de Bogdan Cioc<\/p>\n
Pe 1 aprilie 1972 cinci fo\u015fti angaja\u0163i ai IBM din Mannheim, Germania, pe numele lor Claus Wellereuther (n.1935), Dietmar Hopp (n.1940), Hasso Plattner (n.1944), Klaus Tschira (n.1940) \u015fi Hans Werner-Hector (n.1940), decideau s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eencerce norocul \u015fi s\u0103 \u00eenceap\u0103 o afacere pe cont propriu \u00een industria software. Povestea lor este istoria remarcabil\u0103 a uneia dintre cele mai de succes afaceri europene din aceast\u0103 industrie ap\u0103rut\u0103 \u00een America \u015fi dominat\u0103 \u00een propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare tot de America. Este vorba de compania german\u0103 SAP, ce \u00ee\u015fi s\u0103rb\u0103tore\u015fte \u00een 2012, \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103ra, dar respectabila v\u00e2rst\u0103 de patruzeci de ani.<\/p>\n
Dintre cei cinci, doar Claus Wellenreuther avea un MBA \u015fi deci cuno\u015ftin\u0163e \u00een administrarea afacerilor. Ceilal\u0163i patru fondatori erau absolven\u0163i de cursuri tehnice sau \u015ftiin\u0163ifice: Hopp \u015fi Plattner erau ingineri \u00een telecomunica\u0163ii, Tschira era fizician, iar Hector matematician. Ceva din mo\u015ftenirea academic\u0103 a celor cinci fondatori se mai simte chiar \u015fi azi la SAP, unde un doctorat \u00een matematic\u0103 poate fi, \u00eenc\u0103, un motiv clar de m\u00e2ndrie. Companiile europene de software au c\u00e2teodat\u0103, a\u015fa cum remarc\u0103 Michael A. Cusumano, profesor la Sloan School of Management de la MIT, \u00een cartea sa din 2004, “The Business of Software”, tendin\u0163a de a se concentra mai mult pe elegan\u0163a \u00een design dec\u00e2t pe crearea de produse software pentru distribu\u0163ie de mas\u0103. Tendin\u0163a de a trata industria software ca pe o \u015ftiin\u0163\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t ca pe o afacere. Din fericire pentru soarta sa pe termen lung, SAP a \u015ftiut s\u0103 echilibreze cele dou\u0103 tendin\u0163e.<\/p>\n
Cei cinci plecau \u00een 1972 la drum cu impulsul dat de decizia IBM din 1970 de a decupla v\u00e2nzarea de hardware de v\u00e2nzarea de software. \u00centr-o industrie dominat\u0103 copios de IBM (comparat\u0103 \u00een epoc\u0103 cu Alb\u0103-ca-Z\u0103pada, iar concuren\u0163ii s\u0103i cu cei \u015fapte pitici), software-ul era v\u0103zut doar ca un accesoriu al hardware-ului. Clien\u0163ii care cump\u0103rau un mainframe de la IBM p\u00e2n\u0103 \u00een 1970 primeau al\u0103turi de acesta, gratis, sistemul de operare, compilatoare de limbaje de programare (de obicei FORTRAN \u015fi COBOL), baze de date \u015fi alte biblioteci utilitare, precum \u015fi aplica\u0163ii de business. Doar dac\u0103 doreau aplica\u0163ii proprii, clien\u0163ii \u015fi le construiau singuri sau contractau firme specializate (care erau create \u00een mare parte de fo\u015fti angaja\u0163i ai IBM, deveni\u0163i antreprenori) care s\u0103 le programeze pentru ei. Iar cele mai populare dintre aceste aplica\u0163ii sf\u00e2r\u015feau invariabil prin a fi preluate \u015fi rescrise de IBM \u015fi oferite apoi gratuit odat\u0103 cu hardware-ul.<\/p>\n
\u00cen 1970, sub tirul acuza\u0163iilor de monopol \u015fi de politici anticoncuren\u0163iale, IBM a trebuit s\u0103 decupleze v\u00e2nzarea de hardware de cea de software \u015fi s\u0103 trateze cele dou\u0103 elemente drept produse diferite, cu evolu\u0163ii diferite, ceea ce \u015fi deveniser\u0103 de facto. \u015ei astfel a luat na\u015ftere industria software, povestit\u0103 pe larg de istoricul Martin Campbell-Kelly \u00een cartea sa din 2003 “From Airline Reservations to Sonic the Hedgehog”.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 acest context pozitiv, Hopp, Plattner & Co. mai plecau la drum cu un prim client – preluat de la IBM, desigur: Imperial Chemical Industries, unul dintre marii produc\u0103tori de produse chimice ai epocii – \u015fi cu un vis, acela de a crea aplica\u0163ii de business \u00een timp real. Aplica\u0163iile software tradi\u0163ionale ale momentului presupuneau executarea programelor la momente ulterioare introducerii datelor, momente determinate \u00een func\u0163ie de disponibilitatea puterii de procesare a mainframe-ului central. Prin contrast cu acest model de execu\u0163ie, ambi\u0163ia noii companii era aceea de a crea aplica\u0163ii care s\u0103 le ofere utilizatorilor dialogul interactiv direct \u015fi accesul instantaneu la date. Desigur, azi, c\u00e2nd puterea de calcul este at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00eenc\u00e2t fiecare dintre noi avem \u00een buzunar un smartphone de c\u00e2teva sute de dolari de mii de ori mai puternic dec\u00e2t mainframe-urile de sute de mii de dolari ale anilor ’60, acest mod de procesare a devenit un loc comun. \u00cens\u0103 \u00een anii ’60 puterea de calcul era at\u00e2t de rar\u0103 \u015fi de pre\u0163ioas\u0103 \u00eenc\u00e2t trebuia ra\u0163ionalizat\u0103. A fost meritul \u015fi intui\u0163ia celor cinci s\u0103 vad\u0103 c\u0103 \u00eentr-o zi lucrurile se vor schimba.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd din 1972 \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor ’80, noua firm\u0103 a func\u0163ionat ca o companie clasic\u0103 de consultan\u0163\u0103, cu membrii echipei c\u0103l\u0103torind s\u0103pt\u0103m\u00e2nal la clien\u0163i pentru a programa buc\u0103\u0163i de aplica\u0163ii \u015fi \u00eent\u00e2lnindu-se la sf\u00e2r\u015fitul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii pentru a pune cap la cap mig\u0103loasele piese de puzzle. Primul client, ICI, a acordat SAP \u00een primii s\u0103i ani de existen\u0163\u0103 un ajutor esen\u0163ial: acela de a-i permite s\u0103-i foloseasc\u0103 puterea de calcul (un mainframe IBM 360) pentru scrierea aplica\u0163iilor \u015fi acela de a revinde altor clien\u0163i pachetul software astfel creat. Pentru SAP, de altfel, aceasta era singura \u015fans\u0103: s\u0103 fi cump\u0103rat un mainframe propriu era imposibil datorit\u0103 pre\u0163ului prohibitiv. Compania a achizi\u0163ionat primul mainframe abia \u00een 1980.<\/p>\n
Astfel, c\u0103l\u0103torind s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, func\u0163ion\u00e2nd ca o companie “virtual\u0103” f\u0103r\u0103 un birou real \u00een afara unui apartament \u00eenchiriat \u00een Mannheim, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd noi clien\u0163i \u00een vecin\u0103tatea acestui oras, folosind computerele clien\u0163ilor, SAP a reu\u015fit s\u0103 finalizeze \u00een 1973 prima versiune ale aplica\u0163iei sale System R (“R” vine de la real-time), denumit\u0103 apoi R\/1, devenit\u0103 arhetipul aplica\u0163iilor ulterioare R\/2 \u015fi R\/3.<\/p>\n
Superioritatea acestei aplica\u0163ii fa\u0163\u0103 de altele existente pe pia\u0163\u0103 venea, \u00een mintea proiectan\u0163ilor ei, din urm\u0103toarele elemente: procesarea \u00een timp real, respectarea strict\u0103 a consisten\u0163ei datelor (de pild\u0103 trasabilitatea fiec\u0103rei opera\u0163ii contabile) \u015fi integrarea diverselor procese de business \u00eentr-o singur\u0103 baz\u0103 de date. Iar\u0103\u015fi, \u00een zilele noastre, toate aceste caracteristici pot p\u0103rea locuri comune. \u00cen anii ’70 \u00eens\u0103, datele de business erau colectate \u00een mare parte manual, apoi replicate tot manual \u00een celelalte departamente afectate ale companiei: de pild\u0103, o opera\u0163iune a departamentului de v\u00e2nz\u0103ri nu era reflectat\u0103 automat \u00een contabilitate \u015fi necesita pentru asta operarea manual\u0103 a unui func\u0163ionar din acest al doilea departament.<\/p>\n
Practic, prima versiune a produsului SAP din epoc\u0103 – R\/1, ce con\u0163inea module pentru salarizare, contabilitate, aprovizionare, gestiunea stocurilor, v\u00e2nz\u0103ri – era o aplica\u0163ie de business ce rula doar pe hardware-ul primilor s\u0103i clien\u0163i. Era o dependen\u0163\u0103 de platform\u0103 periculoas\u0103, pe termen lung. De altfel, c\u00e2\u015ftigarea unor noi clien\u0163i c\u0103tre a doua jum\u0103tate a decadei: Jacobs Kaffee, Grundig, Freudenberg, ce foloseau alte platforme hardware dec\u00e2t IBM \u015fi anume mainframe-uri Siemens, a ar\u0103tat limitele acestui design. Noii clien\u0163i \u015fi configura\u0163iile lor hardware diferite au ridicat necesitatea portabilit\u0103\u0163ii produsului, a independen\u0163ei de platform\u0103. Iar aceast\u0103 necesitate a condus la rescrierea fundamental\u0103 a acestuia pe principii tehnice diferite.<\/p>\n
Noua versiune, “mainframe”, portabil\u0103, denumit\u0103 R\/2, a ap\u0103rut \u00een 1981 \u015fi a fost baza cre\u015fterii importante a companiei din acei ani. P\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia R\/2 \u00eens\u0103, baz\u00e2ndu-se doar pe v\u00e2nz\u0103rile de R\/1, SAP devenise deja \u00een 1980 a \u015faptesprezecea companie de software a Germaniei \u015fi avea printre clien\u0163ii ei jum\u0103tate din primele 100 de corpora\u0163ii germane dup\u0103 cifra de afaceri. Odat\u0103 cu R\/2, SAP a luat decizia de a se concentra doar pe dezvoltarea \u015fi \u00eembog\u0103\u0163irea tehnic\u0103 a produsului \u015fi a decis s\u0103 externalizeze implementarea sistemului c\u0103tre firme specializate de consultan\u0163\u0103. Aceast\u0103 decizie a avut un efect important: a creat un larg ecosistem de parteneri, care au g\u0103sit o surs\u0103 excelent\u0103 de venituri proprii din executarea de servicii de consultan\u0163\u0103 pe produsele SAP.<\/p>\n
Cei mai importan\u0163i integratori de sistem ai SAP au fost, de-a lungul timpului, PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young, Accenture, Cap Gemini, Andersen Consulting, IBM, Bearing Point, Deloitte, KPMG, Origin. Externaliz\u00e2nd serviciile de consultan\u0163\u0103, SAP a putut s\u0103 se concentreze pe dezvoltarea produsului s\u0103u \u015fi pe \u00eembog\u0103\u0163irea sa cu func\u0163ionalit\u0103\u0163i noi. Ecosistemul de parteneri a amplificat aproape f\u0103r\u0103 nicio implicare direct\u0103 din partea SAP num\u0103rul de instal\u0103ri, a\u015fadar colaborarea a fost privit\u0103 de companie ca fiind mutual avantajoas\u0103. \u00cen practic\u0103, a fost o strategie at\u00e2t de bun\u0103, \u00eenc\u00e2t a fost repede imitat\u0103 de concuren\u0163ii SAP: Baan, PeopleSoft, Oracle.<\/p>\n
\u00cens\u0103 externalizarea implement\u0103rii c\u0103tre companii cu obiective financiare proprii a avut efectul neprev\u0103zut de a duce \u00een timp la prelungirea perioadelor de implementare \u015fi la critici legate de costurile ridicate. Sunt critici care apar \u00een r\u0103stimpuri \u00eenc\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u015fi c\u0103rora compania \u00eencearc\u0103 permanent s\u0103 le dea r\u0103spunsuri, f\u0103r\u0103 a deranja \u00eens\u0103 prea tare partenerii integratori. Este o echilibristic\u0103 interesant\u0103 ce merit\u0103 urm\u0103rit\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Concentr\u00e2ndu-se pe dezvoltarea produsului, SAP a putut \u00eembog\u0103\u0163i constant oferta de aplica\u0163ii de business. Au ap\u0103rut astfel module noi pentru management de proiect, gestiunea produc\u0163iei, gestiunea calit\u0103\u0163ii, service-ului client, gestiunea resurselor umane, livr\u0103rilor \u015f.a.m.d., \u00eens\u0103, mai important, a putut r\u0103spunde \u00eenaintea competitorilor la provoc\u0103rile \u015fi oportunit\u0103\u0163ile oferite de apari\u0163ia calculatoarelor personale \u00een anii ’80. Revolu\u0163ia calculatoarelor personale a pus pe biroul fiec\u0103rui angajat un computer \u015fi a oferit oportunitatea unic\u0103 de a folosi aceast\u0103 putere de calcul \u00een u\u015furarea \u00eenc\u0103rc\u0103rii serverului central. Practic, rescriind din nou software-ul pentru a rula pe ma\u015fini ieftine, dar interconectate, \u00eentr-un model client-server multi-nivel, SAP a permis clien\u0163ilor s\u0103i sc\u0103derea costurilor \u015fi \u015fi-a asigurat accesul pe o pia\u0163\u0103 nou\u0103, a companiilor mici \u015fi mijlocii. Pentru noul produs, R\/3, realizat dup\u0103 principiile proces\u0103rii distribuite, client-server, dezvoltarea a \u00eenceput \u00een 1987, s-a finalizat \u00een 1992 \u015fi a reprezentat o investi\u0163ie de aproape un miliard de dolari. La nivelul interac\u0163iunii cu utilizatorul, SAP a pariat c\u0103 Microsoft \u015fi sistemul lor de operare Windows vor c\u00e2\u015ftiga lupta pentru suprema\u0163ia sistemelor de operare PC \u015fi a c\u00e2\u015ftigat.<\/p>\n
\u00cen epoca \u00een care al\u0163i furnizori vindeau \u00eenc\u0103 produse pentru mainframe-uri, non-real-time, non-integrate, cu interfe\u0163e utilizator \u00een mod text, SAP a pus pe pia\u0163\u0103 \u00een 1992 un produs complet client-server, scalabil, integrat, real-time \u015fi cu o interfa\u0163\u0103 utilizator grafic\u0103, color, bazat\u0103 pe Windows 3.1. Succesul a fost imediat \u015fi a marcat transformarea companiei dintr-o companie european\u0103 \u00eentr-una mondial\u0103. O parte esen\u0163ial\u0103 a acestui succes a fost c\u00e2\u015ftigarea pie\u0163ei americane, unde Hasso Plattner a avut un rol important. Dep\u0103\u015find \u00een anii 2000 provoc\u0103rile aduse de internet, R\/3, un produs ERP (Enterprise Resource Planning), a evoluat \u00een produse distincte: pentru gestiunea rela\u0163iei cu clien\u0163ii, a aprovizion\u0103rii, a contractelor cu furnizorii \u015fi a produc\u0163iei.<\/p>\n
\u00cen ultimii ani provoc\u0103rile cele mai importante ale SAP au fost costurile ridicate de implementare \u015fi mentenan\u0163\u0103, complexitatea tehnic\u0103 mare a produselor sale \u015fi dificultatea \u00een folosire dat\u0103 de o interfa\u0163\u0103 cu utilizatorul nu foarte intuitiv\u0103. \u00cen toate aceste privin\u0163e, compania a f\u0103cut pa\u015fi pozitivi, dar \u015fi gre\u015feli. Un exemplu pozitiv este extinderea aplica\u0163iilor sale de business c\u0103tre dispozitivele mobile (iPad, smartphone-uri), un drum aflat \u00eenc\u0103 la \u00eenceput. Un exemplu negativ este cre\u015fterea, \u00een 2009, pe fondul crizei mondiale, a taxei de mentenan\u0163\u0103 anual\u0103. A fost o m\u0103sur\u0103 criticat\u0103, ce a provocat nervozitate \u00een r\u00e2ndul clien\u0163ilor \u015fi a condus la schimbarea CEO-ului de atunci, Leo Apotheker.<\/p>\n
Provoc\u0103rile concuren\u0163iale cele mai importante ale SAP sunt ast\u0103zi Oracle \u015fi furnizorii de Software-As-A-Service – aplica\u0163ii de business \u00een cloud. Oracle \u015fi-a extins \u00eenc\u0103 de la mijlocul anilor 2000 strategia de cre\u015ftere organic\u0103 prin achizi\u0163ii externe \u015fi a \u00eencorporat pe r\u00e2nd c\u00e2\u0163iva dintre concuren\u0163ii cei mai importan\u0163i ai SAP din anii ’90. Furnizorii SaaS: Salesforce (CRM), Workday (ERP), SuccessFactors (HCM – Human Capitals Management), prin modelul lor de licen\u0163iere bazat pe chirii lunare per utilizator, pericliteaz\u0103 modelul tradi\u0163ional de licen\u0163iere, bazat pe taxe de mentenan\u0163\u0103 anuale. Ca r\u0103spuns la aceste provoc\u0103ri, \u00een 2007 SAP a cump\u0103rat, cu 6,8 miliarde de dolari, compania francez\u0103 BusinessObjects, lider pe pia\u0163a produselor analitice de business intelligence, iar \u00een 2010 a achizi\u0163ionat cu 5,8 miliarde de dolari compania american\u0103 Sybase, cre\u00e2n-du-\u015fi astfel un nume pe pia\u0163a sistemelor de baze de date rela\u0163ionale \u015fi sper\u00e2nd astfel s\u0103 atace pia\u0163a tradi\u0163ional\u0103 a Oracle, beneficiar\u0103 a 90% din contractele de baze de date aferente unei instal\u0103ri SAP. Iar \u00een 2011 SAP a cump\u0103rat compania american\u0103 SuccessFactors, pl\u0103tind 3,4 miliarde de dolari \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi astfel o prioritate din pia\u0163a produselor cloud. Asta de\u015fi, \u00een mod ironic, modelul Software-As-A-Service nu este foarte diferit de modelul mainframe, de care SAP s-a str\u0103duit s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze pe toat\u0103 durata primilor s\u0103i dou\u0103zeci de ani de existen\u0163\u0103.<\/p>\n
\u00cen zilele noastre, dintre cei cinci membri fondatori, doar Hasso Plattner mai este \u00eenc\u0103 activ \u00een organiza\u0163ia pe care a fondat-o. Este activ \u015fi \u00een mediul academic prin Hasso Plattner Institute for Software Systems Engineering, afiliat Universit\u0103\u0163ii din Potsdam, \u00een care a investit peste 200 de milioane de euro. Dietmar Hopp, dup\u0103 ce a fost cel mai longeviv CEO al companiei, a donat \u00een 2006 70% din averea acumulat\u0103 ca fondator al SAP \u00een scopuri caritabile. Din restul a preluat \u00een anul 2000 echipa la care juca fotbal \u00een copil\u0103rie, TSG 1899 Hoffenheim, i-a construit un stadion de 100 de milioane de euro \u015fi a dus-o din liga a cincea german\u0103 \u00een Bundesliga. Claus Wellenreuther, care a condus compania al\u0103turi de Hopp \u00een anii ’70, s-a retras \u00een 1980 din cauza unor probleme de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n
Klaus Tschira a servit \u00een board-ul SAP p\u00e2n\u0103 \u00een 2007, c\u00e2nd s-a retras. Iar Hans Werner-Hector s-a retras din companie \u00een 1996 \u00eentr-un mod destul de ur\u00e2t, cauz\u00e2nd una dintre marile turbulen\u0163e din istoria SAP prin v\u00e2nzarea unilateral\u0103 a pachetului s\u0103u de aproximativ 16% din ac\u0163iuni, provoc\u00e2nd prin acest gest panic\u0103 la burs\u0103 \u015fi zvonuri de pierdere a independen\u0163ei.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Istoria SAP este povestea celui mai pu\u0163in cunoscut dintre juc\u0103torii majori de pe pia\u0163a software a lumii, povestea unui succes european remarcabil \u00eentr-o industrie larg dominat\u0103 de companii americane. Este istoria a \u00eenc\u0103 unei c\u0103i pe care cei de la IBM au \u00eenceput-o, dar au l\u0103sat-o neexplorat\u0103, a\u015fa cum au f\u0103cut cu calculatorul personal, de pe urma c\u0103ruia au profitat din plin HP, Dell, Lenovo, Acer \u015fi al\u0163ii, cu sistemele de operare PC, cale de care a profitat Microsoft, sau cu sistemele de baze de date rela\u0163ionale, de pe urma c\u0103rora a prosperat Oracle. Este, cum spune cineva, istoria elegan\u0163ei \u00een design \u015fi a intui\u0163iei tehnice, dublate \u00een mod fericit de abilitatea \u00een afaceri.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[571],"tags":[201,1403,242,16893,6920,204],"class_list":["post-55219","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-business-hi-tech","tag-companii","tag-ibm","tag-istorie","tag-sap","tag-software","tag-tehnologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55219","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=55219"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55219\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":71697,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55219\/revisions\/71697"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=55219"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=55219"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=55219"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}