{"id":55144,"date":"2012-04-29T23:00:00","date_gmt":"2012-04-29T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55144"},"modified":"2026-04-03T07:43:54","modified_gmt":"2026-04-03T07:43:54","slug":"de-ce-este-dobrogea-viitorul-pol-energetic-al-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55144","title":{"rendered":"De ce este Dobrogea viitorul pol energetic al Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

Miliardele de euro anun\u0163ate pentru proiecte \u00een aceast\u0103 zon\u0103 par a risipi orice semn de \u00eentrebare. Dobrogea se contureaz\u0103 acum ca un laborator energetic high-tech, comparativ cu tradi\u0163ionala Oltenia, cu minele ei de c\u0103rbuni \u015fi termocentralele uria\u015fe, dar vechi de zeci de ani – care anul trecut au luminat totu\u015fi aproape jum\u0103tate de \u0163ar\u0103. Prin compara\u0163ie cu orice alte zone cu poten\u0163ial energetic, \u00een ultima perioad\u0103 Dobrogea a devenit un veritabil catwalk pe care defileaz\u0103 acum cele mai noi forme de producere a energiei, unde se bat recorduri privind ad\u00e2ncimile la care se caut\u0103 hidrocarburile \u015fi unde se lanseaz\u0103 noi tipuri de resurse, a\u015fa cum este categoria gazelor neconven\u0163ionale. Drumul de la vis la realitate este \u00eens\u0103 pres\u0103rat cu capcane, unele aproape imposibil de trecut pentru cel mai nou pretendent la titlul de pol energetic al Rom\u00e2niei, Dobrogea.
\n“Din Portugalia p\u00e2n\u0103 \u00een Urali, \u0163\u0103rile despre care toat\u0103 lumea vorbe\u015fte c\u00e2nd vine vorba de investi\u0163ii \u00een regenerabile sunt Rom\u00e2nia \u015fi Turcia”; “Rom\u00e2nia se claseaz\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00een topul primelor cinci \u0163\u0103ri ca atractivitate pentru investitorii \u00een energie verde”; “Po\u0163i s\u0103 \u00eentrebi pe oricine \u00een Europa unde este Bucure\u015ftiul, unde este Bra\u015fovul \u015fi este posibil s\u0103 nu ob\u0163ii r\u0103spunsul corect, dar toat\u0103 lumea \u015ftie unde este Dobrogea.”<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Declara\u0163iile de mai sus apar\u0163in unui bancher, unui produc\u0103tor de echipamente pentru industria energetic\u0103 \u015fi unui fost \u015fef de companie energetic\u0103 de stat \u015fi vorbesc despre acela\u015fi lucru: poten\u0163ialul semnificativ pe care Dobrogea \u00eel are pe pia\u0163a producerii de energie electric\u0103.<\/p>\n

Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103 \u00een sud-estul Rom\u00e2niei de la \u00eenceputul anului \u015fi efectele pe care le-a produs \u00een alte p\u0103r\u0163i ale \u0163\u0103rii arat\u0103 c\u0103 Dobrogea deja nu mai este o t\u00e2n\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 \u00een peisajul energetic. Cine nu a g\u0103sit p\u00e2n\u0103 acum un loc pentru montarea unei turbine eoliene \u00een aceast\u0103 zon\u0103 are u\u015file Dobrogei \u00eenchise \u015fi a ratat una dintre cele mai bune brize din Europa. Marea Neagr\u0103 aproape s-a \u00eemp\u0103r\u0163it. Primii c\u0103ut\u0103tori de gaze de \u015fist deja s-au stabilit aici, chiar dac\u0103 \u00eenc\u0103 mai sunt pa\u015fi de f\u0103cut pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103. Marii furnizori de servicii \u015fi utilaje petroliere \u00ee\u015fi fac acum baze la Ploie\u015fti tocmai pentru a putea fi aproape de cei care scormonesc ad\u00e2ncurile M\u0103rii Negre. Cu toate acestea, Dobrogea are un concurent puternic la titlul de cel mai mare pol energetic al Rom\u00e2niei: zona Olteniei, acolo unde sunt concentrate minele de c\u0103rbuni \u015fi cele mai mari termocentrale din \u0163ar\u0103, tot \u00een acea zon\u0103 fiind amplasate \u015fi cele mai mari hidrocentrale ale Hidroelectrica. \u00cen plus, Dobrogea mai are multe obstacole de trecut p\u00e2n\u0103 la valorificarea la cote maxime a poten\u0163ialului existent.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Din punctul de vedere al energiei electrice, Dobrogea este o zon\u0103 cu o produc\u0163ie foarte important\u0103, dar cu un consum propriu relativ sc\u0103zut. Din punctul de vedere al produc\u0163iei de hidrocarburi, deocamdat\u0103 Dobrogea produce pu\u0163in \u015fi numai dac\u0103 se vor mai face mari descoperiri \u00een platforma continental\u0103 a M\u0103rii Negre (\u00een plus fa\u0163\u0103 de cele recente ale consor\u0163iului Petrom-Exxon) ar putea produce Dobrogea cantit\u0103\u0163i comparabile cu alte zone ale \u0163\u0103rii cu tradi\u0163ie \u00een acest sens (sudul pentru \u0163i\u0163ei, Transilvania pentru gaze naturale). \u00cen privin\u0163a gazelor de \u015fist, cercet\u0103rile sunt \u00eentr-un stadiu incipient \u015fi nu exist\u0103 estim\u0103ri fiabile ale resurselor poten\u0163iale”, spune Alexandru Lupea, partener, servicii de audit, liderul echipei de servicii pentru industria energetic\u0103, minier\u0103 \u015fi de utilit\u0103\u0163i din cadrul PwC Rom\u00e2nia. Analiz\u00e2nd pas cu pas declara\u0163iile lui Lupea, ies la iveal\u0103 \u015fi poten\u0163ialele obstacole care se pun \u00eentre Dobrogea \u015fi no\u0163iunea de pol energetic al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

La Cernavod\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 deja dou\u0103 reactoare nucleare care anual acoper\u0103 circa 20% din necesarul de consum al Rom\u00e2niei, adic\u0103 unul din cinci becuri este aprins din Dobrogea. \u00cen plan mai este realizarea a \u00eenc\u0103 dou\u0103 unit\u0103\u0163i, proiect de 4 miliarde de euro, despre care reprezentan\u0163ii Ministerului Economiei au declarat c\u0103 este strategic \u015fi c\u0103 statul ar trebui s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la cum poate face acest proiect chiar \u015fi cu mai pu\u0163ini investitori str\u0103ini, dup\u0103 e\u015fecul precedentei \u00eencer-c\u0103ri de a realiza cele dou\u0103 reactoare al\u0103turi de cei mai importan\u0163i investitori \u00een energie din Rom\u00e2nia. Pe l\u00e2ng\u0103 cele dou\u0103 reactoare de la Cernavod\u0103, datele Transelectrica arat\u0103 c\u0103 \u00een acest moment 11 parcuri eoliene cu o capacitate de circa 1.000 MW dau energie \u00een sistem, toate fiind amplasate \u00een Dobrogea. Al\u0103turi de ele, tot datele Transelectrica arat\u0103 c\u0103 \u00een total circa 130 de parcuri eoliene cu o capacitate de circa 6.500 MW, care ar presupune investi\u0163ii de circa 10 miliarde de euro \u015fi peste 10.000 de locuri de munc\u0103, au contractele de racordare la re\u0163ea. Pe l\u00e2ng\u0103 ele, ru\u015fii de la Vimetco, proprietarii Alro, au anun\u0163at o investi\u0163ie de 276 de milioane de euro \u00eentr-o central\u0103 de 250 MW \u00een Tulcea. \u00centrebarea care se ridic\u0103 este cine consum\u0103 at\u00e2ta energie \u015fi cum va ajunge ea \u00een restul \u0163\u0103rii sau \u00een alte p\u0103r\u0163i?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

<\/p>\n

Rom\u00e2ni, trece\u0163i Dun\u0103rea!<\/p>\n

“Dobrogea are o mare problem\u0103 \u015fi aici vorbim de infrastructur\u0103. La nord nu ai cum s\u0103 duci aceast\u0103 energie pentru c\u0103 este Ucraina \u015fi este deja un alt sistem. \u00cen Turcia nu ai cum s-o duci pentru c\u0103 nu exist\u0103 leg\u0103tur\u0103. La sud nu merge. \u00cen acest caz, din Dobrogea ar trebui s\u0103 retrimi\u0163i aceast\u0103 energie \u00een \u0163ar\u0103, dar acum sunt doar dou\u0103 puncte, Isaccea \u015fi Cernavod\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 congestii de re\u0163ea. Chiar \u015fi acum sunt probleme. Dac\u0103 nu facem linii, nu avem nicio \u015fans\u0103”, spune clar Valeriu Binig, director de servicii financiare energie \u015fi resurse din cadrul Deloitte Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Transelectrica a spus la r\u00e2ndul ei \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 mai mult de 3.000 MW \u00een parcuri eoliene nu au loc, dar asta nu a domolit \u00een niciun fel apetitul investitorilor. Problema este c\u0103 investi\u0163iile despre care vorbe\u015fte Binig sunt de fapt linii de transport peste Dun\u0103re, lucru deloc simplu de f\u0103cut. \u00cen plus, la toate aceste investi\u0163ii noi se adaug\u0103 lucr\u0103ri de \u00eent\u0103rire a sistemului care ar costa circa 500 de milioane de euro, bani la fel de greu de ob\u0163inut. “Om avea noi poten\u0163ial, dar nu putem s\u0103 trecem Dun\u0103rea. O alternativ\u0103 ar fi s\u0103 aducem un mare consumator \u00een Dobrogea, a\u015fa cum a fost cazul Voestalpine, care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nu a mai venit \u00een Rom\u00e2nia (austriecii de la Voestalpine doreau \u00een 2008 s\u0103 realizeze o investi\u0163ie de 5 miliarde de euro \u00een Rom\u00e2nia \u00eentr-un combinat siderurgic la Agigea, dar planurile au picat \u00een 2010 – n. red.)”, mai spune Binig. Problema este c\u0103 atragerea unui consumator de o asemenea anvergur\u0103, mai ales \u0163in\u00e2nd cont de contextul interna\u0163ional \u015fi economic de acum, dar \u015fi de istoria capitalismului de 20 de ani a Rom\u00e2niei \u00een care str\u0103inii au venit \u00een mare parte pentru privatiz\u0103ri \u015fi nu pentru investi\u0163ii de la zero, s-ar putea dovedi un fel de misiune imposibil\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Astfel, \u00een calea Dobrogei \u015fi a investi\u0163iilor semnificative despre care se vorbe\u015fte \u00een zon\u0103 intervin dou\u0103 obstacole majore: infrastructura energetic\u0103 \u015fi lipsa unui consumator major.\n <\/p>\n

<\/p>\n

Optimismul din ad\u00e2ncuri<\/p>\n

Dincolo de energie electric\u0103 \u00eens\u0103, partea de petrol \u015fi gaze a oferit de la \u00eenceputul acestui an o serie \u00eentreag\u0103 de ve\u015fti bune care vorbesc despre poten\u0163ialul Dobrogei. OMV Petrom \u015fi gigantul petrolier ExxonMobil au anun\u0163at c\u0103 au descoperit \u00een ad\u00e2ncurile M\u0103rii Negre o acumulare de gaze de p\u00e2n\u0103 la 84 de miliarde de metri cubi, echivalentul consumului de gaze pe 6 ani al Rom\u00e2niei. Vestea mai pu\u0163in bun\u0103 este c\u0103 deocamdat\u0103 nu se \u015ftie dac\u0103 acest z\u0103c\u0103m\u0103nt poate fi exploatat din punct de vedere comercial \u015fi, chiar dac\u0103 poate fi valorificat, acest lucru nu se va \u00eent\u00e2mpla mai devreme de zece ani, dup\u0103 investi\u0163ii de circa 10 miliarde de dolari.
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte poten\u0163ialul de gaze de \u015fist, informa\u0163iile \u015fi certitudinile sunt \u015fi mai pu\u0163ine, dar este sigur c\u0103 gigantul american Chevron a pus ochii pe trei perimetre de la malul m\u0103rii unde inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 demareze lucr\u0103ri de explorare: Vama Veche, Adamclisi \u015fi Costine\u015fti. Potrivit Agen\u0163iei Na\u0163ionale pentru Resurse Minerale (ANRM), programul minim de investi\u0163ii asumat de Chevron este de peste 80 de milioane de dolari, bani \u00een care intr\u0103 studiile de seismic\u0103, prin care se face practic o radiografie a subsolurilor \u00een vederea identific\u0103rii poten\u0163ialelor z\u0103c\u0103minte de hidrocarburi, dar \u015fi forarea a opt sonde de explorare.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Acordurile \u00eencheiate pentru cele trei perimetre din zona Dobrogei prev\u0103d o perioad\u0103 de explorare de \u015fase ani. \u00cen func\u0163ie de rezultatele pe care le vom ob\u0163ine \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, vom vedea dac\u0103 vom cere intrarea \u00een etapa de dezvoltare, ceea ce ar \u00eensemna \u00eenc\u0103 25 de ani”, spune Thomas Holst, country manager al Chevron pentru Rom\u00e2nia. Cele trei perimetre, care au o suprafa\u0163\u0103 total\u0103 de 300.000 de hectare, au fost c\u00e2\u015ftigate de americani \u00een vara anului 2010, \u00een urma unei ample runde de licita\u0163ii organizate de Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Resurse Minerale (ANRM).<\/p>\n

“Noi vrem s\u0103 lucr\u0103m \u00eendeaproape cu autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne. Pentru Rom\u00e2nia, care import\u0103 circa 30% din necesarul de consum de gaze naturale din Rusia, dezvoltarea unei surse alternative de alimentare poate fi o poveste de succes. Gazele de \u015fist reprezint\u0103 o surs\u0103 de energie curat\u0103, pot contribui la securitatea energetic\u0103, creeaz\u0103 slujbe \u015fi genereaz\u0103 investi\u0163ii. \u00centrebarea real\u0103 este dac\u0103 oamenii sprijin\u0103 acest tip de gaze. Dac\u0103 interzici de la bun \u00eenceput, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e\u015fti \u00eempotriva ei \u015fi c\u0103 ai o alternativ\u0103 mai bun\u0103. Dar vedem \u00een \u0163\u0103ri precum Bulgaria, care ini\u0163ial au spus nu, c\u0103 parlamentul analizeaz\u0103 din nou aceast\u0103 posibilitate. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een Fran\u0163a”, mai spune reprezentantul Chevron.<\/p>\n

Decizia Chevron de a intra \u00een Rom\u00e2nia pe segmentul de gaze de \u015fist se \u00eenscrie \u00eentr-un plan mai amplu al americanilor. Astfel, ei cred c\u0103 cele patru perimetre pe care le au \u00een sud-estul Poloniei, \u0163ara european\u0103 cotat\u0103 cu cel mai mare poten\u0163ial pe segmentul gazelor de \u015fist, nord-estul \u015fi sud-estul Rom\u00e2niei, dar \u015fi \u00een nord-estul Bulgariei \u00eempart aceea\u015fi structur\u0103 geologic\u0103.<\/p>\n

“Credem c\u0103 \u00een aceste zone exist\u0103 forma\u0163iuni de gaze de \u015fist \u015fi toate au o structur\u0103 geologic\u0103 similar\u0103. Suntem \u00een faz\u0103 incipient\u0103 \u00een Polonia, dar suntem optimi\u015fti. Acum \u00eens\u0103 nu avem estim\u0103ri privind poten\u0163ialul de gaze de \u015fist. Credem \u00eens\u0103 c\u0103 este poten\u0163ial pentru produc\u0163ia acestei resurse curate”, a mai spus reprezentantul Chevron.<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

Cine are nevoie de certitudini?<\/p>\n

De\u015fi toat\u0103 lumea se fere\u015fte s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een termeni clari despre poten\u0163ialul concret de hidrocarburi al zonei, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte Marea Neagr\u0103, c\u00e2t \u015fi gazele de \u015fist, furnizorii tradi\u0163ionali de servicii ai gigan\u0163ilor petrolieri au \u00eenceput s\u0103-\u015fi mi\u015fte trupele, stabilindu-\u015fi deja bazele \u00een Ploie\u015fti, ora\u015f recunoscut pentru tradi\u0163ia \u00een industria petrolier\u0103, dup\u0103 ce au sim\u0163it fierberea din Dobrogea.<\/p>\n

Grupul Schlumberger, cel mai mare furnizor global de servicii pentru industria de petrol \u015fi gaze, va face o baz\u0103 de clas\u0103 mondial\u0103 la Ploie\u015fti, unde vor lucra circa 170 de oameni \u015fi care la finalul lui 2012 va deveni un centru opera\u0163ional pentru toate pie\u0163ele est-europene. “Noua baz\u0103, destinat\u0103 exclusiv serviciilor petroliere, va derula opera\u0163iuni pornind de la revitalizarea z\u0103c\u0103mintelor mature p\u00e2n\u0103 la noile explor\u0103ri din Marea Neagr\u0103, inclusiv cele f\u0103cute la mari ad\u00e2ncimi. Baza va fi un centru opera\u0163ional care va servi toat\u0103 Europa de Est \u015fi toate companiile petroliere active \u00een Rom\u00e2nia, \u00een frunte cu Petrom, care vor avea acces la serviciile livrate de noua baz\u0103. Deschiderea oficial\u0103 este planificat\u0103 pentru ultimul trimestru al acestui an”, explic\u0103 Stephen Whittaker, reprezentant al departamentului de comunicare extern\u0103 din cadrul Schlumberger.<\/p>\n

Halliburton a f\u0103cut aceea\u015fi mi\u015fcare ademenit \u00een Rom\u00e2nia tot de Marea Neagr\u0103 \u015fi de gazele de \u015fist, adic\u0103 tot de Dobrogea. “Ca un furnizor global de servicii pentru industria petrolier\u0103, pa\u015fii pe care Halliburton \u00eei face la nivel geografic se ghideaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd dup\u0103 activitatea clien\u0163ilor no\u015ftri. Odat\u0103 cu cre\u015fterea interesului pentru activit\u0103\u0163i de explorare \u015fi produc\u0163ie din partea clien\u0163ilor no\u015ftri \u00een regiune, noua noastr\u0103 baz\u0103 de opera\u0163iuni din Rom\u00e2nia este o investi\u0163ie care are sens din punct de vedere financiar. Nu vom produce echipament petrolier la Ploie\u015fti. Unitatea din Ploie\u015fti va fi o baz\u0103 de servicii. Aici vom \u00eenmagazina \u015fi men\u0163ine echipamentele pe care le folosim pentru a le livra serviciile necesare clien\u0163ilor no\u015ftri din Rom\u00e2nia. Anticip\u0103m c\u0103 unitatea va fi complet opera\u0163ional\u0103 din vara acestui an”, explic\u0103 Marisol Espinosa, senior public relations representative din cadrul Halliburton.<\/p>\n

Despre c\u00e2\u0163i bani vorbim<\/p>\n

Efervescen\u0163a din zona Dobrogei duce natural c\u0103tre \u00eentrebarea: c\u00e2te investi\u0163ii vor fi atrase \u00een aceast\u0103 regiune? Doar proiectele eoliene de 6.500 MW care au acum contractele de racordare la re\u0163ea ar presupune investi\u0163ii de 10 miliarde de euro. Marea Neagr\u0103 ar putea atrage la r\u00e2ndul ei peste 10 miliarde de dolari (7,6 miliarde euro). Construc\u0163ia celor dou\u0103 reactoare de la Cernavod\u0103 este evaluat\u0103 la 4 miliarde de euro, iar pentru gazele de \u015fist exist\u0103 doar date privind perioada de explorare unde Chevron este obligat la investi\u0163ii minime de 65 de milioane de dolari (49,3 milioane euro).<\/p>\n

“Analiza trebuie f\u0103cut\u0103 pe tipuri de surse energetice: energie electric\u0103, respectiv hidrocarburi. Din punctul de vedere al locurilor de munc\u0103, impactul energiilor regenerabile (eoliene, fotovoltaice) nu va fi semnificativ, \u00eentru-c\u00e2t activitatea de mentenan\u0163\u0103 se va concentra probabil \u00een c\u00e2teva firme ce vor lucra \u00een mod eficient \u015fi nu vor avea mai mult de c\u00e2teva sute de angaja\u0163i. Investi\u0163iile sunt semnificative ca valoare, dar nu se fac cu resurse locale, \u00eentruc\u00e2t peste 80% din valoare revine produc\u0103torilor de echipamente care nu sunt situa\u0163i \u00een Dobrogea, iar activitatea de montaj \u015fi testare se face cu speciali\u015fti din alte p\u0103r\u0163i”, explic\u0103 Alexandru Lupea, reprezentantul PwC Rom\u00e2nia. Potrivit acestuia, partea de hidrocarburi ar putea fi mult mai consistent\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte crearea de locuri de munc\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

“Produc\u0163ia de hidrocarburi din Marea Neagr\u0103 \u015fi, poten\u0163ial, de gaze de \u015fist \u00een Dobrogea ar crea mai multe locuri de munc\u0103 dec\u00e2t energia regenerabil\u0103, at\u00e2t \u00een perioada de investi\u0163ii, c\u00e2t \u015fi \u00een perioada de exploatare a z\u0103c\u0103mintelor”, mai spune Alexandru Lupea. Analistul explic\u0103 faptul c\u0103, \u00een cazul \u00een care descoperirile ar fi foarte semnificative, putem vorbi de mii de locuri de munc\u0103: “Din punctul de vedere al investi\u0163iilor, explorarea \u015fi dezvoltarea c\u00e2mpurilor petroliere \u015fi gazeifere atrage un con\u0163inut local (din Dobrogea) mic ca valoare, \u00eentruc\u00e2t echipamentele sunt produse \u00een alte regiuni. Aspectul care nu trebuie neglijat este cel legat de impozitele \u015fi taxele locale: o dezvoltare puternic\u0103 a industriei energetice va cre\u015fte semnificativ sursele locale de finan\u0163are \u015fi va permite autorit\u0103\u0163ilor locale s\u0103 fac\u0103 investi\u0163ii, care la r\u00e2ndul lor vor crea locuri de munc\u0103”.<\/p>\n

Din spusele lui Lupea, poten\u0163ialul nu poate fi contestat. Datele Transelectrica arat\u0103 c\u0103 multe investi\u0163ii deja au dep\u0103\u015fit stadiul de planuri, expedi\u0163iile la care s-au \u00eenh\u0103mat marii petroli\u015fti vorbesc despre oportunit\u0103\u0163i, dar toate aceste lucruri au un grad ridicat de volatilitate. Dac\u0103 Valeriu Binig vorbe\u015fte despre limita impus\u0103 de infrastructur\u0103 \u015fi de absen\u0163a unui mare consumator care s\u0103 \u00eenghit\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 energie viitoare, Alexandru Lupea mai pune dou\u0103 obstacole \u00een drumul care acum desparte Dobrogea de titlul de cel mai nou pol energetic al Rom\u00e2niei: “Eu v\u0103d dou\u0103 mari provoc\u0103ri: stabilitatea legislativ\u0103 \u00een domeniul energiei electrice \u015fi pre\u0163ul hidrocarburilor. Dac\u0103 nu exist\u0103 stabilitate legislativ\u0103, \u00een special \u00een privin\u0163a suportului pentru energiile regenerabile, atunci investi\u0163iile viitoare \u00een acest domeniu se vor reduce considerabil. De asemenea, o sc\u0103dere a pre\u0163ului hidrocarburilor (cauzat\u0103, de exemplu, de prelungirea recesiunii economice din zona euro) va duce la sc\u0103derea investi\u0163iilor \u00een explorarea \u015fi exploatarea hidrocarburilor”.<\/p>\n

\u00cen plus, p\u00e2n\u0103 la afirmare, Dobrogea trebuie s\u0103 ias\u0103 cumva din umbra celui mai mare pol energetic al Rom\u00e2niei: Oltenia, unde se afl\u0103 minele de c\u0103rbuni, cele mai mari termocentrale din Rom\u00e2nia \u015fi hidrocentralele de pe Dun\u0103re. Iar dac\u0103 Dobrogea a atras to\u0163i v\u00e2n\u0103torii de v\u00e2nt, Oltenia pare s\u0103-i ademeneasc\u0103 pe c\u0103ut\u0103torii de soare, investitorii \u00een parcuri fotovoltaice.<\/p>\n

“Dobrogea devine un pol energetic important al Rom\u00e2niei, dar este pu\u0163in probabil s\u0103 devin\u0103 cel mai important al \u0163\u0103rii. Eu cred c\u0103 zona Olteniei va r\u0103m\u00e2ne un puternic pol \u00een produc\u0163ia de energie electric\u0103 din resurse conven\u0163ionale (c\u0103rbune, hidro) pentru foarte mult timp de-acum \u00eenainte. \u00cen plus, \u00een aceast\u0103 zon\u0103 sunt condi\u0163ii foarte bune pentru instalarea de parcuri fotovoltaice plus c\u0103 exist\u0103 \u015fi resurse de hidrocarburi semnificative. Acesta este un lucru pozitiv, \u00eentruc\u00e2t concentrarea produc\u0163iei de energie \u00een Dobrogea ar dezechilibra sistemul energetic \u015fi ar duce la probleme sociale \u00een zona Olteniei”, mai spune reprezentantul PwC Rom\u00e2nia. De\u015fi acum coroana Olteniei \u00een ceea ce prive\u015fte produc\u0163ia de energie electric\u0103 nu este amenin\u0163at\u0103 \u015fi cel mai probabil pe termen lung lucrurile nu se vor schimba semnificativ, Dobrogea, dac\u0103 se va impune ca un pol energetic, va fi unul complet nou, unul bazat pe energie verde, pe gaze de \u015fist sau \u00eengropate la ad\u00e2ncimi uria\u015fe \u00een Marea Neagr\u0103, pe tehnologie nou\u0103. Peste Oltenia deja au trecut zeci de ani.
\n\u00cen discu\u0163ie mai apare \u015fi lipsa de balans \u00een sistemul energetic na\u0163ional: “Sudul Rom\u00e2niei este cel care produce, iar nordul este complet desc\u0103rcat. Problema cronic\u0103 a Dobrogei este infrastructura, absen\u0163a liniilor de evacuare. Aici este enorm de munc\u0103. F\u0103r\u0103 acestea, Dobrogea nu are cum s\u0103 devin\u0103 un El Dorado”, a spus Valeriu Binig.<\/p>\n

\u00cen acest context, oamenii din industrie extind discu\u0163ia la nivel na\u0163ional. “Este critic\u0103 o abordare strategic\u0103 la nivel na\u0163ional. Avem acum \u00een Dobrogea o \u00eentreag\u0103 concentrare. Vorbim de gaze de \u015fist, de gaze la mari ad\u00e2ncimi, de grupuri noi \u00een cogenerare, a\u015fa cum este cel din Tulcea, la care este posibil s\u0103 se adauge \u015fi alte capacit\u0103\u0163i conven\u0163ionale, dar sunt necesare noi linii. Sunt multe solu\u0163ii, poate parteneriate public-private pentru aceste proiecte”, a spus la r\u00e2ndul s\u0103u Horea H\u00e2r\u015fan, executive manager \u00een cadrul ABB, unul dintre cei mai importan\u0163i furnizori de solu\u0163ii \u015fi echipamente pentru domeniul energetic. Tot pe lista de idei se num\u0103r\u0103 posibilitatea de a cupla cumva Bucure\u015ftiul la toat\u0103 aceast\u0103 energie din Dobrogea, \u00een contextul \u00een care, pe fondul dezvolt\u0103rii, capitala a devenit un mare importator de energie din \u0163ar\u0103, de\u015fi tot sistemul care \u00eel alimenteaz\u0103 a fost g\u00e2ndit pentru un ora\u015f care \u00eenainte era un exportator net de energie. Tot pe lista de idei se afl\u0103 cablul submarin Rom\u00e2nia-Turcia, care ar putea colecta energia din Dobrogea pentru a o duce \u00eentr-o zon\u0103 \u00eenfometat\u0103 de electricitate. Dar, la fel ca multe alte proiecte, \u015fi aceast\u0103 investi\u0163ie bate pasul pe loc de ani buni. \u00cen acest context, f\u0103r\u0103 infrastructur\u0103, f\u0103r\u0103 venele prin care s\u0103 curg\u0103 toat\u0103 energia care ar putea fi produs\u0103 aici \u00een restul \u0163\u0103rii, f\u0103r\u0103 atragerea unor mari consumatori, Dobrogea risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 un pol energetic subminat de \u00eens\u0103\u015fi greutatea proiectelor pe care le-a atras p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aproape 130 de parcuri eoliene \u00een valoare de 10 miliarde de euro vor s\u0103 porneasc\u0103 elicele \u00een aceast\u0103 regiune care are cea mai bun\u0103 briz\u0103 din \u0163ar\u0103. Printre ele ar putea r\u0103s\u0103ri \u00eenc\u0103 dou\u0103 reactoare nucleare. Exxonmobil, cea mai mare corpora\u0163ie petrolier\u0103 din lume, \u015fi ru\u015fii de la lukoil r\u0103scolesc ad\u00e2ncurile s\u0103rate ale m\u0103rii \u00een c\u0103utarea de aur negru. Gazele de \u015fist sunt tot aici. Tehnologie de ultim\u0103 or\u0103 \u015fi bugete care dep\u0103\u015fesc toat\u0103 valoarea pie\u0163ei de energie la un loc se bat pentru a avea un loc \u00een regiunea ce ar putea deveni noul pol energetic al Rom\u00e2niei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,150,19237,353],"class_list":["post-55144","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-energie","tag-parcuri-eoliene","tag-petrol"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55144","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=55144"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55144\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":71626,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55144\/revisions\/71626"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=55144"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=55144"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=55144"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}