{"id":55086,"date":"2012-04-26T09:00:00","date_gmt":"2012-04-26T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55086"},"modified":"2026-04-03T07:42:24","modified_gmt":"2026-04-03T07:42:24","slug":"care-e-dovada-ca-problemele-zonei-euro-nu-se-opresc-la-grecia-sau-portugalia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55086","title":{"rendered":"Care e dovada c\u0103 problemele zonei euro nu se opresc la Grecia sau Portugalia"},"content":{"rendered":"

Miliardarul american John Paulson, unul dintre investitorii cei mai \u00eenvinui\u0163i de atacurile speculative contra monedei euro, a declarat c\u0103 el pariaz\u0103 pe deprecierea obliga\u0163iunilor suverane europene \u015fi c\u0103 a cump\u0103rat contracte CDS (de asigurare contra riscului de neplat\u0103) pentru titlurile europene de datorie. Paulson, fondatorul unui fond speculativ ce administreaz\u0103 active de 24 mld. dolari, le-a spus investitorilor c\u0103 e cu deosebire \u00eengrijor\u0103toare situa\u0163ia b\u0103ncilor din Spania, \u00eentruc\u00e2t portofoliile de obliga\u0163iuni ale statului spaniol pe care le de\u0163in \u015fi retragerile de depozite le fac foarte dependente de finan\u0163area de la Banca Central\u0103 European\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Reflec\u0163iile unor mari investitori speculativi c\u0103 o \u0163ar\u0103 sau alta din zona euro sunt pe marginea pr\u0103pastiei nu mai sunt de mult nout\u0103\u0163i. \u015etirea despre Paulson ap\u0103rea \u00eens\u0103 pe Bloomberg cu doar patru zile \u00eenainte de marea licita\u0163ie de obliga\u0163iuni spaniole pe care mul\u0163i comentatori au considerat-o un moment de cotitur\u0103 \u00een evolu\u0163ia crizei datoriilor europene, pentru c\u0103 un e\u015fec al licita\u0163iei ar fi marcat trecerea la o faz\u0103 complet nou\u0103, \u00een care Spania, a patra economie din zona euro \u015fi de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t cele combinate ale Greciei, Irlandei \u015fi Portugaliei, ar fi \u00eemplinit \u00een sf\u00e2r\u015fit profe\u0163iile Casandrelor din pie\u0163ele financiare \u015fi ar fi apelat la ajutorul FMI-BCE-UE, adic\u0103 exact ceea ce a evitat cu \u00eenver\u015funare p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

Mai mult \u00eenc\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care FMI n-a reu\u015fit s\u0103 str\u00e2ng\u0103 \u00eenc\u0103 de la statele membre banii pentru fondul de protec\u0163ie contra crizei datoriilor din zona euro (sum\u0103 estimat\u0103 de Christine Lagarde, \u015fefa institu\u0163iei, la 400-500 mld. dolari), un e\u015fec al licita\u0163iei spaniole ar fi fost exact elementul de care era nevoie ca Banca Central\u0103 European\u0103 s\u0103 fie \u00eempins\u0103 spre o a treia rund\u0103 de creditare ieftin\u0103 pentru b\u0103nci (LTRO – long term refinancing operations), dup\u0103 cele din decembrie \u015fi februarie, \u00een urma c\u0103rora peste 800 de b\u0103nci au beneficiat \u00een total de peste 1.000 mld. euro pe trei ani, la o dob\u00e2nd\u0103 simbolic\u0103. Primele dou\u0103 runde de LTRO au avut darul s\u0103 lini\u015fteasc\u0103 apele pe pie\u0163ele financiare, pe de o parte pentru c\u0103 b\u0103ncile din Spania sau Italia au folosit banii nu ca s\u0103 dea credite \u00een economie, ci ca s\u0103-\u015fi amelioreze bilan\u0163ul, pe de alt\u0103 parte fiindc\u0103 au \u00eemprumutat banii folosind drept colateral chiar de\u0163inerile lor de obliga\u0163iuni suverane, ceea ce a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it \u00eentruc\u00e2tva randamentele acestora.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Numai c\u0103, la fel ca \u015fi \u00een cazul Rezervei Federale cu opera\u0163iunile sale de “relaxare monetar\u0103”, c\u00e2nd, dup\u0103 ce \u00eencepea s\u0103 treac\u0103 efectul unei runde, reap\u0103reau mi\u015fc\u0103ri de pia\u0163\u0103 ori specula\u0163ii de natur\u0103 s\u0103 provoace o nou\u0103 rund\u0103, \u015fi cu BCE se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum la fel. Moody’s a anun\u0163at zilele trecute c\u0103 se preg\u0103te\u015fte ca \u00een mai s\u0103 taie ratingurile a 114 b\u0103nci din Europa, ceea ce ar lovi, evident, nu numai \u00een b\u0103ncile zonei euro, major\u00e2ndu-le brusc necesit\u0103\u0163ile de finan\u0163are, ci \u015fi \u00een statele lor de origine.<\/p>\n

FMI, \u00een ultimul raport asupra stabilit\u0103\u0163ii financiare globale, scrie c\u0103 58 de mari b\u0103nci europene, care trebuie s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la 30 iunie la o rat\u0103 a capitalului de baz\u0103 de 9%, considerat\u0103 reper de stabilitate, vor sf\u00e2r\u015fi prin a-\u015fi reduce activele cu un total \u00eentre 2.200 \u015fi 3.800 mld. dolari p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului viitor, prin restructur\u0103ri \u015fi sc\u0103derea credit\u0103rii. Acesta e contextul \u00een care Christine Lagarde, dup\u0103 ce nu cu mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103 spunea c\u0103 norii crizei s-au mai risipit, a cerut acum liderilor UE s\u0103 foloseasc\u0103 o parte din Fondul European pentru Stabilitate Financiar\u0103 direct pentru recapitalizarea b\u0103ncilor.<\/p>\n

Licita\u0163ia de joi s-a \u00eencheiat cu bine: \u00een segmentul cel mai important, cel al obliga\u0163iunilor pe zece ani, Spania a atras 1,4 mld. euro, \u00een condi\u0163iile suprasubscrierii de 2,42 ori a ofertei, la un randament de 5,74%, fa\u0163\u0103 de 5,4% la oferta din ianuarie. Un insucces al licita\u0163iei ar fi \u00eensemnat fie o cerere insuficient\u0103 de obliga\u0163iuni, fie randamente de peste 6-7%. Pericolul \u00eens\u0103 n-a trecut: \u00een aceea\u015fi zi, contractele CDS pentru datoria spaniol\u0103 au crescut iar\u0103\u015fi la peste 500 de puncte de baz\u0103, dup\u0103 ce sc\u0103zuser\u0103 la 490.<\/p>\n

<\/p>\n

C\u0103ci a ap\u0103rut exact atunci un raport al Citigroup, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 sunt de a\u015fteptat \u00een urm\u0103toarele luni t\u0103ieri de rating din partea Moody’s \u015fi\/sau a Standard&Poor’s at\u00e2t pentru Italia, Spania, Irlanda sau Portugalia, c\u00e2t \u015fi pentru Fran\u0163a, \u00een semn de ne\u00eencredere fa\u0163\u0103 de viziunea fiscal\u0103 a socialistului Hollande, poten\u0163ialul c\u00e2\u015ftig\u0103tor al preziden\u0163ialelor. Fapt e c\u0103 Spania r\u0103m\u00e2ne \u00een linia \u00eent\u00e2i a crizei; pie\u0163ele nu-\u015fi abandoneaz\u0103 peste noapte logica pe care au apucat s\u0103 parieze.<\/p>\n

\u00cen cazul de fa\u0163\u0103, semnele c\u0103 Spania “urmeaz\u0103” erau vizibile: conform raportului trimestrial al CMA Datavision, Spania a intrat \u00een premier\u0103 \u00een clasamentul celor mai riscante zece \u0163\u0103ri din lume, pe locul 10, termin\u00e2nd luna martie cu o probabilitate estimat\u0103 de intrare \u00een incapacitate de plat\u0103 la 32,1% (pentru compara\u0163ie, Rom\u00e2nia e pe locul 21, cu 20,3%). Iar logica de care vorbeam mai sus \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte biblia perfect\u0103 \u00eentr-un raport al firmei americane Carmel Asset Management ce a f\u0103cut s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 suficient\u0103 v\u00e2lv\u0103 \u00een mediile investitorilor.<\/p>\n

Raportul descrie o list\u0103 a motivelor pentru care problemele Spaniei ar fi mai grave dec\u00e2t cred pie\u0163ele \u015fi dec\u00e2t spun liderii europeni. Dup\u0103 cei de la Carmel, portofoliile b\u0103ncilor sunt grevate de credite imobiliare neperformante \u00een pondere de 11% (fa\u0163\u0103 de estimarea oficial\u0103 de circa 3%), spargerea balonului imobiliar va continua cu o sc\u0103dere cu \u00eenc\u0103 35% a pre\u0163urilor pe pia\u0163a locuin\u0163elor (fa\u0163\u0103 de estimarea oficial\u0103 de 15%), pia\u0163a muncii este rigid\u0103 \u015fi necompetitiv\u0103 (de unde \u015fi \u015fomajul record de aproape 23%, a\u015fteptat s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 24% anul acesta), iar datoriile autorit\u0103\u0163ilor regionale, datoriile companiilor garantate de stat \u015fi crean\u0163ele fondului de asigur\u0103ri sociale ar umfla povara datoriei na\u0163ionale la 92% din PIB (fa\u0163\u0103 de cifra oficial\u0103 de 61%).<\/p>\n

Toate acestea, sus\u0163ine raportul, vor ad\u00e2nci recesiunea, duc\u00e2nd la sc\u0103derea PIB cu 2% \u00een 2012 \u015fi 2013 (fa\u0163\u0103 de estimarea oficial\u0103 de 1,7%) \u015fi vor face imposibil\u0103 reducerea deficitului bugetar de la 8,5% anul trecut (motiv pentru care deja guvernul a renun\u0163at la \u0163inta ini\u0163ial\u0103 de 5,8% pentru 2012, stabilind o nou\u0103 \u0163int\u0103 de 5,3%). \u015ei corolarul: UE n-ar avea nici resursele, nici voin\u0163a politic\u0103 de a salva o economie de astfel de dimensiuni \u015fi cu astfel de probleme.<\/p>\n

Jonathan Carmel, fondatorul Carmel, rezum\u0103 a\u015fa problema Spaniei: “Economia ei s-a bazat pe construc\u0163ii, iar intrarea \u00een zona euro i-a asigurat dob\u00e2nzi foarte mici. Activele imobiliare s-au scumpit, iar construc\u0163iile au devenit motorul dezvolt\u0103rii \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103, \u00eenc\u00e2t nu au mai avut o industrie sau alte avantaje competitive ca s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 atunci c\u00e2nd s-a oprit”. Americanul ofer\u0103 \u015fi o solu\u0163ie, ba chiar dou\u0103. “Dac\u0103 Spania ar ie\u015fi din zona euro, \u015fi-ar devaloriza moneda, for\u0163a de munc\u0103 ar deveni competitiv\u0103 \u015fi ar merge \u00eenainte. Dac\u0103 nu, atunci ar trebui s\u0103 aib\u0103 loc o integrare fiscal\u0103 a zonei euro, cu pierderi de suveranitate. Ar trebui s\u0103 avem Statele Unite ale Europei, unde toat\u0103 lumea voteaz\u0103 acela\u015fi pre\u015fedinte \u015fi e taxat\u0103 de acela\u015fi fisc.” Unde am mai auzit asta?\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cHic sunt dragones\u201d (sau \u201cleones\u201d) a r\u0103mas din vechime ca expresie ce indic\u0103 limita de unde \u00eencepe un teritoriu geografic neexplorat \u015fi primejdios. Mai nou, pe o hart\u0103 a crizei din zona euro, acesta e locul h\u0103r\u0103zit Spaniei: s\u0103 serveasc\u0103 drept dovad\u0103 c\u0103 problemele nu se opresc la Grecia sau Portugalia, ci vin chiar din liga mare a economiilor Europei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[17924,182,438,5842,369,22291,8193,17312,9705,10964,349,13242],"class_list":["post-55086","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-cds","tag-criza","tag-europa","tag-grecia","tag-obligatiuni","tag-paulson","tag-piete-financiare","tag-portugalia","tag-spania","tag-speculatori","tag-ue","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55086","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=55086"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55086\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":71570,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55086\/revisions\/71570"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=55086"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=55086"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=55086"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}