\u00cen urm\u0103 cu un an Larry Page a devenit director executiv (CEO) al Google, \u00eenlo-cuindu-l pe Eric Schmidt, omul care a condus compania vreme de zece ani. Mi\u015fcarea a fost comparat\u0103 cu revenirea triumf\u0103toare a lui Steve Jobs la conducerea Apple \u00een 1997, \u00eens\u0103 analogia este for\u0163at\u0103. Larry Page nu a p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103 compania pe care a fondat-o, iar presta\u0163iei lui Schmidt nu prea i se poate repro\u015fa ceva. De altfel, Schmidt a r\u0103mas pre\u015fedinte executiv \u015fi va fi \u00een continuare vocea public\u0103 a companiei, av\u00e2nd de gestionat chestiuni complicate legate de legisla\u0163ia anti-trust, de acuzele privind violarea intimit\u0103\u0163ii utilizatorilor \u015fi de interminabilul r\u0103zboi al brevetelor cu rivali precum Apple \u015fi Microsoft.<\/p>\n
\u00cens\u0103 investitorii nu prea agreeaz\u0103 fondatori \u00een postura de executivi ai corpora\u0163iilor (\u00eei consider\u0103 prea “implica\u0163i emo\u0163ional”) \u015fi se sim\u0163eau mult mai bine \u00een compania unui executiv “pur-s\u00e2nge” precum Schmidt dec\u00e2t \u00een compania unui tehnician precum Page. Cu toate acestea, se pare c\u0103 Larry Page \u015fi-a f\u0103cut bine treaba \u00een anul care a trecut, renun\u0163\u00e2nd la mai multe proiecte care nu s-au dovedit viabile (precum Buzz, Wave sau enciclopedia Knol) \u015fi orient\u00e2nd eforturile spre o integrare a serviciilor \u00een jurul c\u00e2torva puncte nodale. Dintre acestea se distinge re\u0163eaua de socializare Google Plus, care a dep\u0103\u015fit o sut\u0103 de milioane de membri \u015fi se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte constant cu noi func\u0163ionalit\u0103\u0163i.<\/p>\n
Mult mai discret\u0103 este \u00eens\u0103 activitatea celuilalt fondator, Sergey Brin, care dirijeaz\u0103 un misterios centru de cercet\u0103ri numit Google X Labs, unde se lucreaz\u0103 la proiectele futuristice pe termen lung, dintre care pu\u0163ine par realizabile \u00een viitorul apropiat. Proiectul ascensorului spa\u0163ial destinat transportului de materiale \u00een spa\u0163iu sau pe orbita P\u0103m\u00e2ntului f\u0103r\u0103 utilizarea unei rachete ar p\u0103rea mai firesc la NASA dec\u00e2t la o companie. \u015ei totu\u015fi rezultatele cercet\u0103rilor de aici \u00eencep s\u0103 se vad\u0103. Nu demult, o ma\u015fin\u0103 echipat\u0103 de Google capabil\u0103 s\u0103 navigheze f\u0103r\u0103 \u015fofer a f\u0103cut v\u00e2lv\u0103. Dac\u0103 \u00eens\u0103 \u00een acest domeniu mai exist\u0103 cercet\u0103ri \u015fi experimente, unele dintre ele finan\u0163ate de DARPA (cum ar fi cele de la universit\u0103\u0163ile Stanford \u015fi Carnegie Mellon), iar altele de marii produc\u0103tori, proiectul Google Glass are \u015fanse s\u0103 se concretizeze prin ni\u015fte ochelari care ne vor sta pe nas \u00eentr-un viitor nu prea \u00eendep\u0103rtat. \u00centr-un articol din februarie, New York Times specula (pe baza unor surse neprecizate) c\u0103 ochelarii vor fi pu\u015fi \u00een v\u00e2nzare p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului la pre\u0163uri comparabile cu un smartphone de v\u00e2rf, dar Google a dezmin\u0163it prompt informa\u0163ia. \u00cen schimb, Wired este de p\u0103rere c\u0103, de\u015fi exist\u0103 deja prototipuri, Google Glass este mai degrab\u0103 un concept dec\u00e2t un produs.<\/p>\n
De fapt, ceea ce a lansat Google zilele trecute este doar un video de dou\u0103 minute \u015fi jum\u0103tate care ilustreaz\u0103 ce ar putea s\u0103 \u00eensemne Project Glass (acesta este numele \u00een postarea de pe Google Plus \u00een care s-a f\u0103cut anun\u0163ul) \u015fi solicit\u0103 publicului p\u0103reri \u015fi sugestii. \u00cen principiu, “ochelarii” sunt de fapt un telefon inteligent bazat pe Android, dar cu o interfa\u0163\u0103 diferit\u0103. Pentru partea vizual\u0103 avem o lentil\u0103 plasat\u0103 pe o ram\u0103, care va furniza informa\u0163ii \u00een partea de sus a c\u00e2mpului vizual, \u00een vreme ce comenzile sunt exclusiv vocale. Desigur, ansamblul dispune de conectivitate GSM \u015fi WiFi, de sistem de geo-loca\u0163ie, camer\u0103 foto-video \u015fi tot ce mai este necesar. De\u015fi poza lui Geordi La Forge din Star Trek ilustreaz\u0103 multe articole dedicate conceptului, Google Glass nu este desigur o protez\u0103 vizual\u0103, ci mai degrab\u0103 un sistem total hand-free, capabil s\u0103 ne furnizeze ceva ce proiectan\u0163ii numesc “realitate \u00eembog\u0103\u0163it\u0103” (augmented reality).<\/p>\n
Este de remarcat c\u0103 Google \u00ee\u015fi folose\u015fte \u00een acest proiect anii de cercet\u0103ri \u00een domeniul recunoa\u015fterii vocale \u015fi integreaz\u0103 multe elemente de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103, rivaliz\u00e2nd cu ceea ce \u00eencearc\u0103 Apple cu sistemul Siri. O alt\u0103 caracteristic\u0103 interesant\u0103 este faptul c\u0103 \u00eentregul ansamblu este clar orientat spre social networking \u015fi multe dintre func\u0163ionalit\u0103\u0163i converg spre Google Plus. De exemplu, o poz\u0103 (realizat\u0103 printr-o simpl\u0103 comand\u0103 de gen “take a shot”) poate fi imediat postat\u0103 printr-o comand\u0103 “share”. De asemenea, prietenii din re\u0163ea pot fi localiza\u0163i dac\u0103 sunt \u00een apropiere. Diverse alte servicii Google (de exemplu, h\u0103r\u0163ile sau partea de shopping) conlucreaz\u0103 pentru a ne “\u00eembog\u0103\u0163i realitatea” cu informa\u0163ii relevante.<\/p>\n
R\u0103m\u00e2ne s\u0103 ne g\u00e2ndim dac\u0103 suntem preg\u0103ti\u0163i s\u0103 accept\u0103m la modul cel mai concret c\u0103 tehnologia devine o extensie a corpului nostru. Se pare c\u0103 vom deveni cyborgi mai repede dec\u00e2t credeam.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-un clip video de dou\u0103 minute \u015fi jum\u0103tate, Google ne prezint\u0103 o viziune care pare preluat\u0103 din filme SF: o lentil\u0103 plasat\u0103 pe o ram\u0103 ca de ochelari va ad\u0103uga universului nostru vizual un univers informa\u0163ional pe care \u00eel vom controla doar cu vocea. Pasul urm\u0103tor va fi s\u0103-l control\u0103m direct cu g\u00e2ndul.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[5431,7107,7104,7105],"class_list":["post-54900","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-google","tag-mircea-sarbu","tag-opinii","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54900","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=54900"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54900\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":71427,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54900\/revisions\/71427"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=54900"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=54900"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=54900"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}