{"id":54789,"date":"2012-04-09T09:00:00","date_gmt":"2012-04-09T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=54789"},"modified":"2026-04-03T07:34:06","modified_gmt":"2026-04-03T07:34:06","slug":"ecce-homo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=54789","title":{"rendered":"Ecce Homo"},"content":{"rendered":"

Pentru c\u0103 pictura lui Hieronymus Bosch se cite\u015fte, se vizioneaz\u0103, se descifreaz\u0103 \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, se savureaz\u0103. Criticii spun c\u0103 pictorul nu \u015fi-a f\u0103cut niciodat\u0103 iluzii despre ra\u0163ionalitatea f\u0103pturii umane \u015fi c\u0103 nu a crezut \u00een bun\u0103tatea nativ\u0103 a lumii, corupt\u0103 de oameni. Unii au spus c\u0103 a fost nebun, al\u0163ii l-au crezut membru al unei secte care practica libertinajul \u00een \u00eencercarea de a atinge misticul, iar al\u0163ii l-au b\u0103nuit, cumin\u0163i, doar c\u0103 ar fi avut preocup\u0103ri legate de alchimie \u015fi ezoteric. Hieronymus van Aken a fost un ins cu o imagina\u0163ie bogat\u0103, care a v\u0103zut lumea altfel dec\u00e2t restul – lumea sa era dens\u0103, co\u015fmarul era colorat, ideile voiau s\u0103 \u015focheze, fantezia era delirant\u0103; putea fi altfel un rod al fantasmelor Evului Mediu?!<\/p>\n

De restul nu i-a p\u0103sat. N-a \u0163inut nici m\u0103car s\u0103 \u00ee\u015fi atribuie lucr\u0103rile, pentru c\u0103 numai \u015fapte din cele circa 35 sau 40 de tablouri care \u00eei sunt atribuite sunt semnate \u015fi nici m\u0103car unul nu este datat. Marile sale lucr\u0103ri, la figurat \u015fi nu la propriu, tripticurile – “Ispitele Sf\u00e2ntului Anton”, “Gr\u0103dina pl\u0103cerilor”, “Judecata de apoi” – sunt adev\u0103rate opere cinematografice complexe.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Pictura pe care o propun ast\u0103zi este “Ecce Homo”, episodul \u00een care Pilat din Pont \u00eel arat\u0103 mul\u0163imii pe Isus; citind-o, descifr\u00e2nd-o, vedem c\u0103 oamenii nu s-au schimbat a\u015fa de mult \u00een sutele de ani care ne despart de perioada de \u00eenceput a Rena\u015fterii; un Isus lini\u015ftit chiar, care \u00ee\u015fi accept\u0103 soarta \u015fi care contrasteaz\u0103 cu mul\u0163imea frem\u0103t\u0103toare \u015fi tembel\u0103, agit\u00e2ndu-se pentru spectacolul mor\u0163ii, aleg\u00e2nd, f\u0103r\u0103 regrete, ho\u0163ia \u00een locul senin\u0103t\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Tabloul, expus \u00een prezent la Indianapolis, nu i-ar apar\u0163ine, spun unii speciali\u015fti, lui Bosch, ci unui ucenic, \u015fi difer\u0103 de “Ecce Homo” expus la Frankfurt. Sincer, mi se pare c\u0103 Indianapolis, pictat undeva pe la 1490 este mult mai Bosch dec\u00e2t Frankfurt, indiferent de ce spun analizele ce stabilesc v\u00e2rsta lemnului pe care este pictat tabloul. Reg\u0103sim mai ales gloata at\u00e2t de bine reprezentat\u0103 \u00een alt\u0103 minunat\u0103 pictur\u0103 – “Hristos c\u0103r\u00e2nd crucea”, din 1515 – 1516, un compendiu de expresii umane \u015fi de expresivitate artistic\u0103.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, Frankfurt, data 1470, are c\u00e2teva detalii care \u00eel fac excep\u0163ional – Bosch este poate primul artist din lume care folose\u015fte litera scris\u0103, \u00eentr-un mod asem\u0103n\u0103tor cu dialogurile din benzile desenate, pentru a imortaliza spusa lui Pilat \u015fi replica “Crucifige Eum” – “R\u0103stigne\u015fte-l” – a mul\u0163imii. \u00cen plus, Ierusalimul este reprezentat prin liniile unui tipic ora\u015f flamand astfel \u00eenc\u00e2t privitorul s\u0103 nu mai aib\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 \u00een privin\u0163a identit\u0103\u0163ilor din tablou. Prive\u015fte-te pe tine.<\/p>\n

Ecce homo.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ar fi fost Fellini-ul epocii sale, dac\u0103 filmul \u015fi regia de film ar fi fost inventate atunci. Ar fi fost Dali-ul epocii sale, dac\u0103 suprarealismul ar fi fost la mod\u0103 \u00een epoca sa. Este, simplu, Bosch, primul pictor care a eliberat pictura de om.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[8475,8976,27352,7236,7297],"class_list":["post-54789","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-bosch","tag-dorin-oancea","tag-ecce-homo","tag-editorial","tag-pictura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54789","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=54789"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54789\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":71322,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54789\/revisions\/71322"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=54789"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=54789"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=54789"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}