{"id":55630,"date":"2012-05-27T23:00:00","date_gmt":"2012-05-27T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55630"},"modified":"2026-04-03T07:56:43","modified_gmt":"2026-04-03T07:56:43","slug":"cum-face-fata-romania-eurobombei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55630","title":{"rendered":"Cum face fa\u0163\u0103 Rom\u00e2nia eurobombei?"},"content":{"rendered":"

Miercurea neagr\u0103, 23 mai: un euro a ajuns s\u0103 valoreze 1,2516 dolari, cel mai slab nivel din iulie 2010 p\u00e2n\u0103 acum. Cu un an \u00een urm\u0103, un euro putea cump\u0103ra 1,49 dolari, \u015fi chiar \u00een dezastrul de pe pie\u0163ele financiare din august 2011, c\u00e2nd problemele economice ale SUA \u00eenc\u0103 le mai concurau pe cele ale Europei, cursul euro se men\u0163inea \u00eenc\u0103 la 1,45 dolari. \u00cen paralel, \u00een aceea\u015fi zi de 23 mai, cursul euro trecea pragul de 4,45 lei, iar spa\u0163iul online de la noi se umplea de acuza\u0163ii la adresa USL ori a BNR \u015fi de \u00eentreb\u0103ri stupefiante, gen “dac\u0103 euro scade, de ce nu cre\u015fte leul, din moment ce noi avem o economie mai stabil\u0103?” ori “cum se face c\u0103 nu devenim noi moned\u0103 de refugiu?”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Vara trecut\u0103, ca \u015fi acum sau \u00een 2010, investitorii au vrut s\u0103 se protejeze de risc, c\u0103ut\u00e2nd active de refugiu, capabile s\u0103 le ofere ori conservarea averii, ori randamente mai bune – metale pre\u0163ioase, m\u0103rfuri alimentare sau, \u00een func\u0163ie de conjunctur\u0103, yeni, dolari australieni ori franci elve\u0163ieni. Printre aceste active nu numai c\u0103 nu s-au num\u0103rat niciodat\u0103 monedele din Europa de Est, dar aceast\u0103 zon\u0103 a fost constant prima afectat\u0103 de ie\u015firile de capital, de la \u00eenceputul crizei \u00eencoace, pentru simplele motive c\u0103 e prea mic\u0103 \u00eentre pie\u0163ele emergente \u00eenc\u00e2t s\u0103 merite pariuri de genul celor atrase de China, Brazilia sau Rusia \u015fi prea dependent\u0103 comercial de zona euro \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi cu adev\u0103rat judecat\u0103 separat de soarta acesteia.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen plus, \u00een clasific\u0103rile folosite de investitorii pe pie\u0163ele valutare \u015fi de capital (inclusiv de Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea), Rom\u00e2nia nici nu figureaz\u0103 \u00eentre pie\u0163ele emergente, al\u0103turi de Polonia sau Cehia, ci \u00eentre pie\u0163ele de frontier\u0103, cum sunt Croa\u0163ia, Nigeria sau Pakistan, considerate mai riscante \u015fi mai pu\u0163in dezvoltate, dar care \u015fi suport\u0103 fluctua\u0163ii mai mari ale valorii activelor, pentru c\u0103 \u00een vremurile de optimism economic sunt asaltate de speculatori (cum s-a \u00eent\u00e2mplat la noi dup\u0103 2005), \u00een vreme ce \u00een vremuri de tensiune general\u0103 sunt p\u0103r\u0103site brusc. De aceea, \u00een context regional, leul, obliga\u0163iunile sau bursa rom\u00e2neasc\u0103 nu au capacitatea de a determina vreo tendin\u0163\u0103, ele fiind cele influen\u0163ate de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een restul zonei (a\u015fa cum a fost, de pild\u0103, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd Viktor Orban a iritat pie\u0163ele cu refuzul lui de a apela din nou la FMI).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

A\u015fa se face c\u0103 pentru noi e potrivit\u0103 o politic\u0103 monetar\u0103 care obi\u015fnuie\u015fte pie\u0163ele cu ideea c\u0103 banca central\u0103 se preocup\u0103 s\u0103 limiteze fluctua\u0163iile cursului, av\u00e2nd \u00een spate rezerve valutare mari, eventual suplimentate cu \u00eemprumutul luat de la UE, FMI \u015fi BM. “Dup\u0103 declan\u015farea crizei financiare globale, leul a fost mai pu\u0163in volatil dec\u00e2t zlotul sau forintul, interven\u0163iile BNR urm\u0103rind at\u00e2t evitarea unei deprecieri excesive, de natur\u0103 s\u0103 afecteze stabilitatea sistemului bancar, c\u00e2t \u015fi prevenirea unei aprecieri nesustenabile din perspectiva echilibrului extern”, afirm\u0103 guvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, justific\u00e2nd acest plus de siguran\u0163\u0103 prin faptul c\u0103, din toat\u0103 regiunea, Ungaria \u015fi Rom\u00e2nia au ponderea cea mai mare a creditelor \u00een valut\u0103 – peste 60% din totalul creditelor pentru sectorul privat. \u00cen acela\u015fi timp, Rom\u00e2nia figureaz\u0103 al\u0103turi de Bulgaria \u00een prima linie a ceea ce anali\u015ftii numesc pericol de contagiune de pe urma crizei grece\u015fti, pentru c\u0103 aceste \u0163\u0103ri au cea mai mare pondere a b\u0103ncilor grece\u015fti \u00een sistemul bancar; spre deosebire de Bulgaria \u00eens\u0103, care are regim de consiliu monetar, cu leva legat\u0103 de euro, leul func\u0163ioneaz\u0103 \u00een regim de fluctua\u0163ie controlat\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Plusul de siguran\u0163\u0103 de care vorbim s-a p\u0103strat \u015fi de la \u00eenceputul anului \u00eencoace. \u00cen primul trimestru, situa\u0163ia s-a ameliorat \u00een Europa gra\u0163ie valurilor de bani ieftini pompa\u0163i de BCE \u00een pie\u0163e, dar \u00een schimb au \u00eenceput s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103 sl\u0103biciunile economiei rom\u00e2ne\u015fti – cum spune Raportul BNR asupra infla\u0163iei, e vorba de “plasarea u\u015for sub a\u015ftept\u0103ri a dinamicii anuale a PIB \u00een ultimul trimestru din 2011, revizuirea \u00een sens descendent de c\u0103tre FMI a valorii proiectate a cre\u015fterii economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een 2012, precum \u015fi temperarea ritmului de cre\u015ftere a produc\u0163iei industriale \u015fi a exporturilor”. A\u015fa s-a ajuns la v\u00e2rful de curs din 19 martie (4,3794 lei\/euro), ulterior uitat \u00eens\u0103, fiindc\u0103 pe ansamblu deprecierea a fost foarte lent\u0103 \u015fi cu pa\u015fi foarte mici (0,9% \u00een primul trimestru, 0,3% \u00een martie). Acest v\u00e2rf a fost dep\u0103\u015fit la 30 aprilie, \u00een lunea de dup\u0103 mo\u0163iunea de cenzur\u0103 care a dobor\u00e2t guvernul Ungureanu \u015fi de dup\u0103 alegerile din Fran\u0163a care l-au propulsat la pre\u015fedin\u0163ie pe Fran\u00e7ois Hollande.<\/p>\n

Pe parcursul lunii mai, efectul exploziv al alegerilor din Fran\u0163a \u015fi Grecia a lovit \u00een plin monedele est-europene, diferen\u0163ele de depreciere \u0163in\u00e2nd evident de politicile monetare \u015fi nu de performan\u0163a economiilor locale. “Fa\u0163\u0103 de 8 mai, deprecierea leului p\u00e2n\u0103 la 23 mai a fost de 1,26%, \u00een timp ce zlotul polonez s-a depreciat cu 3,87%, forintul unguresc cu 5,16% \u015fi coroana ceh\u0103 cu 1,85%. Leul manifest\u0103 \u00een continuare rezisten\u0163a cea mai solid\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 \u015focurilor externe”, a comparat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. “A fost o depreciere mic\u0103, raportat la pierderile altor monede din regiune (zlotul \u015fi forintul). Leul se va consolida probabil \u00een jurul acestor niveluri sc\u0103zute \u00een acest trimestru \u015fi urm\u0103toarele, pentru c\u0103 nu sunt factori care s\u0103-i sus\u0163in\u0103 aprecierea pe termen scurt”, apreciaz\u0103 Ionu\u0163 Dumitru, economistul-\u015fef al Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia.<\/p>\n

“Fuga de risc \u015fi incertitudinea r\u0103m\u00e2n la cote \u00eenalte pe pie\u0163ele externe. Intr\u0103rile nete de capital str\u0103in \u00een Rom\u00e2nia au fost reduse \u00een ultimele trimestre \u015fi credem c\u0103 vor r\u0103m\u00e2ne la fel \u015fi de acum \u00eencolo. Pe plan intern, nesiguran\u0163a \u00een privin\u0163a cursului politicilor pe termen mediu \u015fi lung a crescut”, explic\u0103 Dumitru de ce banca \u015fi-a ajustat prognoza de curs, anticip\u00e2nd 4,45 lei\/euro \u00een loc de 4,35 pentru sf\u00e2r\u015fitul lunii iunie, cu rezerva c\u0103 sunt \u00een continuare riscuri de depreciere mai mare, “mai ales dac\u0103 situa\u0163ia se deterioreaz\u0103 \u015fi mai mult pe pie\u0163ele externe”. Vlad Muscalu, economistul-\u015fef al ING Bank Rom\u00e2nia, care vede tot un curs de 4,45 lei\/euro pentru iunie, estimeaz\u0103 c\u0103 “o revenire a monedelor din regiune s-ar putea s\u0103 favorizeze leul, \u00eens\u0103, judec\u00e2nd dup\u0103 episoade din trecutul apropiat, pare probabil c\u0103 \u00een cel mai bun caz va urma o corec\u0163ie limitat\u0103”.
\nIlker Domac \u015fi Gultekin Isiklar, anali\u015fti ai Citigroup, \u015fi-au schimbat \u015fi ei prognoza pentru finele anului \u00een curs, de la 4,30 la 4,40 lei\/euro (cu revenire \u00eens\u0103 la 4,30 \u00een 2013), explic\u00e2nd c\u0103, pe de o parte, “randamentele sc\u0103zute oferite pentru leu \u015fi g\u0103l\u0103gia politic\u0103 afecteaz\u0103 moneda rom\u00e2neasc\u0103”, iar pe de alt\u0103 parte “BNR va recurge probabil la limitarea lichidit\u0103\u0163ii \u00een lei ca s\u0103 contracareze presiunile de depreciere, \u00eens\u0103 va fi \u00eentruc\u00e2tva reticent\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 valut\u0103, mai ales dac\u0103 apar devia\u0163ii de la programul cu FMI \u00eenainte de alegerile din noiembrie”. Tot la 4,40 lei\/euro v\u0103d cursul la sf\u00e2r\u015fitul anului \u015fi anali\u015ftii BCR (trec\u00e2nd prin 4,43 la finele lui iunie), “\u00een perspectiva situa\u0163iei \u00een\u015fel\u0103toare din zona euro, care ar putea continua s\u0103 \u00eentind\u0103 nervii investitorilor”.<\/p>\n

Un curs corect \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 ar fi \u00eentre 4,4-4,5 lei\/euro, afirm\u0103 Bogdan Ro\u015fu, presedintele Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne de Factoring. “Nu exist\u0103 un curs valutar optim pentru to\u0163i juc\u0103torii din pia\u0163\u0103. Important este ca acesta s\u0103 reflecte raporturile din economia real\u0103, iar interven\u0163iile indirecte asupra lui s\u0103 se fac\u0103 pentru a sus\u0163ine exclusiv interesele economice ale Rom\u00e2niei.” Concret, Ro\u015fu sus\u0163ine “s\u0103 \u00eencuraj\u0103m produc\u0163ia \u015fi \u00een special exporturile, acestea fiind avantajate de un curs al euro mai mare. Pentru o balan\u0163\u0103 comercial\u0103 corect\u0103 trebuie s\u0103 limit\u0103m importurile \u015fi s\u0103 sus\u0163inem cre\u015fterea produc\u0163iei interne, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai cump\u0103r\u0103m m\u0103rfuri produse \u00een alte \u0163\u0103ri, ci pe cele produse \u00een Rom\u00e2nia”.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Adrian Lup\u015fan, director general adjunct al Intercapital Invest \u015fi vicepre\u015fedinte al Bursei de Valori, crede c\u0103 pentru contextul european actual, “un curs \u00eentre 4,3 \u015fi 4,5 lei\/euro este sustenabil”, \u00een sensul c\u0103 o depreciere mai puternic\u0103 “poate pune o presiune suplimentar\u0103 pe \u0163intele macroeconomice din 2012 \u015fi poate determina dezechilibre \u00een mod special asupra comportamentului execu\u0163iei bugetare”, \u00een timp ce “o depreciere mai brutal\u0103 a cursului poate crea efecte adverse at\u00e2t asupra evolu\u0163iei pre\u0163urilor din economie, c\u00e2t \u015fi asupra costurilor \u00eendator\u0103rii popula\u0163iei”. Riscul major al lui 2012, potrivit lui Lup\u015fan, ar fi cre\u015fterea \u0163intei de deficit fiscal de la 1,9 la 2,2% din PIB nu pe seama unor programe de investi\u0163ii publice majore, al c\u0103ror adept se declar\u0103, ci pe seama major\u0103rilor de salarii, \u00eentr-un an electoral \u015fi \u00eentr-un context european at\u00e2t de instabil. “Nu exclud varianta alunec\u0103rii c\u0103tre un deficit de 3%, av\u00e2nd \u00een vedere scenariul de cre\u015ftere modest\u0103 \u00een 2012 a PIB de p\u00e2n\u0103 \u00een 1%.”<\/p>\n

C\u0103t\u0103lin Olteanu, directorul general al companiei FM Logistic, enumer\u0103 evolu\u0163ia cursului \u00eentre principalele “subiecte care ne sperie”, inclusiv pentru c\u0103 “de\u015fi \u00een Rom\u00e2nia se lucreaz\u0103 \u00een moneda na\u0163ional\u0103, avem chirii \u00een moneda european\u0103 aliniate la rata de schimb \u015fi astea ne pot exploda \u00een fa\u0163\u0103, la fel cum \u015fi achizi\u0163iile de echipamente se fac tot aliniate la euro, pentru c\u0103 se cump\u0103r\u0103 din import”. Al\u0103turi de curs \u00eens\u0103, Olteanu plaseaz\u0103 pericolul ca “indexul salarial s-o ia razna \u00een urma promisiunilor electorale sau a ciucura\u015filor \u015fi a altor feng shui-uri legislative pe care le tot promit politicienii”. Dac\u0103 ar fi s\u0103 le dea sfaturi guvernan\u0163ilor, ar propune ca statul s\u0103 v\u00e2nd\u0103 companiile nerentabile \u00een loc s\u0103 le administreze mai departe \u00een pierdere, iar pe termen mediu s\u0103 rezolve problema educa\u0163iei, pentru c\u0103 dac\u0103 nu preg\u0103tim oameni care s\u0103 priceap\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103, nu o s\u0103 rezolv\u0103m nimic, oric\u00e2t ne-am pl\u00e2nge”.<\/p>\n

Pentru Drago\u015f Gele\u0163u, managing director al KLG Logistic, o firm\u0103 cu afaceri de 20 mil. euro \u00een 2011, incertitudinile generate de situa\u0163ia din zona euro sunt prima \u00eengrijorare, de care se leag\u0103 direct cursul valutar \u015fi investi\u0163iile str\u0103ine. \u00cen schimb, nu crede c\u0103 vor fi derapaje fiscale legate de campania electoral\u0103, pentru c\u0103 “sunt convins c\u0103 \u015fi ei, politicienii, realizeaz\u0103 c\u0103 asta ar \u00eensemna \u00eenceputul sf\u00e2r\u015fitului pentru mediul de business \u015fi pentru economia Rom\u00e2niei”. Ca m\u0103sur\u0103 de politic\u0103 economic\u0103 ar propune plata TVA la import pe m\u0103sura v\u00e2nz\u0103rii \u015fi nu \u00een avans, cum se procedeaz\u0103 acum. A\u015fa ar fi atrase multe companii mari care inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 creeze centre de distribu\u0163ie pentru Europa \u00een Rom\u00e2nia, consider\u0103 Gele\u0163u. “Fluxurile de m\u0103rfuri care vin din China pot \u015fi trebuie s\u0103 intre \u00een Europa prin Rom\u00e2nia ca poart\u0103 de Est a Europei. M\u0103car pentru Europa Central\u0103 \u015fi de Est. Rom\u00e2nia nu ar avea dec\u00e2t de c\u00e2\u015ftigat: investi\u0163ii str\u0103ine, locuri de munc\u0103, imagine.”<\/p>\n

Ce ar \u00eensemna \u00eens\u0103, concret, o deteriorare a situa\u0163iei pe pie\u0163ele externe? Vorbind despre cursul euro-dolar, J\u00f6rg Angel\u00e9, analist al Raiffeisen din Viena, estimeaz\u0103 c\u0103 acesta va evolua spre 1,32 spre finele lui iunie, \u00eens\u0103 dac\u0103 alegerile din Grecia de la 17 iunie sunt c\u00e2\u015ftigate de Syriza, forma\u0163iunea de st\u00e2nga care se opune programelor de austeritate, atunci “o c\u0103dere sub 1,20 dolari este foarte probabil\u0103”. Deocamdat\u0103, un sondaj de opinie arat\u0103 un avans al Syriza, cu 30% din preferin\u0163ele de vot, urmat de Noua Democra\u0163ie cu 26%, \u00een timp ce altul arat\u0103 Noua Democra\u0163ie \u00een frunte, cu 29,4%, urmat\u0103 de Syriza, cu 28,8%.<\/p>\n

S\u0103 nu facem \u00eens\u0103 confuzie \u00eentre anti-austeritate \u015fi anti-euro, sau \u00eentre realitate \u015fi declara\u0163iile catastrofice despre \u00eentoarcerea iminent\u0103 a Greciei la drahm\u0103. Nici partidul Syriza, nici popula\u0163ia Greciei nu au cerut \u015fi nu doresc ie\u015firea \u0163\u0103rii din zona euro, a\u015fa dup\u0103 cum nici Germania, Fran\u0163a sau alte state ale c\u0103ror b\u0103nci au expuneri mari \u00een Grecia nu vor ca aceasta s\u0103 abandoneze euro. Absolut toate declara\u0163iile oficialilor europeni, date public sau difuzate “pe surse”, cum c\u0103 s-ar preg\u0103ti ie\u015firea Greciei nu au fost dec\u00e2t \u00eencerc\u0103ri de a speria Atena, astfel \u00eenc\u00e2t s-o lase mai moale cu retorica anti-austeritate.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Din p\u0103cate, declara\u0163iile de speriere a gre-cilor de c\u0103tre europeni \u015fi reciproc s-au \u00eentors \u00eempotriva celor ce le-au emis, fiind luate de pie\u0163e drept indicii c\u0103 Grecia va declara azi-m\u00e2ine incapacitate de plat\u0103 \u015fi va ie\u015fi din zona euro, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 pagube estimate la sute de miliarde de euro, reprezent\u00e2nd datorii nepl\u0103tite de Atena c\u0103tre UE, BCE \u015fi FMI, viitoare interven\u0163ii ale BCE pentru stabilizarea pie\u0163elor \u015fi g\u0103uri \u00een bilan\u0163ul b\u0103ncilor creditoare europene, b\u0103nci care \u015fi a\u015fa au nevoie de capital suplimentar. A\u015fa s-a ajuns la pr\u0103p\u0103dul din Europa de la 23 mai, pr\u0103p\u0103d c\u0103ruia reuniunea din aceea\u015fi zi de la Bruxelles a liderilor zonei euro nu i-a putut opune dec\u00e2t promisiuni c\u0103 prin iunie se va ajunge la o strategie de combinare a austerit\u0103\u0163ii cu m\u0103suri de cre\u015ftere economic\u0103 \u015fi de combatere a \u015fomajului.<\/p>\n

\u00centre timp, pr\u0103pastia dintre costurile de \u00eemprumut pentru Germania \u015fi cele pentru Spania sau Italia cre\u015fte, iar exodul de bani de la \u0163\u0103rile mai slabe la cele mai puternice ale zonei euro continu\u0103, distrug\u00e2nd \u015fi bruma de convergen\u0163\u0103 \u00eentre economiile Europei. Pe baza datelor din sistemul european de pl\u0103\u0163i TARGET 2, Citigroup estimeaz\u0103 c\u0103 Italia a pierdut anul trecut peste 160 mld. euro, iar Spania circa 100, const\u00e2nd \u00een depozite bancare retrase \u015fi obliga\u0163iuni ale statelor \u015fi ale companiilor v\u00e2ndute de investitorii str\u0103ini. “Estim\u0103m c\u0103 \u00een lipsa unor m\u0103suri luate de zona euro, exodul capitalurilor va continua, cu alte 200 mld. de euro care vor fi pierdute de Spania \u015fi de Italia. Deteriorarea economiei, retrograd\u0103rile de rating sau o ie\u015fire a Greciei din zona euro ar accelera ritmul \u015fi ar cre\u015fte \u015fi valoarea acestor pierderi”, consider\u0103 Willem Buiter, economistul-\u015fef al Citigroup, \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 chiar la 23 mai.<\/p>\n

Scenariul b\u0103ncii americane este c\u0103 Grecia va pleca din zona euro abia \u00een prima parte a lui 2013, urm\u00e2nd s\u0103 parcurg\u0103 un prim an de recesiune crunt\u0103, urmat de o revenire modest\u0103. Dup\u0103 ie\u015firea Greciei ar urma o nou\u0103 rund\u0103 de relaxare monetar\u0103 din partea BCE, cu bani ieftini oferi\u0163i b\u0103ncilor ca s\u0103 evite un nou moment Lehman Brothers. Portugalia \u015fi Irlanda vor cere un al doilea pachet de salvare de la UE-BCE-FMI, Spania va recurge \u015fi ea la un program similar, iar alte ie\u015firi din zona euro nu vor mai fi, \u00eens\u0103 criza datoriilor va continua, pentru c\u0103 nu se va progresa spre o uniune fiscal\u0103 european\u0103 \u015fi spre obliga\u0163iuni comune europene, iar “dificultatea \u015fi costurile mari de finan\u0163are vor sl\u0103bi economiile zonei, ceea ce va majora deficitele bugetare \u015fi gradul de \u00eendatorare”.<\/p>\n

Pare mai cur\u00e2nd un scenariu desprins din visele de aur ale speculatorilor care nu vor dec\u00e2t ca BCE s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 bani pentru ei, iar jocul cu c\u0103derea euro s\u0103 le aduc\u0103 profit. Mai cur\u00e2nd e \u00eens\u0103 o sperietoare menit\u0103 s\u0103 le arate europenilor ce li se poate \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 nu iau cele dou\u0103 m\u0103suri prin care creditorii priva\u0163i ai Europei vor s\u0103 li se garanteze c\u0103 li se vor pl\u0103ti datoriile: transformarea BCE \u00een creditor (tiparni\u0163\u0103) de ultim\u0103 instan\u0163\u0103 pentru zona euro, dup\u0103 modelul Rezervei Federale a SUA (un rol imposibil, din moment ce euro nu are statutul unic al dolarului \u00eentre monedele lumii) \u015fi crearea de euroobliga\u0163iuni comune, ca mod de \u00eemp\u0103r\u0163ire a riscului \u00eentre \u0163\u0103ri. Fran\u0163a socialistului Hollande a cerut \u015fi ea cu inocen\u0163\u0103 s\u0103 fie create euroobliga\u0163iunile, ignor\u00e2nd c\u0103 ele ar \u00eensemna de fapt sl\u0103birea singurului motor viabil al economiei europene, pentru c\u0103 Germania ar accepta astfel s\u0103 suporte anticipat efectele tuturor oalelor sparte de viitorii politicieni nes\u0103bui\u0163i din Grecia, Spania \u015fi a\u015fa mai departe.<\/p>\n

Deocamdat\u0103, singura certitudine este c\u0103, indiferent cum va evolua actuala criz\u0103, epoca de consum pe credit s-a \u00eencheiat definitiv \u015fi c\u0103, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, ceea ce numim austeritate va continua. “Opinia mea personal\u0103 e c\u0103 nici injectarea de bani noi de la BCE, nici euroobliga\u0163iunile nu rezolv\u0103 problemele”, declar\u0103 Zdenek Turek, fost \u015fef al Citibank Rom\u00e2nia, actualmente director pentru Rusia \u015fi responsabil pentru Europa Central\u0103 \u015fi de Est \u00een cadrul Citi. “Problema \u0163ine de faptul c\u0103 productivitatea muncii \u015fi performan\u0163a economic\u0103 \u00eentr-o serie de \u0163\u0103ri trebuie ameliorate, iar oamenii trebuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la cele esen\u0163iale: orice familie \u015ftie c\u0103 nu po\u0163i cheltui constant mai mult dec\u00e2t c\u00e2\u015ftigi, iar electoratele din aceste \u0163\u0103ri trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi ele asta. Trebuie s\u0103 c\u00e2\u015ftigi banii pe care vrei s\u0103-i cheltuie\u015fti.”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rezultatul alegerilor din Fran\u0163a \u015fi Grecia \u015fi temerea de o recesiune extins\u0103 la nivelul zonei euro au lovit deja Europa de Est, iar teoriile despre compensarea austerit\u0103\u0163ii din UE cu politici de stimulare a cre\u015fterii \u00eent\u00e2rzie s\u0103 dea roade sau se \u00eempotmolesc scurt din lips\u0103 de bani. Contextul a devenit realmente exploziv din toate punctele de vedere: chiar dac\u0103 temuta ie\u015fire a Greciei din zona euro va fi evitat\u0103, pie\u0163ele financiare tot vor presa Europa s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 datoriile, iar cet\u0103\u0163enii tot vor presa guvernele s\u0103 nu le mai str\u00e2ng\u0103 cureaua. Pentru noi, \u00eentrebarea nu mai e ce impact au toate acestea asupra Rom\u00e2niei (de parc\u0103 n-am \u015fti deja!), ci cum facem fa\u0163\u0103 situa\u0163iei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[8225,202,188,179,13242],"class_list":["post-55630","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-analiza","tag-cover-story","tag-economie","tag-recesiune","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55630","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=55630"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55630\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":72058,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55630\/revisions\/72058"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=55630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=55630"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=55630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}