103rii.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, majoritatea a\u015fa-numitelor centre de libr\u0103rii nu au adoptat o strategie de dezvoltare \u015fi au preferat s\u0103 nu investeasc\u0103 \u00een modernizarea spa\u0163iilor \u015fi adaptarea ofertelor. Ce a oprit timpul \u00een loc \u00een libr\u0103riile clasice \u00een care se v\u00e2nd, de-a valma, produse care adeseori nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu pancarda de la intrare? Nici librarii, nici furnizorii nu-\u015fi promoveaz\u0103 \u00een niciun fel produsele. Dezinteresul ar putea avea o explica\u0163ie \u00een valorile extrem de mici ale co\u015fului de cump\u0103r\u0103turi \u015fi \u00een frecven\u0163a modest\u0103 a vizitelor \u00een libr\u0103rie. Majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a responden\u0163ilor (54%) unui studiu realizat chiar \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani declara c\u0103 nu fac cump\u0103r\u0103turi mai mari de 10 lei la o vizit\u0103, iar cei mai mul\u0163i dintre clien\u0163ii libr\u0103riilor nu cump\u0103rau dec\u00e2t o dat\u0103 (23%) sau de dou\u0103 ori pe lun\u0103 (26%). A\u015fa s-a ajuns la situa\u0163ia \u00een care \u00een libr\u0103rii se realizeaz\u0103 doar 30% din v\u00e2nz\u0103rile de carte ale Litera, iar 55% sunt adjudecate de hipermarketuri. Un alt mecanism de cre\u015ftere identificat de Litera este propria re\u0163ea de desfacere, primul spa\u0163iu Bookstop fiind deschis \u00een urm\u0103 cu circa un an. Acum re\u0163eaua are deja 25 de spa\u0163ii \u015fi contracte semnate pentru \u00eenc\u0103 dou\u0103, toate fiind deschise \u00een spa\u0163ii comerciale de tip mall, care au un trafic crescut de clien\u0163i. “Am preferat zonele din preajma hipermarketului, unde traficul este mare \u015fi ne asigur\u0103 vizibilitate”, spune Marin Vidra\u015fcu, director executiv la Litera, \u015fi el implicat \u00een afacere de c\u00e2nd a \u00eemplinit 18 ani.<\/p>\n

Spa\u0163iile, de circa 10 mp, sunt dedicate exclusiv v\u00e2nz\u0103rii titlurilor proprii \u015fi expun \u00een jur de 180 de volume, \u00eenlocuite suficient de des cu altele \u00eenc\u00e2t “un cititor poate g\u0103si, pe parcursul unei luni, cam tot ceea ce l-ar putea interesa din portofoliul nostru”. Investi\u0163iile bugetate pentru anul \u00een curs sunt de ordinul sutelor de mii de euro – numai pentru deschiderea Bookstop-urilor fiind disponibili \u00een jur de 300.000 de euro. Num\u0103rul optim de spa\u0163ii proprii ar fi de 50, dar cei doi fra\u0163i spun c\u0103 planurile se pot schimba de la zi la zi, mai cu seam\u0103 c\u0103 pia\u0163a este una dificil\u0103. Nu numai puterea sc\u0103zut\u0103 de cump\u0103rare \u015fi lipsa obiceiurilor de consum, ci \u015fi riscul de neplat\u0103 al furnizorilor sau riscul valutar (Litera tip\u0103re\u015fte cea mai mare parte dintre volume \u00een alte \u0163\u0103ri, at\u00e2t din Europa, c\u00e2t \u015fi \u00een China) sunt c\u00e2teva din principalele \u00eengrijor\u0103ri. Din portofoliul editurii, cel mai bine se v\u00e2nd titlurile pentru copii, urmate de literatur\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163i practice – precum cele de s\u0103n\u0103tate, nutri\u0163ie, sport, lifestyle.\n <\/p>\n

<\/p>\n

V\u00e2nz\u0103rile online au reprezentat, \u00een 2011, 20% din cifra de afaceri a editurii. Jum\u0103tate din v\u00e2nz\u0103ri s-au derulat prin intermediul propriei platforme online dar, puncteaz\u0103 directorul executiv, “\u00een online trebuie mereu, cel pu\u0163in o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, s\u0103 aduci nout\u0103\u0163i – fie titluri noi, fie promo\u0163ii; altminteri panta v\u00e2nz\u0103rilor scade imediat”.<\/p>\n

Internetul, care a schimbat din temelii modul de a comunica \u015fi a lucra este, de altfel, cel mai agresiv concurent pentru editori, pentru c\u0103 lumea virtual\u0103 \u015fi tehnologia joac\u0103 un rol tot mai important \u00een via\u0163a de zi cu zi. Un exemplu sunt chiar c\u0103r\u0163ile digitale, \u00een acest moment c\u00e2teva sute de titluri fiind disponibile \u00een acest format. “Acesta este viitorul”, spune hot\u0103r\u00e2t Marin Vidra\u015fcu. Opinia sa este u\u015for ponderat\u0103 de fratele s\u0103u care nu contrazice ideea, dar precizeaz\u0103 c\u0103 momentan aceast\u0103 pia\u0163\u0103 nu se afl\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, nici m\u0103car \u00een stadiu incipient. Astfel, pentru a se putea vorbi cu adev\u0103rat de acest canal, ar trebui ca platformele de c\u0103r\u0163i digitale s\u0103 listeze cel pu\u0163in 7-8.000 de titluri \u015fi, \u00een plus, s\u0103 existe \u015fi o mas\u0103 critic\u0103 de dispozitive pe care pot fi citite. “Nu cred c\u0103 mult\u0103 lume \u00ee\u015fi dore\u015fte, c\u00e2nd pleac\u0103 de la serviciu, unde a petrecut opt ore \u00een fa\u0163a calculatorului, s\u0103 citeasc\u0103 pe un alt ecran iluminat”, spune Dan Vidra\u015fcu. El spune c\u0103 pentru anul \u00een curs Litera a bugetat \u00een jur de 100.000 de euro pentru conversia c\u0103r\u0163ilor \u00een format digital \u015fi dezvoltarea de noi aplica\u0163ii.<\/p>\n

Chiar de la lansarea sa, \u00een a doua parte a anului trecut, platforma de carte digital\u0103 Elefant.ro a listat peste 500 de titluri rom\u00e2ne\u015fti \u015fi str\u0103ine de la 20 de edituri autohtone, \u00eentre care Polirom, Litera, Corint, Trei, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Niculescu \u015fi Nemira. Spre deosebire de volumele tip\u0103rite, pre\u0163urile c\u0103r\u0163ilor digitale sunt cu circa 30-50% mai mici. Dan Vidra\u015fcu spune c\u0103, pentru a se alinia cu noile tendin\u0163e, editura pe care o conduce \u00eencearc\u0103 s\u0103 lanseze c\u0103r\u0163ile neilustrate at\u00e2t \u00een format print, c\u00e2t \u015fi digital. \u00centre avantajele c\u0103r\u0163ilor electronice se num\u0103r\u0103 accesul aproape instantaneu la comand\u0103 \u015fi posibilitatea de a stoca mii de titluri pe un singur dispozitiv. C\u0103r\u0163ile digitale pot fi desc\u0103rcate de pe Elefant.ro pe majoritatea tipurilor de eReadere, iar cititorii pot r\u0103sfoi gratuit titlurile care \u00eei intereseaz\u0103. Elefant.ro, ofer\u0103 \u015fi “uneltele” necesare c\u0103r\u0163ilor digitale. Firma a lansat, pentru accesarea c\u0103r\u0163ilor, aplica\u0163ii dezvoltate pentru iPhone \u015fi iPad, dedicate lecturii \u00een limba rom\u00e2n\u0103, disponibile gratuit \u00een AppStore, precum \u015fi eReaderul Kobo Touch, la un pre\u0163 de 700 de lei. Elefant.ro nu este singura platform\u0103 de c\u0103r\u0163i digitale de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, \u00een acela\u015fi domeniu fiind prezente CorectBooks \u015fi EvoBook.ro.<\/p>\n

Apetitul pentru c\u0103r\u0163ile digitale ar urma s\u0103 creasc\u0103, \u00eentr-o lume tot mai “tehnologizat\u0103”. Dovad\u0103 c\u0103 Microsoft Corp, cel mai mare produc\u0103tor mondial de software, a anun\u0163at recent c\u0103 va investi 300 milioane de dolari pentru a prelua o participa\u0163ie de 17,6% din ac\u0163iunile Nook, o subsidiar\u0103 care grupeaz\u0103 opera\u0163iunile de c\u0103r\u0163i digitale \u015fi manuale universitare ale lan\u0163ului de libr\u0103rii Barnes & Noble. Acordul a fost semnat cu \u015fase luni \u00eenainte de lansarea noului sistem de operare Windows 8. Odat\u0103 cu includerea aplica\u0163iei Nook pe tabletele Windows, cei doi parteneri vor concura cu tabletele iPad \u015fi Kindle Fire. “Este o tranzac\u0163ie strategic\u0103. Microsoft intr\u0103 pe pia\u0163a e-readers \u015fi face din Windows 8 o platform\u0103 mai atractiv\u0103 pentru utilizatorii de c\u0103r\u0163i electronice”, spune Sid Parakh, analist la McAdams Wright Ragen, pentru Reuters. Dincolo de evolu\u0163iile de pe pie\u0163ele dezvoltate, Rom\u00e2nia are, p\u00e2n\u0103 una alta, un consum redus de carte. Iar compara\u0163iile cu al\u0163ii chiar au un rost, pentru c\u0103 stabilesc nivelul la care ar trebui s\u0103 ajungem. At\u00e2ta doar c\u0103 mai trebuie s\u0103 \u015fi vrem \u015fi s\u0103 putem.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cVreau s\u0103 fur o or\u0103 dintre cele patru de consum TV\u201d, spune Dan Vidra\u015fcu, directorul general al celei mai mari edituri de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. El simte o concuren\u0163\u0103 acut\u0103 din partea televizorului, nu a celorlalte edituri. Consumul de carte s-a redus cu 40% fa\u0163\u0103 de 2007 \u015fi suntem coda\u015fii Europei la citit. Ce e de f\u0103cut \u015fi c\u00e2t ajut\u0103 t\u00e2rgurile de carte?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7194,7211],"tags":[8225,28085,15459,8125],"class_list":["post-55797","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-carte","category-comert","tag-analiza","tag-carte-piata","tag-citit","tag-cititori"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55797","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=55797"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55797\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":72186,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55797\/revisions\/72186"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=55797"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=55797"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=55797"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}