{"id":5525,"date":"2006-10-17T11:17:00","date_gmt":"2006-10-17T11:17:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=5525"},"modified":"2026-04-02T09:09:12","modified_gmt":"2026-04-02T09:09:12","slug":"profil-de-industrie-cine-sunt-expatii-care-ne-pun-vinul-pe-masa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=5525","title":{"rendered":"PROFIL DE INDUSTRIE: Cine sunt expatii care ne pun vinul pe masa"},"content":{"rendered":"<p><P class=text style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Un avocat italian, un conte francez si un englez licentiat in filosofie conduc in <?xml:namespace prefix = st1 ns = \"urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags\" \/><st1:country-region w:st=\"on\"><st1:place w:st=\"on\">Romania<\/st1:place><\/st1:country-region>, de cativa ani, afaceri cu vinuri. Numele lor au aparut frecvent in presa de-a lungul acestor ani, ideea de investitor strain care s-a stabilit in <st1:country-region w:st=\"on\"><st1:place w:st=\"on\">Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> ca sa faca vin parand destul de exotica.<\/P><SPAN class=text>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Intre timp insa, avantajul de a fi strain pe piata romaneasca a vinului s-a amortizat. Philip Cox, de la Cramele Recas, Sergio Faleschini de la Vinarte si contele Guy Tyrel de Poix de la S.E.R.V.E., cei mai cunoscuti dintre expatii care conduc la noi afaceri de productie a vinului, recunosc ca epoca de constructie a afacerilor lor s-a incheiat, pozitionarea pe piata a companiilor lor e clara, iar de-acum inainte se vor confrunta la fel ca oricare producator autohton cu concurenta de pe piata Uniunii Europene. <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Explicabil, investitorii straini care s-au lansat in <st1:country-region w:st=\"on\"><st1:place w:st=\"on\">Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> in productia de vinuri s-au orientat catre export. La ora actuala, doi dintre primii exportatori de vin de pe piata sunt firme straine &#8211; Halewood International, companie cu capital britanic, si Cramele Recas, detinuta tot de un britanic, Philip Cox. <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>In timp ce Halewood, care detine Cramele Prahova, a ales sa angajeze insa un manager roman, Cox a pastrat conducerea propriei lui afaceri, reusind ca dupa opt ani de investitii la Recas sa aduca firma pe locul al treilea intre exportatorii de vin din Romania, cu 25 de tari in care livreaza. \u0084Si tot nu avem o notorietate deosebit de mare pe plan extern\u0093, spune Philip Cox, care e de parere ca vinurile romanesti sunt insuficient cunoscute in strainatate.<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Venit in <st1:country-region w:st=\"on\">Romania<\/st1:country-region> in 1991 ca sa distribuie bere, Cox s-a orientat ulterior spre productia si exportul de vin, dupa ce a cumparat in 1998 Cramele Recas din <st1:place w:st=\"on\">Banat<\/st1:place>. Pentru el, strategia de crestere s-a axat pe doua directii: exploatarea asocierilor de imagine care sa poata identifica in strainatate vinul romanesc ca atare si viteza de miscare. Brandul Vampire, lansat de Cramele Recas, este cel mai bine vandut vin romanesc pe piata americana, pana la sfarsitul lui august livrarile depasind 700.000 de sticle, in crestere cu 20% fata de 2005. Iar luna trecuta, imediat dupa ce Rusia a sistat importurile de vin din Republica <st1:country-region w:st=\"on\">Moldova<\/st1:country-region> si <st1:place w:st=\"on\"><st1:country-region w:st=\"on\">Georgia<\/st1:country-region><\/st1:place>, Cramele Recas au inceput exportul in Rusia, profitand de locul lasat liber pe piata.<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Sergio Faleschini, italian nascut in <st1:country-region w:st=\"on\"><st1:place w:st=\"on\">Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> si director al unei companii franceze de comert cu cereale, a intrat in afacerile cu vin dupa ce s-a asociat cu un producator<SPAN style=\"mso-spacerun: yes\">&nbsp; <\/SPAN>din Toscana, Fabio Albisetti. \u0084Eu cunosteam bine <st1:country-region w:st=\"on\">Romania<\/st1:country-region> si imensul potential viticol romanesc (<st1:country-region w:st=\"on\"><st1:place w:st=\"on\">Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> era in anii \u009180 al saselea producator mondial de vin), dar in acelasi timp cunosteam starea catastrofala de atunci a viticulturii romanesti\u0093, spune Faleschini.<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Cei doi italieni au realizat ca oricine vrea sa faca profit din vin in Romania trebuie sa profite de perioada de oportunitate de pana la aderarea la UE, avand in vedere ca dupa acel moment, plantarile de culturi noi de vita-de-vie nu mai sunt permise, in virtutea reglementarilor pentru evitarea supraproductiei. Mai exact, dupa aderare <st1:country-region w:st=\"on\"><st1:place w:st=\"on\">Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> nu va mai putea planta nimic peste cele 240.000 de hectare de vie negociate. Vinarte, compania italienilor, a investit deci in cumpararea de plantatii (400 de hectare). Preferatele lui Faleschini sunt vinurile rosii seci de Dealu Mare, Samburesti sau Vanju Mare. <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>La randul sau, francezul Guy Tyrel de Poix a ales initial <st1:country-region w:st=\"on\"><st1:place w:st=\"on\">Romania<\/st1:place><\/st1:country-region> ca baza de productie pentru export; in raport cu piata interna, firma sa, S.E.R.V.E., este un producator de nisa, ca si Vinarte. \u0084Din nefericire, exportul de vinuri romanesti este insignifiant, mai ales ca majoritatea vinului este exportat in vrac, ceea ce face dificila crearea unei imagini de marca. Dintre companiile conduse de expati, cel mai mare exportator sunt Cramele Recas, care au vandut anul trecut, alaturi de Vinarte si S.E.R.V.E., peste 2,5 milioane de sticle de vin. Impreuna, cei trei nu au atins insa cota celui mai mare exportator, Halewood International, care a exportat 3,8 mil. de sticle in 2005.<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Perioadele de cerere mai slaba la export sau anii de recolte proaste obliga insa la o reorientare spre piata interna. Managerul S.E.R.V.E. se declara insa optimist: \u0084Dezvoltarea marilor retele de distributie, inmultirea restaurantelor, cresterea exigentelor clientelei sunt pe cale sa transforme piata vinului\u0093. Mai reticent este Cox de la Recas, care atrage atentia ca dupa integrarea in UE \u0084vor veni foarte multe vinuri ieftine, iar acest aflux va putea fi cu greu combatut\u0093.<\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un avocat italian, un conte francez si un englez licentiat in filosofie conduc in Romania, de cativa ani, afaceri cu vinuri. Numele lor au aparut frecvent in presa de-a lungul acestor ani, ideea de investitor strain care s-a stabilit in Romania ca sa faca vin parand destul de exotica.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[4798],"class_list":["post-5525","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-profil-de-industrie-cine-sunt-expatii-care-ne-pun-vinul-pe-masa"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5525","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5525"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5525\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26895,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5525\/revisions\/26895"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5525"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5525"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5525"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}