![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9488380\/4\/grafic-2.jpg?width=2000&height=1500\")
<\/p>\n\nUn accent fran\u0163uzesc perceptibil cu care roste\u015fte frazele, ni\u015fte hohote de r\u00e2s sonore, parc\u0103 \u015fi ele tot cu accent fran\u0163uzesc, \u015fi un profil galic clasic: \u015feful Orange Rom\u00e2nia, num\u0103rul 1 pe pia\u0163a de telefonie mobil\u0103 de la noi, nu-i tocmai genul de CEO vedet\u0103, dar nici nu-i displace s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een public, mai ales \u00een fa\u0163a unei s\u0103li pline de manageri rom\u00e2ni cu care are ocazia s\u0103 converseze despre viitorul afacerilor din telecom \u015fi al comunic\u0103rii \u00een general.<\/p>\n
\nCoinciden\u0163a face ca evenimentul “Meet the CEO” al BUSINESS Magazin care l-a avut invitat s\u0103 fi avut loc exact cu dou\u0103 zile \u00eenainte de aniversarea a zece ani de la momentul de lansare a brandului Orange \u00een Rom\u00e2nia (5 aprilie 2002), a\u015fa \u00eenc\u00e2t discu\u0163ia ajunge s\u0103 se structureze aproape ca de la sine \u00een jurul istoriei comunica\u0163iilor mobile \u015fi \u00een privin\u0163a a ceea ce ne a\u015fteapt\u0103 \u00een urm\u0103toarele decenii.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\n“Eu am absolvit facultatea chiar pe c\u00e2nd se lansa internetul, la \u00eenceputul anilor ’90, c\u00e2nd ideea de a conecta calculatoare \u00een re\u0163ea, cum se \u00eent\u00e2mplase \u00een SUA, p\u0103rea de-a dreptul magic\u0103”, spune francezul \u00een v\u00e2rst\u0103 de 44 de ani. Primul dispozitiv mobil l-a v\u0103zut pe c\u00e2nd era copil la tat\u0103l s\u0103u, despre care \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 pleca \u015fi venea de la slujb\u0103 cu ma\u015fina \u00een care c\u0103ra “o geant\u0103 uria\u015f\u0103” pentru aparat, \u00eens\u0103 primul dispozitiv propriu-zis portabil, de dimensiuni mici, cu care a f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 a fost un aparat cu care nu se puteau primi apeluri, ci doar se putea suna cu ajutorul lui.<\/p>\n
\n“\u015ei dac\u0103 aveai la tine \u015fi un pager, abia a\u015fa puteai fi contactat \u015fi ulterior r\u0103m\u00e2nea s\u0103 suni cu dispozitivul – cred c\u0103 se chema Mobicarte.” Abia ulterior au ap\u0103rut serviciile GSM, prin 1995. “Istoria telecomunica\u0163iilor este o aventur\u0103 minunat\u0103”, conchide managerul. “\u015ei la fel de mult a evoluat \u015fi modelul de business al industriei: nu se mai pl\u0103te\u015fte acum pentru un apel, ci pentru pachete de minute, are loc segmentarea pie\u0163ei \u00een func\u0163ie de necesit\u0103\u0163ile diferite ale consumatorilor.”<\/p>\n
\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9488380\/5\/grafic-3.jpg?width=800&height=600\")
<\/p>\n
\nInginer de forma\u0163ie, Jean-Fran\u00e7ois Fallacher<\/a> a studiat \u015ftiin\u0163e, matematici \u015fi apoi \u015fi-a continuat studiile \u00een telecomunica\u0163ii, un domeniu care \u00eel atr\u0103sese \u00eenc\u0103 din studen\u0163ie, la \u00c9cole Polytechnique \u015fi \u00c9cole Nationale Sup\u00e9rieure des T\u00e9l\u00e9communications din Paris. A \u00eenceput s\u0103 lucreze la France Telecom, unde timp de cinci ani a coordonat \u00een Fran\u0163a opera\u0163iunile de v\u00e2nz\u0103ri c\u0103tre clien\u0163ii mari, apoi din 1999 departamentul de marketing al furnizorului de internet EuroNet Internet din Olanda \u015fi ulterior CEO al Wanadoo, un alt furnizor de internet controlat de France Telecom.<\/p>\n \n“Am stat \u00een total \u015fapte ani \u00een Olanda. Dac\u0103 v\u0103 aminti\u0163i, era prima epoc\u0103 de dezvoltare a internetului, a\u015fa \u00eenc\u00e2t am prins ni\u015fte ani frumo\u015fi, dar \u015fi perioada de explozie a balonului dot-com.” \u00cen 2005 revine \u00een Fran\u0163a, ca CEO al companiei de consultan\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 Sofrecom, controlat\u0103 tot de France Telecom – Orange. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 la venirea \u00een Rom\u00e2nia a petrecut “o mul\u0163ime de timp \u00een avion”, \u00eentruc\u00e2t Sofrecom oferea consistent consultan\u0163\u0103 pentru pie\u0163ele emergente; a\u015fa a avut ocazia s\u0103 cunoasc\u0103 \u0163\u0103ri din Africa, din Orientul Mijlociu \u015fi Asia, c\u0103l\u0103torind din Indonezia p\u00e2n\u0103 \u00een Yemen sau Dubai.<\/p>\n \nCum a ajuns \u00een Rom\u00e2nia? “M-am trimis singur aici”, r\u00e2de Jean-Fran\u00e7ois Fallacher<\/a>. “France Telecom este un grup mare \u015fi, dac\u0103 e\u015fti \u00een c\u0103utarea unor noi oportunit\u0103\u0163i \u00een grup, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 le vei g\u0103si”, explic\u0103 el pe scurt. A venit \u00een Rom\u00e2nia anul trecut, cu pu\u0163in \u00eenainte s\u0103-\u015fi \u00eenceap\u0103 mandatul de CEO, la 1 iulie, \u015fi a \u00eenceput prin a face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu angaja\u0163ii, pia\u0163a, clien\u0163ii, dar \u015fi cu autorit\u0103\u0163ile centrale \u015fi locale.<\/p>\n \n“Este o pia\u0163\u0103 interesant\u0103, pentru c\u0103 Rom\u00e2nia e o \u0163ar\u0103 mare – \u00een\u0163eleg c\u0103 avea\u0163i 20 de milioane de locuitori, acum poate cu un milion mai pu\u0163in, dar totu\u015fi este o \u0163ar\u0103 foarte mare”, comenteaz\u0103 el, glumind pe marginea rezultatelor recens\u0103m\u00e2ntului. “O \u0163ar\u0103 care a trecut \u00een anii 2000 printr-o perioad\u0103 de cre\u015ftere economic\u0103 accentuat\u0103 \u015fi care, chiar dac\u0103 ulterior a fost lovit\u0103 de criz\u0103, \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 poten\u0163ialul de cre\u015ftere \u00een continuare.”<\/p>\n \n <\/p>\n <\/p>\n \nCa pia\u0163\u0103 telecom, dac\u0103 ne uit\u0103m la varietatea ofertelor, la calitatea serviciilor \u015fi la c\u00e2t de sc\u0103zute sunt pre\u0163urile, Rom\u00e2nia este printre cele mai competitive \u015fi avansate din UE27: “Dac\u0103 ne uit\u0103m la PIB pe cap de locuitor, se poate spune c\u0103 e rezonabil s\u0103 fie pre\u0163uri mici, \u00eens\u0103 \u015fi c\u00e2nd compar\u0103m pre\u0163urile \u015fi PIB pe cap de locuitor \u00een mai multe \u0163\u0103ri europene, concluzia r\u0103m\u00e2ne c\u0103 este o pia\u0163\u0103 foarte competitiv\u0103”. Managerul adaug\u0103, spre exemplificare, c\u0103 anul trecut, \u00een toamn\u0103, c\u00e2nd Orange Rom\u00e2nia a lansat campania de promovare pentru serviciile 3G \u00een re\u0163eaua de metrou din Bucure\u015fti, le spunea unor colegi din alte \u0163\u0103ri s\u0103 viziteze orice re\u0163ea de metrou dintr-o capital\u0103 occidental\u0103 \u015fi s\u0103-i arate m\u0103car una unde viteza de transfer al datelor e mai mare.<\/p>\n \nO alt\u0103 caracteristic\u0103 a pie\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, dup\u0103 Jean-Fran\u00e7ois Fallacher<\/a>, este faptul c\u0103 serviciile mobile sunt mult mai prezente aici \u00een compara\u0163ie cu orice alt\u0103 pia\u0163\u0103 vestic\u0103. Dezvoltarea serviciilor fixe este mai pu\u0163in avansat\u0103 dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri, din motive istorice, a\u015fa \u00eenc\u00e2t tot mai mul\u0163i consumatori se orienteaz\u0103 aici spre serviciile mobile, inclusiv de acces la internet. \u00cen privin\u0163a diferen\u0163elor dintre rom\u00e2ni \u015fi al\u0163i europeni, din punctul de vedere al comportamentului \u00een raport cu serviciile telecom, nu se poate spune c\u0103 am fi mai vorb\u0103re\u0163i ca al\u0163ii (“niciodat\u0103 nu se poate spune c\u0103 oamenii vorbesc prea mult”, r\u00e2de \u015feful Orange Rom\u00e2nia), ci doar c\u0103 rom\u00e2nii tind, \u00een medie, s\u0103 foloseasc\u0103 mai mult telefonul pentru conversa\u0163ii \u015fi mai pu\u0163in pentru trafic de SMS, diferen\u0163ele \u00een func\u0163ie de categoriile de v\u00e2rst\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 acelea\u015fi ca peste tot, cu predilec\u0163ia clar\u0103 a adolescen\u0163ilor pentru SMS \u015fi re\u0163ele sociale \u00een dauna serviciilor de voce (tat\u0103 a patru copii, Jean-Fran\u00e7ois Fallacher<\/a> recunoa\u015fte c\u0103 la acest capitol, copiii sunt “cel mai bun instructor”).<\/p>\n \n\u00cen fine, din punctul de vedere al uzului smartphone-urilor, “e \u00eenc\u0103 loc de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire \u00een raport cu \u0163\u0103rile occidentale”, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 penetrarea mai aproape de 15% dec\u00e2t de 40%, c\u00e2t e \u00een Fran\u0163a, “\u00eens\u0103 evolu\u0163ia e destul de rapid\u0103”. Serviciile 4G bazate pe tehnologia LTE, care permite conexiuni mobile de date cu viteze de 100 Mbps \u015fi peste, sunt urm\u0103torul pas pentru pia\u0163a de telecom din Rom\u00e2nia, iar el va fi f\u0103cut odat\u0103 cu licita\u0163ia ce va fi organizat\u0103 anul acesta de stat pentru atribuirea de noi licen\u0163e, urm\u00e2nd ca frecven\u0163ele pentru 4G s\u0103 fie disponibile \u00een aprilie 2014.<\/p>\n \n\u00cen ce prive\u015fte participarea Orange la licita\u0163ie, Jean-Fran\u00e7ois Fallacher<\/a> afirm\u0103 c\u0103 grupul este dornic s\u0103 aduc\u0103 aceast\u0103 tehnologie \u00een Rom\u00e2nia, cer\u00e2nd de la autorit\u0103\u0163i “doar predictibilitate \u015fi corectitudine” \u00een stabilirea termenilor licita\u0163iei. \u00ce\u015fi explic\u0103 \u00eens\u0103 preocuparea pentru pre\u0163urile licen\u0163elor, la care s-a mai referit \u015fi cu alte ocazii, prin faptul c\u0103 re\u0163elele 4G \u015fi noile terminale necesare sunt scumpe \u00een sine, dincolo de observa\u0163ia general\u0103 c\u0103 “industria telecom consum\u0103 capital mai intensiv dec\u00e2t industria o\u0163elului”, iar \u00een Rom\u00e2nia “criza s-a terminat, dar redresarea \u00eenc\u0103 \u00eent\u00e2rzie”, astfel \u00eenc\u00e2t Orange, care vine dup\u0103 un an de sc\u0103dere a veniturilor \u015fi a num\u0103rului de clien\u0163i ce n-a ocolit niciunul dintre operatori, r\u0103m\u00e2ne atent\u0103 la costuri.<\/p>\n \n\u00cen acela\u015fi timp, managerul a vrut s\u0103 dea asigur\u0103ri c\u0103 “noi suntem de 15 ani un bun cet\u0103\u0163ean al \u0163\u0103rii. Cu tot cu angaja\u0163ii, partenerii \u015fi subcontractorii, folosim aici serviciile a peste 6.000 de oameni. Iar de investit, tot ce investim r\u0103m\u00e2ne aici, re\u0163elele noastre r\u0103m\u00e2n aici, nu e ca \u015fi cum delocaliz\u0103m o fabric\u0103 a Orange din Rom\u00e2nia”, continu\u0103 el, f\u0103c\u00e2nd aluzie la evenimentul creat de plecarea Nokia. “Suntem deci\u015fi s\u0103 investim aici, a\u015fa cum am dovedit-o \u015fi \u00een trecut”, afirm\u0103 managerul, amintind c\u0103 \u00een 2011 grupul francez a investit aproape 120 mil. euro \u015fi inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2013 o sum\u0103 similar\u0103.<\/p>\n <\/p>\n \nRe\u0163elele 4G\/LTE reprezint\u0103 \u00een sine o revolu\u0163ie, urm\u00e2nd celor dou\u0103 mari valuri tehnologice de p\u00e2n\u0103 acum ale comunica\u0163iilor mobile, cu epoca 2G\/GSM \u015fi epoca 3G. Dar nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 istoria se va opri la ele. Sau c\u0103 furnizorii de servicii telecom vor fi elimina\u0163i de pe pia\u0163\u0103 de furnizorii de con\u0163inut, de aplica\u0163ii ori de re\u0163elele sociale. “Pe m\u0103sur\u0103 ce tot mai mult\u0103 informa\u0163ie din jurul nostru intr\u0103 \u00een sfera digital\u0103, lumea computerelor, media, lumea telecom devin mai apropiate \u00eentre ele \u015fi ajung \u00eentr-o rela\u0163ie de <coopetition> (competi\u0163ie inseparabil\u0103 de colaborare).<\/p>\n \nLumea devine mai complex\u0103, avem nevoie unii de al\u0163ii; \u00een unele contexte suntem parteneri, \u00een altele suntem concuren\u0163i”, descrie Jean-Fran\u00e7ois Fallacher<\/a> perspectiva din care se uit\u0103 la viitor. “Facebook nu exist\u0103 f\u0103r\u0103 re\u0163elele noastre; la fel, f\u0103r\u0103 Facebook, noi am avea mai pu\u0163in trafic.” Iar pentru un operator telecom, ca Orange, solu\u0163ia nu este s\u0103 combat\u0103 concuren\u0163a din partea aplica\u0163iilor care concureaz\u0103 serviciile de voce sau SMS devenind la r\u00e2ndul s\u0103u produc\u0103tor de con\u0163inut. “Nu este rolul nostru s\u0103 fim creatori de con\u0163inut. Dar putem avea parteneriate cu produc\u0103torii de con\u0163inut pentru activitatea de distribu\u0163ie, pentru cross-business. Putem g\u0103si un nou model de taxare, de pild\u0103, a serviciilor de videosharing care folosesc intensiv re\u0163elele noastre. Exist\u0103, de asemenea, \u00een continuare loc de cre\u015ftere \u00een businessul cu tablete \u015fi smartphone-uri.”<\/p>\n \nInterac\u0163iunea dintre juc\u0103torii “coopetitivi” va duce, \u00een cele din urm\u0103, la g\u0103sirea unui echilibru \u00een modelul de business, \u00een care toat\u0103 lumea \u00ee\u015fi va avea locul. Iar dac\u0103 e s\u0103 descrie cum vede lucrurile peste zece ani, \u015feful Orange Rom\u00e2nia crede c\u0103 dispozitivele electronice inteligente vor putea face mult mai mult pentru indivizi \u015fi pentru companii dec\u00e2t pot face acum. “Vor ap\u0103rea servicii care ne vor permite nu numai nou\u0103 ca persoane s\u0103 ne conect\u0103m, ci \u015fi dispozitivelor s\u0103 comunice \u00eentre ele. Azi putem folosi carduri SIM pentru GPS, m\u00e2ine o s\u0103 le putem folosi poate pentru ma\u015fin\u0103 ori pentru ceasul de la m\u00e2n\u0103. \u015ei tot mai multe dintre obiectele care ne \u00eenconjoar\u0103 vor fi conectate: mese, scaune”, afirm\u0103 Jean-Fran\u00e7ois Fallacher<\/a>, complet\u00e2nd \u00een glum\u0103: “sper c\u0103 nu \u015fi creierele noastre!”. Pentru c\u0103, adaug\u0103 el, “nu suntem \u00eentr-un film SF, dar \u00eentr-adev\u0103r putem avea o dezbatere filozofic\u0103 despre viitorul comunic\u0103rii, \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103 societatea pe termen lung \u015fi cum ne vom putea proteja intimitatea \u00een fa\u0163a noilor tehnologii”.<\/p>\n