{"id":55046,"date":"2012-04-24T08:00:00","date_gmt":"2012-04-24T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55046"},"modified":"2026-04-03T07:41:15","modified_gmt":"2026-04-03T07:41:15","slug":"ce-este-si-ce-vrea-marea-reforma-a-fiscului-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=55046","title":{"rendered":"Ce este \u015fi ce vrea marea reform\u0103 a fiscului rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"

Ce-ar \u00eensemna dac\u0103 am aduce o parte din economia subteran\u0103 la suprafa\u0163\u0103? se \u00eentreba toamna trecut\u0103 economistul Laurian Lungu, coautor, al\u0103turi de Ella Kallai \u015fi de Daniel D\u0103ianu, al unui studiu despre ineficien\u0163a cronic\u0103 a colect\u0103rii taxelor \u00een Rom\u00e2nia. Estim\u0103rile economiei subterane din Rom\u00e2nia variaz\u0103 \u00eentre 19% din PIB – cea oficial\u0103, conservatoare – \u015fi 35%, ba chiar unii vorbesc de 40-45%.<\/p>\n

\u00centr-un scenariu mediu \u00eens\u0103, cu evaziune de 27% (“de\u015fi eu cred c\u0103 este mai mult”, spunea Lungu), dac\u0103 economia subteran\u0103 ar fi taxat\u0103, s-ar aduce la buget venituri \u00een echivalentul a 12,3% din PIB, iar numai \u00eencas\u0103rile din TVA ar cre\u015fte cu 6,5%. Estimarea, sublinia Lungu, este pur teoretic\u0103, pentru c\u0103 presupune c\u0103 toat\u0103 economia subteran\u0103 ar fi adus\u0103 la suprafa\u0163\u0103, “ceea ce este utopic inclusiv pentru \u0163\u0103ri dezvoltate, unde \u00een jur de 15-18% din PIB este economie nefiscalizat\u0103”; dar chiar \u015fi dac\u0103 30% din ea ar fi adus\u0103 la suprafa\u0163\u0103, la nivelul curent implicit de colectare (adic\u0103 f\u0103r\u0103 o ameliorare a colect\u0103rii fa\u0163\u0103 de situa\u0163ia de acum), veniturile \u00eencasate la buget ar cre\u015fte cu 2,2%.<\/p>\n

Combaterea evaziunii fiscale e doar unul dintre elementele reformei pe care Guvernul vrea s-o fac\u0103 \u00een perioada 2012-2016, cu asisten\u0163a B\u0103ncii Mondiale \u015fi cu un credit special, de la aceea\u015fi institu\u0163ie, \u00een valoare de 75 mil. euro. Celelalte dou\u0103 elemente: ameliorarea conform\u0103rii voluntare la plata taxelor \u015fi cre\u015fterea colect\u0103rii. Modelul e cel bulg\u0103resc, despre care mai \u00eent\u00e2i a vorbit anul trecut Consiliul Fiscal, referindu-se la efectul programului de reform\u0103 derulat \u00eentre 2002 \u015fi 2008 de Sofia cu Banca Mondial\u0103, printr-un credit de 32 mil. euro. Ionu\u0163 Dumitru, \u015feful Consiliului Fiscal, depl\u00e2ngea faptul c\u0103, de exemplu, Rom\u00e2nia colecta \u00een 2009 din TVA doar 6,7% din PIB, \u00een timp ce Bulgaria colecta 8,9%, de\u015fi cota legal\u0103 de TVA era doar cu 1% mai mare dec\u00e2t la noi. Sau c\u0103 prin 2011 aveau un grad de colectare a TVA \u00een jur de 60%, a\u015fa cum avem noi acum, \u00een timp ce \u00een prezent colecteaz\u0103 circa 90%.<\/p>\n

Ce au f\u0103cut de fapt bulgarii? \u00cen esen\u0163\u0103, au redus costurile administrative ale colect\u0103rii (de la 340 s-a ajuns la 29 de agen\u0163ii fiscale, au redus personalul cu un sfert \u015fi au informatizat procesul, de la completarea formularelor la pl\u0103\u0163i. Costul colect\u0103rii a sc\u0103zut de la 1,4% la 0,8% din venituri). \u00cen paralel a avut loc o reform\u0103 a administra\u0163iei vamale \u015fi a sistemului de control al personalului, coordonat\u0103 timp de opt ani de o firm\u0103 privat\u0103 britanic\u0103, Crown Agents, ale c\u0103rei servicii au costat statul bulgar circa 46 mil. euro.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Ionu\u0163 Dumitru spunea c\u0103 un astfel de program cu Banca Mondial\u0103 a fost disponibil \u015fi pentru noi \u00eencep\u00e2nd cu aceea\u015fi perioad\u0103 \u015fi a r\u0103mas \u00een continuare disponibil, “\u00eens\u0103 din p\u0103cate Rom\u00e2nia nu a vrut”. Acum, guvernul Ungureanu vrea: afirm\u0103 \u00een Programul de convergen\u0163\u0103 adresat Comisiei Europene c\u0103 p\u00e2n\u0103 la anul, ANAF va fi reorganizat\u0103, \u00een colaborare cu Banca Mondial\u0103, \u00een opt direc\u0163ii regionale \u00een loc de 42 jude\u0163ene, p\u00e2n\u0103 \u00een 2015 num\u0103rul de administra\u0163ii fiscale se va reduce la 47 din cele 220 actuale, direc\u0163iile regionale de finan\u0163e publice, vam\u0103 \u015fi gard\u0103 financiar\u0103 vor fuziona, iar contribuabilii vor putea s\u0103 depun\u0103 declara\u0163ii fiscale online \u015fi s\u0103 fac\u0103 pl\u0103\u0163ile electronic.<\/p>\n

\u0162inta va fi ca ponderea \u00een PIB a veniturilor colectate prin ANAF s\u0103 creasc\u0103 de la 28,75% \u00een 2011 la peste 30,5% \u00een 2016, , nivelul conform\u0103rii voluntare la plat\u0103 s\u0103 urce de la 77,9% la 85%, iar costul \u00een sistem s\u0103 scad\u0103 de la 9.800 lei la mai pu\u0163in de 9.000 de lei pentru 1 milion de lei colecta\u0163i. Ministrul finan\u0163elor, Bogdan Dr\u0103goi, a precizat c\u0103 Guvernul va lucra cu asisten\u0163a B\u0103ncii Mondiale pe mai multe paliere dec\u00e2t \u00een Bulgaria \u015fi la niveluri mai detaliate, inclusiv \u00een privin\u0163a echipamentelor \u015fi a softurilor necesare pentru sistemul informatic.<\/p>\n

Potrivit raportului “Paying Taxes 2012”, realizat de PwC, Rom\u00e2nia a cobor\u00e2t pe locul 154 din 183 de \u0163\u0103ri din punctul de vedere al poverii fiscale pentru companii \u015fi al birocra\u0163iei aferente \u00een anul anterior, de pe locul 151 \u00een raportul “Paying Taxes 2011”. Pozi\u0163ia Rom\u00e2niei este tras\u0103 \u00een jos nu at\u00e2t de m\u0103rimea taxelor (o rat\u0103 total\u0103 de taxare de 44,4%, fa\u0163\u0103 de o medie european\u0103 de 43,4%), c\u00e2t de num\u0103rul mare al impozitelor \u015fi al taxelor care trebuie pl\u0103tite – 113 \u00eentr-un an, “majoritatea legate de impozite pe munc\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 Rom\u00e2nia nu are un sistem electronic func\u0163ional de plat\u0103 disponibil pentru companii”, conform lui Peter de Ruiter, \u015feful Departamentului de Consultan\u0163\u0103 Fiscal\u0103 \u015fi Juridic\u0103 al PwC. Pentru compara\u0163ie, Bulgaria, situat\u0103 pe locul 84 \u00een top, are o rat\u0103 total\u0103 a tax\u0103rii de 28,1% \u015fi numai 17 taxe de pl\u0103tit pe an, pentru completarea \u015fi plata c\u0103rora e \u00eens\u0103 nevoie de 500 de ore. \u00cen Irlanda, care ocup\u0103 locul 5 \u00een top, se pl\u0103tesc anual 8 taxe, timpul necesar e de 76 de ore, iar rata tax\u0103rii e de 26,3%.<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

C\u0103t\u0103lin P\u0103una, economistul-\u015fef al biroului B\u0103ncii Mondiale de la Bucure\u015fti, a explicat c\u0103, raportat la cei \u015fase ani de reform\u0103 \u00een Bulgaria, rezultatele s-au v\u0103zut \u00eendeosebi din a doua perioad\u0103 a programului: “A existat rezisten\u0163\u0103 la schimbare \u015fi evident o s\u0103 existe \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 sunt, ca \u015fi acolo, factori politici care sunt interesa\u0163i ca lucrurile s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u015fa cum sunt \u015fi care vor \u00eencerca s\u0103 foloseasc\u0103 toate p\u00e2rghiile pe care le au la dispozi\u0163ie”. Determinant\u0103 pentru continuarea reformei \u00een Bulgaria a fost \u00eens\u0103 “voin\u0163a politic\u0103 a celor care se aflau la conducerea finan\u0163elor publice \u015fi care au \u00een\u0163eles ce beneficii va aduce un succes al programului”. Pentru Rom\u00e2nia, o condi\u0163ie de reu\u015fit\u0103 ar fi, \u00een plus, o politic\u0103 de transparen\u0163\u0103 \u015fi credibilitate, conform lui Ionu\u0163 Dumitru, “pentru c\u0103 nu po\u0163i s\u0103 le ceri oamenilor s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 impozite mai corect dac\u0103 nu v\u0103d rezultatul, nu \u015ftiu unde se duc banii lor, ci numai bani care se irosesc, infrastructur\u0103 \u015fi servicii de proast\u0103 calitate. E un pachet amplu de reforme de care avem nevoie ca s\u0103 stimul\u0103m dorin\u0163a oamenilor de a-\u015fi pl\u0103ti taxele.”<\/p>\n

De ce vine \u00eens\u0103 tocmai acum o astfel de reform\u0103 fiscal\u0103? Pentru c\u0103 n-ar mai fi motivat\u0103 doar electoral, a\u015fa cum ar l\u0103sa s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 misiunea (catalogat\u0103 drept “nerealizabil\u0103” de proasp\u0103t demisul \u015fef al ANAF, Sorin Blejnar) de a aduce la buget \u00een dou\u0103 luni \u00eencas\u0103ri de 1,5% din PIB numai din combaterea evaziunii fiscale; acum avem constr\u00e2ngeri bugetare pe termen scurt, mediu \u015fi lung la care nimeni nu visa \u00een 2002 sau chiar 2008. At\u00e2ta vreme c\u00e2t exporturile ca motor al economiei pierd vitez\u0103, iar investi\u0163iile str\u0103ine nu dau semne de redresare, autorit\u0103\u0163ile \u00ee\u015fi bazeaz\u0103 estimarea de cre\u015ftere a PIB cu 1,5-2% \u00een acest an \u00een primul r\u00e2nd pe o relansare a consumului.<\/p>\n

De ce vine \u00eens\u0103 tocmai acum o astfel de reform\u0103 fiscal\u0103? Pentru c\u0103 n-ar mai fi motivat\u0103 doar electoral, a\u015fa cum ar l\u0103sa s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 misiunea (catalogat\u0103 drept “nerealizabil\u0103” de proasp\u0103t demisul \u015fef al ANAF, Sorin Blejnar) de a aduce la buget \u00een dou\u0103 luni \u00eencas\u0103ri de 1,5% din PIB numai din combaterea evaziunii fiscale; acum avem constr\u00e2ngeri bugetare pe termen scurt, mediu \u015fi lung la care nimeni nu visa \u00een 2002 sau chiar 2008. At\u00e2ta vreme c\u00e2t exporturile ca motor al economiei pierd vitez\u0103, iar investi\u0163iile str\u0103ine nu dau semne de redresare, autorit\u0103\u0163ile \u00ee\u015fi bazeaz\u0103 estimarea de cre\u015ftere a PIB cu 1,5-2% \u00een acest an \u00een primul r\u00e2nd pe o relansare a consumului.<\/p>\n

“Cre\u015fterea salariilor reale \u00een sectorul privat va r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 limitat\u0103, iar recenta decizie politic\u0103 de a cre\u015fte salariile \u00een sectorul public nu va avea un efect rapid asupra cheltuielilor de consum”, atrag aten\u0163ia anali\u015ftii Raiffeisen. Remiterile lucr\u0103torilor rom\u00e2ni din str\u0103in\u0103tate “probabil nu-\u015fi vor reveni \u00een acest an”, iar un reviriment al \u00eencrederii consumatorilor “nu e de a\u015fteptat pe termen scurt”.\u00cencep\u00e2nd din mai, bugetul pierde \u015fi miliardul de euro pe care \u00eel aducea anual CASS aplicat\u0103 pensiilor mai mici de 740 de lei pe lun\u0103. Chiar f\u0103r\u0103 a mai pune problema ader\u0103rii Rom\u00e2niei la pactul fiscal al zonei euro, guvernul s-a angajat fa\u0163\u0103 de FMI ca anul acesta s\u0103 ajung\u0103 la un deficit bugetar de 1,9% din PIB (cash), de la 4,35% anul trecut. Iar pe termen mediu \u015fi lung, scaden\u0163ele de plat\u0103 a datoriilor externe \u015fi sc\u0103derea bazei de contribuabili nu vor face dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 presiunile pe buget.<\/p>\n

Or, \u00een asemenea condi\u0163ii, simplele t\u0103ieri de cheltuieli sau major\u0103ri brutale de fiscalitate, a\u015fa cum s-au f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum la noi \u00een anii de criz\u0103, nu numai c\u0103 nu mai ajut\u0103 bugetul, dar au efecte opuse, mai ales \u00eentr-un sistem de colectare ineficient. Dup\u0103 cum explica Laurian Lungu, “dac\u0103 am reu\u015fi o colectare mai eficace, atunci \u015fi nivelul nominal al taxelor ar putea sc\u0103dea, pentru c\u0103 dintr-o TVA nominal\u0103 mai mic\u0103 am reu\u015fi s\u0103 colect\u0103m mai mult dec\u00e2t str\u00e2ngem acum cu TVA de 24%”. Ba mai mult, “noi colect\u0103m acum mai pu\u0163in dec\u00e2t colectam \u00eenainte de majorarea TVA, nu neap\u0103rat pentru c\u0103 a sc\u0103zut consumul, ci pentru c\u0103 a crescut evaziunea. Pe termen foarte scurt, ob\u0163ii o cre\u015ftere a \u00eencas\u0103rilor c\u00e2nd majorezi o tax\u0103, pentru c\u0103 agen\u0163ii economici au nevoie de timp ca s\u0103 se adapteze la schimbarea de regim fiscal, \u00eens\u0103 dup\u0103 6-9 luni apare \u00eentotdeauna ajustarea, efectul pervers. \u015ei atunci trebuie s\u0103 g\u0103se\u015fti o structur\u0103 optimal\u0103 de taxare”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Creditul \u00een valoare de 1 mld. euro pe care Rom\u00e2nia \u00eel va semna cu Banca Mondial\u0103 \u00een urm\u0103toarele luni con\u0163ine \u015fi o condi\u0163ie-surpriz\u0103: o reform\u0103 a \u00eentregului sistem de administrare fiscal\u0103, dup\u0103 modelul bulg\u0103resc, dar \u015fi mai profund\u0103 dec\u00e2t \u00een Bulgaria, dup\u0103 cum promite ministrul finan\u0163elor.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[538,8665,17973,5879,14939,7136,10326,15520,7262,8076],"class_list":["post-55046","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-anaf","tag-banca-mondiala","tag-blejnar","tag-bulgaria","tag-evaziune-fiscala","tag-finante","tag-fisc","tag-impozitare","tag-taxe","tag-ungureanu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55046","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=55046"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55046\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":71533,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55046\/revisions\/71533"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=55046"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=55046"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=55046"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}