![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/9576529\/2\/grafic-1.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n18 aprilie 2012 a r\u0103mas \u00een cronicile pie\u0163ei de capital drept ziua \u00een care Apple, cea mai valoroas\u0103 companie din lume, cu o capitalizare de 530 de miliarde de dolari, de trei ori mai mare dec\u00e2t PIB-ul Rom\u00e2niei, s-a listat la Bursa de Valori Bucure\u015fti.<\/p>\n
<\/p>\n
Adev\u0103rul istoric este \u00eens\u0103 c\u0103 nu a fost nicio listare, ci doar un transfer al unui pachet limitat de ac\u0163iuni ale colosului american, produc\u0103tor al gadgeturilor iPhone \u015fi IPad \u015fi listat pe bursa american\u0103 NASDAQ, pe sistemul alternativ ATS operat de Bursa de Valori Bucure\u015fti. Nu doar ac\u0163iunile Apple au intrat la tranzac\u0163ionare la Bucure\u015fti, ci \u015fi ac\u0163iunile a \u00eenc\u0103 patru mari companii americane: Coca-Cola, Visa, Intel \u015fi Bank of America. Cele cinci companii au \u00een spate branduri puternice cu care rom\u00e2nii sunt extrem de familiariza\u0163i fie pentru c\u0103 folosesc un smartphone, fie pentru c\u0103 pl\u0103tesc cump\u0103r\u0103turile cu cardul, fie c\u0103 trimit e-mail-uri de pe un computer care func\u0163ioneaz\u0103 cu un microprocesor Intel.<\/p>\n
\u00censu\u015fi ambasadorul SUA la Bucure\u015fti, Mark Gitenstein, a fost prezent la deschiderea \u015fedin\u0163ei bursiere din 18 aprilie, care a precedat intrarea la tranzac\u0163ionare a ac\u0163iunilor celor cinci companii americane. Ambasadorul SUA a mai deschis \u015fedin\u0163a de tranzac\u0163ionare pe 25 ianuarie, c\u00e2nd Bursa a aniversat primul an de la listarea Fondului Proprietatea.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/9576529\/3\/grafic-2.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
“A ap\u0103rut controversa c\u0103 de fapt companiile din Vest vor s\u0103 cumpere Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 acum, dup\u0103 ce ac\u0163iunile a cinci dintre cele mai mari companii americane au fost aduse la tranzac\u0163ionare la Bucure\u015fti, rom\u00e2nii pot s\u0103 cumpere o bucat\u0103 din America”, a spus ambasadorul SUA. Gitenstein a recunoscut c\u0103 este investitor \u00een ac\u0163iuni de pe bursa american\u0103 \u015fi c\u0103 investe\u015fte \u00een unele dintre companiile americane intrate la tranzac\u0163ionare la Bucure\u015fti.<\/p>\n
Au \u00eens\u0103 rom\u00e2nii bani s\u0103 cumpere o bucat\u0103 din America? Mai exact, “cea mai bun\u0103” bucat\u0103 din America, a\u015fa cum a descris cele cinci companii americane Mihaela B\u00eeciu, pre\u015fedinte \u015fi director general al societ\u0103\u0163ii de brokeraj Tradeville care a adus la tranzac\u0163ionare ac\u0163iunile Apple, Coca-Cola, Visa, Intel \u015fi Bank of America.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/9576529\/4\/grafic-3.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
O ac\u0163iune Apple cost\u0103 circa 570 de dolari pe bursa american\u0103, iar pe ATS al Bursei de la Bucure\u015fti se tranzac\u0163ioneaz\u0103 la 1.900 lei, aproape c\u00e2t celebrul iPhone. Nici ac\u0163iunile Visa sau Coca-Cola nu sunt mai ieftine: 118 dolari pentru o ac\u0163iune la cel mai mare juc\u0103tor de pe pia\u0163a cardurilor bancare \u015fi 73,7 dolari pe bursa american\u0103 sau 246 lei la Bucure\u015fti pentru o ac\u0163iune la produc\u0103torul celei mai populare b\u0103uturi carbogazoase. O ac\u0163iune Bank of America, cea mai mare banc\u0103 din SUA dup\u0103 num\u0103rul de unit\u0103\u0163i \u00een teritoriu \u015fi \u00een care Warren Buffett a investit 5 miliarde de dolari anul trecut, cost\u0103 8,16 dolari sau 27,5 lei, iar o ac\u0163iune Intel se tranzac\u0163ioneaz\u0103 la 27 dolari, respectiv 91,4 lei. Spre compara\u0163ie, cel mai mic pachet de ac\u0163iuni ce poate fi cump\u0103rat la Fondul Proprietatea cost\u0103 56 de lei (100 de ac\u0163iuni), iar la Petrom, cea mai valoroas\u0103 companie rom\u00e2neasc\u0103, cost\u0103 195 de lei (500 de ac\u0163iuni).<\/p>\n
<\/p>\n
Iat\u0103 de ce \u00een prima zi, 18 aprilie, investitorii locali au tranzac\u0163ionat ac\u0163iuni americane de doar 100.000 lei (30.000 dolari, \u00een condi\u0163iile \u00een care tranzac\u0163iiile zilnice pe bursele americane cu aceste ac\u0163iuni sunt de ordinul a c\u00e2teva sute de milioane de dolari). Comparativ, \u00een aceea\u015fi zi, investitorii au rulat ac\u0163iuni rom\u00e2ne\u015fti \u00een valoare de peste zece milioane de lei. Dup\u0103 volum, cele mai tranzac\u0163ionate au fost titlurile Bank of America, recomandate pentru c\u00e2\u015ftigurile speculative pe termen scurt, informa\u0163ie ce ofer\u0103 detalii importante despre ce profil au investitorii rom\u00e2ni. Valoarea tranzac\u0163iilor cu titlurile celei mai mari b\u0103nci americane a fost de 23.000 lei la Bucure\u015fti. \u00cen a doua zi de tranzac\u0163ionare ac\u0163iunile Bank of America au continuat s\u0103 fie \u00een topul celor mai rulate, de aceast\u0103 dat\u0103 primul loc revenind ac\u0163iunilor Apple care au atras tranzac\u0163ii de 83.000 lei. \u00cen zilele urm\u0103toare tranzac\u0163iile cu ac\u0163iunile americane au sc\u0103zut \u00eens\u0103, situ\u00e2ndu-se la circa 10.000 lei per companie.<\/p>\n
Dac\u0103 nu tranzac\u0163iile, atunci care este miza aducerii pe Bursa de la Bucure\u015fti a celor mai mari companii americane listate? Ce caut\u0103 Apple pe Bursa de Bucure\u015fti, companie despre care unii anali\u015fti str\u0103ini se gr\u0103besc s\u0103 strige c\u0103 e pe cale s\u0103 devin\u0103 prima companie american\u0103 care va ajunge la o capitalizare bursier\u0103 de un trilion de dolari (o mie de miliarde de dolari, deci echivalentul unui pre\u0163 de 1.000 de dolari pe ac\u0163iune, de la cota\u0163ia actual\u0103 de 570 de dolari), \u00een timp ce al\u0163ii trag semnalul de alarm\u0103 c\u0103 ac\u0163iunile Apple au crescut prea mult \u015fi c\u0103 “bula” se va sparge.<\/p>\n
\u00cen 2004, o ac\u0163iune Apple era cotat\u0103 la 16,25 dolari\/titlu, pentru a ajunge la \u00eenceputul lunii aprilie la 628 de dolari \u015fi a fi cotat\u0103 \u00een prezent la circa 570 de dolari. Pre\u0163ul ac\u0163iunilor Apple a crescut de 35 de ori \u00een ultimii opt ani. Lansarea iPhone \u015fi apoi a noi versiuni ale celebrului smartphone, iar ulterior lansarea tabletei iPad au fost primite de investitorii de pe burs\u0103 cu acela\u015fi entuziasm ca acela al americanilor, englezilor sau chiar al rom\u00e2nilor euforici care \u015fi-au stabilit tabere \u00een fa\u0163a magazinelor pentru a se asigura ca vor putea cump\u0103ra unul dintre gadgeturile vedet\u0103. Primul iPhone a fost lansat \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2007 \u015fi de atunci pre\u0163ul ac\u0163iunilor Apple a crescut cu peste 500%. Afacerile companiei au crescut de la 15,7 miliarde de dolari \u00een primul trimestru al lui 2010 (interval cuprins \u00eentre 1 octombrie-31 decembrie) la 46,3 miliarde de dolari \u00een primul trimestru al lui 2012, iar profitul trimestrial a ajuns \u00een 2012 la 13,06 miliarde de dolari fa\u0163\u0103 de 3,38 miliarde de dolari \u00een primul trimestru al lui 2010 gra\u0163ie exploziei v\u00e2nz\u0103rilor de iPhone.<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia sunt peste 300.000 de utilizatori de iPhone \u015fi, dac\u0103 cel pu\u0163in 1% dintre ace\u015ftia ar cump\u0103ra ac\u0163iuni Apple, ar \u00eensemna pentru bursa de la Bucure\u015fti dublarea bazei de investitori activi, de la circa 4.000 la 7.000, o realizare extrem de important\u0103 pentru o pia\u0163\u0103 ignorat\u0103 de micii investitori.<\/p>\n
De fapt, aceasta este \u015fi miza din spatele aducerii la Bucure\u015fti a gigan\u0163ilor americani: cre\u015fterea vizibilit\u0103\u0163ii bursei \u00een r\u00e2ndul micilor investitori, care sunt consumatori ai popularelor produse americane. \u00cen limbaj bursier, persoanele care dispun de sume de investit de c\u00e2teva mii p\u00e2n\u0103 la c\u00e2teva zeci de mii de euro sunt numi\u0163i mici investitori. \u00cen opozi\u0163ie sunt investitorii institu\u0163ionali precum b\u0103ncile sau fondurile de investi\u0163ii ale c\u0103ror disponibilit\u0103\u0163i investi\u0163ionale ajung la c\u00e2teva zeci de milioane de euro.<\/p>\n
\u00cens\u0103 investitorii mici nu sunt a\u015fa de interesa\u0163i s\u0103 investeasc\u0103: “Ac\u0163iunile Apple au crescut foarte mult \u00een ultimii ani, le consider supraevaluate \u015fi cred c\u0103 suntem acum \u00eentr-un balon ce st\u0103 s\u0103 se sparg\u0103, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat mai demult cu ac\u0163iunile Yahoo!. Nu vreau s\u0103 investesc \u00eentr-un m\u0103r deja copt, vreau ca bursa s\u0103 aduc\u0103 un m\u0103r verde care s\u0103 se coac\u0103 aici la Bucure\u015fti. Poate a\u015f investi \u00een ac\u0163iunile Bank of America, dar nu am luat \u00eenc\u0103 o decizie \u00een acest sens”, a spus Mihai P., un investitor cu un portofoliu de circa 200.000 de euro \u00een ac\u0163iuni rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
<\/p>\n
Primele “mere verzi” pe care le va aduce nu bursa, ci statul rom\u00e2n, sunt ac\u0163iunile Romgaz \u015fi Hidroelectrica, cele mai mari companii de energie din economia na\u0163ional\u0103, care ar putea intra la tranzac\u0163ionare \u00een a doua jum\u0103tate a acestui an \u00een urma derul\u0103rii unor oferte publice ini\u0163iale de ac\u0163iuni prin care statul va vinde 15%, respectiv 10% din capital.<\/p>\n
Astfel c\u0103 miza se mut\u0103 \u00eenspre atragerea de noi investitori, misiune destul de dificil\u0103 pentru brokeri \u015fi burs\u0103 pentru c\u0103 tranzac\u0163ionarea ac\u0163iunilor americane este mult mai complex\u0103 \u015fi mai riscant\u0103 dec\u00e2t achizi\u0163ia unui iPhone sau desfacerea unei sticle de Coca-Cola. \u00cen primul r\u00e2nd pentru c\u0103 achizi\u0163ia de ac\u0163iuni este riscant\u0103, investitorul poate pierde bani la fel de bine cum poate c\u00e2\u015ftiga.<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd tranzac\u0163ioneaz\u0103 ac\u0163iuni americane la Bucure\u015fti, investitorii trebuie s\u0103 fie aten\u0163i la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe bursele americane, unde sunt listate cele cinci companii \u015fi unde acestea emit rapoarte zilnice sau s\u0103pt\u0103m\u00e2nale cu informa\u0163ii ce pot influen\u0163a evolu\u0163ia pre\u0163ului ac\u0163iunilor. De men\u0163ionat c\u0103 tranzac\u0163ionarea companiilor americane \u00eencepe la Bucure\u015fti la 16.30, c\u00e2nd se deschid bursele de peste Ocean, \u015fi se \u00eencheie la ora 18.30.<\/p>\n
Mai mult, pentru c\u0103 ac\u0163iunile se tranzac\u0163ioneaz\u0103 la Bucure\u015fti \u00een lei, investitorii trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 o apreciere a leului \u00een raport cu dolarul american, valuta \u00een care sunt denominate ac\u0163iunile, va influen\u0163a negativ pre\u0163ul ac\u0163iunii, \u00een timp ce o depreciere a leului va influen\u0163a pozitiv pre\u0163ul ac\u0163iunii. Indirect, o achizi\u0163ie a unei ac\u0163iuni americane este un pariu pe un dolar puternic \u00een compara\u0163ie cu leul. Investitorii trebuie s\u0103 ia \u00een calcul \u015fi spreadul de 2% pe care market-makerul Tradeville \u00eel va afi\u015fa \u00eentre cota\u0163iile de v\u00e2nzare \u015fi de cump\u0103rare. Cu alte cuvinte, \u00een momentul c\u00e2nd un investitor cump\u0103r\u0103 o ac\u0163iune, el o poate vinde la un pre\u0163 cu 2% mai mic, dar dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul \u015fi comisioanele de tranzac\u0163ionare, el pierde din start aproape 3%. Astfel, pentru a vinde ac\u0163iunea pe profit este nevoie ca pre\u0163ul s\u0103 urce cu cel pu\u0163in 3%.<\/p>\n
Venirea celor cinci gigan\u0163i americani pe Bursa de Valori Bucure\u015fti scoate \u00eens\u0103 la iveal\u0103 o imagine nu prea fericit\u0103 a pie\u0163ei locale de capital unde investitorii s-au s\u0103turat s\u0103 ruleze de ani de zile acelea\u015fi SIF-uri, b\u0103nci, \u015fi mai recent Fondul Proprietatea. Bursa de la Bucure\u015fti are nevoie disperat\u0103 de companii noi rom\u00e2ne\u015fti, cu afaceri solide \u015fi de succes, a\u015fa cum sunt cele ale companiilor americane, pentru a rec\u00e2\u015ftiga \u00eencrederea investitorilor \u015fi pentru a fi un vehicul eficient de finan\u0163are pentru sectorul public \u015fi privat.<\/p>\n
“Pia\u0163a local\u0103 de capital are nevoie de o diversificare a instrumentelor financiare \u015fi de investitori noi, iar aducerea companiilor americane este un pas \u00een direc\u0163ia bun\u0103. Sfatul meu pentru t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie de investitori este s\u0103 investeasc\u0103 \u00een ac\u0163iuni, rom\u00e2ne\u015fti sau str\u0103ine, tranzac\u0163ionate la Bursa din Bucure\u015fti, \u015fi nu \u00een platforme online de tranzac\u0163ionare Forex care nu sunt reglementate \u015fi nici supravegheate”, spune Radu Toia, director \u00een cadrul Comisiei Na\u0163ionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritatea de supraveghere \u015fi reglementare a pie\u0163ei de capital.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La 400 de ani de c\u00e2nd pelerinii englezi de pe vasul Mayflower au pus piciorul pe p\u0103m\u00e2ntul american, a venit r\u00e2ndul rom\u00e2nilor s\u0103 fac\u0103 primii pa\u015fi pe t\u0103r\u00e2mul f\u0103g\u0103duin\u0163ei. Debarcarea se face, \u00eens\u0103, pe Bursa de Valori Bucure\u015fti, unde au intrat la tranzac\u0163ionare companiile simbol ale capitalismului american. Ac\u0163iunile gigan\u0163ilor Apple, Coca-Cola sau Intel pot fi cump\u0103rate cu lei direct de la Bucure\u015fti. Rom\u00e2nii nu au curaj \u015fi nici bani s\u0103 viseze \u00een stil american \u015fi schimb\u0103 cu greu straiele de fidel consumator cu cele de investitor.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7172,288,7216,6517,9275,7633,7223],"class_list":["post-55184","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-actiuni","tag-apple","tag-bursa","tag-coca-cola","tag-intel","tag-investitori","tag-piata-de-capital"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55184","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=55184"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55184\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":71664,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55184\/revisions\/71664"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=55184"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=55184"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=55184"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}