Ca de obicei \u00een aceste situa\u0163ii, limbajul juridic este prea \u00eenc\u00e2lcit ca s\u0103 \u00een\u0163elegem ceva, mai ales c\u0103 este vorba despre proprietatea intelectual\u0103. Pentru ca lucrurile s\u0103 fie \u015fi mai \u00eenc\u00e2lcite, avem de-a face \u015fi cu un jargon tehnic privind chestiuni precum limbaje de programare \u015fi platforme software. Desigur, totul are \u00een spate o istorie care este cu siguran\u0163\u0103 relevant\u0103, a\u015fa c\u0103 merit\u0103 s\u0103 o expun pe scurt.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 din ultimul deceniu al secolului trecut, firma Sun a \u00eenceput s\u0103 dezvolte o “platform\u0103 software” care s\u0103 fie unitar\u0103 \u015fi portabil\u0103, adic\u0103 s\u0103 poat\u0103 s\u0103 ruleze pe orice sistem de operare, indiferent de hardware. La baza acestei platforme st\u0103 un limbaj de programare numit Java, care \u00ee\u015fi inspir\u0103 sintaxa din limbajul C. Un program scris \u00een Java se compileaz\u0103, dar rezultatul compil\u0103rii nu este cod executabil, ci un cod intermediar (bytecode) care va fi rulat de un program numit JVM (Java Virtual Machine). Trucul este c\u0103 JVM poate fi portat relativ u\u015for pe orice sistem de operare, a\u015fa c\u0103 programele propriu-zise sunt implicit portabile. La modul simplu, limbajul, bibliotecile de clase, compilatorul \u015fi ma\u015fina virtual\u0103 Java formeaz\u0103 “platforma Java”.<\/p>\n
\u00cen 2006, Sun a publicat \u00een regim open source (sub licen\u0163\u0103 GPL) cea mai mare parte a platformei, ob\u0163in\u00e2nd sprijinul unei comunit\u0103\u0163i entuziaste de dezvoltatori. Dar IBM lucra deja de c\u00e2\u0163iva ani la proiectul Harmony – o implementare open source a platformei Java, independent\u0103 de Sun, sub licen\u0163\u0103 Apache. Pe de alt\u0103 parte, au fost dezvoltate compilatoare \u015fi pentru alte limbaje (de exemplu Jython) care puteau s\u0103 produc\u0103 bytecode care poate fi rulat de JVM.<\/p>\n
De\u015fi softurile erau libere, Sun a inventat un mecanism prin care s\u0103 controleze platforma \u015fi, totodat\u0103, s\u0103 ob\u0163in\u0103 bani din ea. Oricine putea s\u0103 dezvolte propria sa implementare a unor p\u0103r\u0163i a platformei (mai ales ma\u015fina virtual\u0103), dar pentru ca un sistem s\u0103 se poat\u0103 declara “compatibil Java” trebuia s\u0103 treac\u0103 printr-o suit\u0103 de teste de compatibilitate (TCK), iar aceast\u0103 suit\u0103 costa bani. \u00cen 2003, un fost inginer de la Apple pe nume Andy Rubin a \u00eenfiin\u0163at firma Android, specializat\u0103 \u00een dezvoltarea de platforme software pentru aparate mobile, iar \u00een 2005 Google a cump\u0103rat firma \u015fi l-a \u00eens\u0103rcinat pe Rubin cu dezvoltarea sistemului de operare Android.<\/p>\n
Solu\u0163ia aleas\u0103 s-a bazat pe nucleul Linux \u015fi un mediu de dezvoltare bazat pe Java. \u00cens\u0103 Google a ales s\u0103 nu utilizeze platforma de la Sun, ci a dezvoltat propria ma\u015fin\u0103 virtual\u0103 (Dalvik) \u015fi a folosit bibliotecile de la Harmony, consider\u00e2ndu-se eliberat\u0103 de orice obliga\u0163ii fa\u0163\u0103 de Sun. De altfel, executivii de la Sun s-au declarat \u00eenc\u00e2nta\u0163i de Android, de\u015fi acesta nu a cump\u0103rat TCK \u015fi nu s-a prezentat ca fiind Java.<\/p>\n
Primul telefon rul\u00e2nd Android a fost lansat \u00een octombrie 2008, iar dup\u0103 15 luni, Oracle a cump\u0103rat Sun Microsystems \u015fi, \u00een scurt timp, a \u00eencercat s\u0103 oblige pe Google s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru utilizarea platformei Java. Cum Google a refuzat, \u00een 2010 Oracle a intentat un proces care se judec\u0103 acum. Procesul va consta \u00een dou\u0103 faze, dintre care prima se refer\u0103 la \u00eenc\u0103lcarea drepturilor de autor, iar a doua se refer\u0103 la patru brevete pe care Oracle le de\u0163ine. Speciali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 patentele sunt nesemnificative \u015fi partea important\u0103 este cea legat\u0103 de copyright.<\/p>\n
Dac\u0103 Oracle va avea c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103, foarte probabil va urma o faz\u0103 legat\u0103 de desp\u0103gubiri. Larry Ellison a anun\u0163at c\u0103 va cere peste 6 miliarde de dolari \u015fi, foarte probabil, o tax\u0103 pentru fiecare sistem Android activat. De\u015fi se consider\u0103 f\u0103r\u0103 vin\u0103, Google s-a ar\u0103tat dispus\u0103 s\u0103 evite procesul, pl\u0103tind lui Oracle 2,8 miliade \u015fi 0,515% din \u00eencas\u0103rile viitoare generate de Android. Motiva\u0163ia este u\u015for de intuit: \u00een instan\u0163\u0103, Google va trebui s\u0103 expun\u0103 toate datele privind veniturile, ceea ce n-a f\u0103cut niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n
\u00cen opinia mea, acuzele aduse de Oracle sunt cel pu\u0163in inconsistente, dac\u0103 nu chiar absurde. De exemplu, faptul c\u0103 Google a folosit specifica\u0163iile interfe\u0163elor de programare de la Sun – practic, o documenta\u0163ie – pentru a-\u015fi implementa propriile API-uri (cam la fel a procedat \u015fi \u00eempotriva lui SAP). Interesant este c\u0103 tot zilele acestea, Curtea European\u0103 de Justi\u0163ie a dat verdictul \u00eentr-un caz absolut similar, \u00een care compania SAS a acuzat World Programming Ltd (WPL) c\u0103 i-a \u00eenc\u0103lcat drepturile, dezvolt\u00e2nd o implementare proprie a unui sistem realizat de SAS pe baza unui limbaj propriu. Decizia a fost c\u0103 WPL nu are nici o vin\u0103, deoarece nu a folosit cod surs\u0103 de la SAS. \u00cens\u0103 \u00een procesul american vor decide jura\u0163ii: un profesor pensionar, un po\u015fta\u015f, o asistent\u0103 medical\u0103, un fotograf… \u015fi \u00eenc\u0103 opt la fel de competen\u0163i.<\/p>\n