{"id":54899,"date":"2012-04-16T07:00:00","date_gmt":"2012-04-16T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=54899"},"modified":"2026-04-03T07:37:37","modified_gmt":"2026-04-03T07:37:37","slug":"despre-nebuni-care-ar-vrea-sa-faca-rau-dar-nu-pot","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=54899","title":{"rendered":"Despre nebuni care ar vrea s\u0103 fac\u0103 r\u0103u, dar nu pot"},"content":{"rendered":"<p>Este vorba de Correggio, pictorul numit Antonio Allegri \u015fi care a nemurit ora\u015ful \u00een care s-a n\u0103scut. Nu voi vorbi aici de via\u0163a sa, a fost un pictor care a iscat curente noi \u00een art\u0103, dar contemporanii nu l-au aclamat, nu a avut papi sau \u00eemp\u0103ra\u0163i drept protectori, ba nici m\u0103car un portret nu i-a r\u0103mas. Dar dac\u0103 ve\u0163i merge la Parma, frescele din catedral\u0103, care \u00eei apar\u0163in, v\u0103 vor ame\u0163i, cu siguran\u0163\u0103: un v\u00e2rtej de personaje \u015fi o mare de nori \u00eentr-un racursiu nemaiv\u0103zut.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"680\" height=\"510\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5544\/9528197\/2\/correggio-028c.jpg?width=680&#038;height=510\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p>O s\u0103 ne ocup\u0103m \u00eens\u0103 de c\u00e2teva din picturile sale \u015fi rela\u0163iile pe care acestea le-au avut cu tot felul de in\u015fi, cultiva\u0163i sau poseda\u0163i, \u015ftiutori sau n\u0103t\u00e2ngi. Al\u0103turi este &#8220;Jupiter \u015fi Io&#8221;, unul din tablourile care descriu amorurile lui Jupiter, a\u015fa cum sunt prezentate \u00een &#8220;Metamorfozele&#8221; lui Ovidiu. Din serie mai fac parte &#8220;Danae&#8221; (galeria Borghese din Roma) \u015fi &#8220;Leda \u015fi Leb\u0103da&#8221; (Staatliche Museen din Berlin). &#8220;Io&#8221; a fost pictat\u0103 \u00een 1531, cu trei ani \u00eenainte de moartea maestrului; Correggio s-a stins la fel de discret cum a tr\u0103it \u015fi t\u00e2n\u0103r. Gloria \u00eei este adus\u0103 peste ani de Vasari, care \u00eei recunoa\u015fte geniul \u015fi va aduce lumii imbecile vestea c\u0103 a pierdut un om. Ducii, con\u0163ii \u015fi \u00eemp\u0103ra\u0163ii vor \u00eencepe a frem\u0103ta \u015fi a zorn\u0103i monede mai mari dec\u00e2t b\u0103nu\u0163ii de aram\u0103 din sacul mai sus pomenit, iar picturile \u00ee\u015fi \u00eencep peregrin\u0103rile. &#8220;Danae&#8221; merge a\u015fa: la Mantova, apoi la Madrid, Milano, Praga, Stockholm, Roma, Paris, Bruxelles, Londra, Paris \u015fi iar\u0103\u015fi Roma. &#8220;Leda&#8221; \u015fi &#8220;Io&#8221; ajung la Rudolf al II-lea, la Praga, de unde sunt luate de suedezi ca prad\u0103 de r\u0103zboi \u015fi aduse la Stockholm. Mai au nevoie de ni\u015fte ani pentru a intra \u00een galeria reginei Cristina, pentru c\u0103 \u00eenainte poposesc la grajduri, unde sunt folosite pe post de obloane. Picturile urmeaz\u0103 destinul reginei care \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte neamul \u015fi credin\u0163a \u015fi ajung la Roma. Trec apoi pe la executori testamentari, cardinali, duci, principi \u015fi ajung la nepotul Regelui Soare, la regentul Philippe, duce de Orleans, un erudit aspru, care picteaz\u0103 \u015fi graveaz\u0103, \u015fi care colec\u0163ioneaz\u0103 \u015fi tablouri.<\/p>\n<p>Galeria sa \u00eei r\u0103m\u00e2ne, \u00een 1723, fiului s\u0103u, Louis. Acesta este un \u015foarece de bibliotec\u0103, care r\u0103m\u00e2ne v\u0103duv la numai 24 de ani. Momentul \u00eel va marca puternic, pentru c\u0103 \u00ee\u015fi abandoneaz\u0103 via\u0163a social\u0103, \u00ee\u015fi las\u0103 averea \u00een grija mamei, face dona\u0163ii s\u0103racilor \u015fi se \u00eengroap\u0103 \u00een manuscrise, pasionat de \u015ftiin\u0163ele naturii \u015fi de limbile vechi. Nu-i place arta, ba, mai mult, alunec\u0103 \u00eentr-un bigotism exacerbat: se flageleaz\u0103 zilnic, pentru a-\u015fi pedepsi trupul \u015fi a-\u015fi r\u0103scump\u0103ra p\u0103catele. \u00cei repugn\u0103 nudurile \u015fi la un moment dat, \u00eentr-o noapte t\u00e2rzie, este surprins de directorul galeriei, pictorul Charles-Antoine Coypel, \u00een mijlocul unui ritual erotico-barbar, t\u0103ind \u00een buc\u0103\u0163i tablourile lui Correggio, pe &#8220;Leda&#8221; \u015fi pe &#8220;Io&#8221;. Capetele personajelor sunt decupate \u015fi arse cu lum\u00e2narea; Coypel munce\u015fte ca un rob, pe ascuns, pentru a repara ce a distrus nebunul. Tablourile sunt lipite, iar capetele arse reconstituite oarecum.<\/p>\n<p>Tablourile ajung la Sanssouci, la regele Frederic cel Mare, \u015fi apoi sunt luate de \u00eensu\u015fi Napoleon, care le \u00eencredin\u0163eaz\u0103 pictorilor, pentru restaurare. &#8220;Leda&#8221;, \u00een zeci de ani, cap\u0103t\u0103 un chip care evolueaz\u0103 incert &#8211; culorile, vopselurile, nuan\u0163ele \u015fi priceperea difer\u0103 de la pictor la pictor \u015fi difer\u0103 de tehnica lui Correggio.<\/p>\n<p>Nebunul Louis de Orleans \u00een schimb nu a putut-o schingiui pe adev\u0103rata &#8220;Io&#8221;, pentru c\u0103 tabloul pe care l-a distrus era o copie: originalul s-a aflat, timp de sute de ani, la Viena.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Se spune c\u0103 a primit, la un moment dat, un onorariu important, de 60 de scuzi, care i-a fost pl\u0103tit \u00een monede de aram\u0103, adic\u0103 un sac plin de metal. Bucuros, l-a s\u0103ltat \u00een spinare \u015fi l-a dus acas\u0103, pentru c\u0103 avea o sumedenie de copii. Dar efortul l-a \u00eemboln\u0103vit, ba unii spun c\u0103 \u015fi moartea i s-a tras de la sacul acela.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[27473,8976,7236,87],"class_list":["post-54899","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-correggio","tag-dorin-oancea","tag-editorial","tag-opinie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54899","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=54899"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54899\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":71426,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54899\/revisions\/71426"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=54899"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=54899"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=54899"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}