{"id":54485,"date":"2012-03-25T23:40:00","date_gmt":"2012-03-25T23:40:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=54485"},"modified":"2026-04-03T07:26:21","modified_gmt":"2026-04-03T07:26:21","slug":"cum-sa-faci-milioane-de-euro-din-afaceri-cu-jumatatea-uitata-a-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=54485","title":{"rendered":"Cum s\u0103 faci milioane de euro din afaceri cu jum\u0103tatea uitat\u0103 a Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

de Ioana Mihai<\/p>\n

Cel pu\u0163in doi factori au un impact radical asupra mentalit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor din mediul rural. Pe de o parte, num\u0103rul de slujbe – chiar \u015fi cele la negru – s-a redus de zeci de ori. Pe de alt\u0103 parte, s-a pr\u0103bu\u015fit \u015fi valoarea sumelor trimise de c\u0103p\u015funari, care \u00een 2008 \u00eensumau nu mai pu\u0163in de 8,7 miliarde de euro \u015fi care \u00een prezent sunt mai pu\u0163in de jum\u0103tate.<\/p>\n

Odat\u0103 disp\u0103rut primul \u015foc, milioanele de \u0163\u0103rani care tr\u0103iesc din autoconsum \u015fi ale c\u0103ror venituri erau rotunjite de banii trimi\u015fi de rudele de peste hotare sau de locurile de munc\u0103 disp\u0103rute \u00eentre timp au fost for\u0163a\u0163i s\u0103 ia m\u0103suri. Privite de pe marile bulevarde ale Capitalei, modific\u0103rile ar putea p\u0103rea prea subtile. Dar Horia Cardos, antreprenorul care controleaz\u0103 cel mai mare lan\u0163 de magazine adresate fermierilor, a sim\u0163it schimbarea de comportament: oamenii cheltuiesc mai mult pe semin\u0163e, furaje sau pentru cre\u015fterea animalelor. Investi\u0163ii de pe urma c\u0103rora pot s\u0103-\u015fi asigure nu doar hrana, ci, la o adic\u0103, \u015fi un c\u00e2\u015ftig din valorificarea surplusului.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Exact pe aceast\u0103 ni\u015f\u0103, a produselor pe care le cump\u0103r\u0103 chiar \u015fi cei mai nevoia\u015fi \u0163\u0103rani, dar nu numai, \u015fi-a dezvoltat Horia Cardos afacerea, v\u00e2nz\u00e2nd \u00een principal furaje, semin\u0163e \u015fi pui de o zi. Trei sferturi din afacerile companiei sunt realizate de v\u00e2nz\u0103rile c\u0103tre mici fermieri \u015fi gospod\u0103rii. Alegerea lui n-a p\u0103rut c\u00e2\u015ftig\u0103toare chiar de la bun \u00eenceput \u015fi timi\u015foreanul m\u0103rturise\u015fte franc c\u0103, de\u015fi structural s-a sim\u0163it dintotdeauna antreprenor get-beget, s-a g\u00e2ndit de multe ori c\u0103 \u00eei “lipse\u015fte experien\u0163a c\u00e2\u015ftigat\u0103 pe banii altora”.<\/p>\n

Mai bine de dou\u0103 decenii au trecut din momentul c\u00e2nd a decis c\u0103 postura de angajat nu i se potrive\u015fte \u015fi a ales ca, \u00eempreun\u0103 cu trei prieteni, s\u0103 culeag\u0103 toate roadele propriei munci, astfel \u00eenc\u00e2t au \u00eenfiin\u0163at o agen\u0163ie imobiliar\u0103. Ideea nu s-a dovedit a fi prea inspirat\u0103: \u00een trei-patru ani a renun\u0163at \u015fi a \u00eenceput s\u0103 v\u00e2nd\u0103, cu un alt prieten, \u00eenghe\u0163at\u0103 importat\u0103. Pe atunci se finan\u0163au din \u00eemprumuturi de la apropia\u0163i, “dar nu ne descurcam; ne aflam \u00een treab\u0103, nu f\u0103ceam bani”, recunoa\u015fte deschis omul de afaceri.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

A urmat apoi, \u00een 1996, o alt\u0103 \u00eencercare, c\u00e2nd a pus bazele unei firme de distribu\u0163ie de medicamente cu uz veterinar. De data aceasta a plecat la drum de unul singur, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac\u0103 o afacere pe cont propriu. “Era o perioad\u0103 foarte complicat\u0103 pentru ni\u015fa pe care o alesesem, pentru c\u0103 nu mai erau firme de stat”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte antreprenorul de 43 de ani. El d\u0103 \u015fi detalii – livr\u0103rile nu-i ridicau niciun fel de problem\u0103, dar \u00eencasarea banilor era o ac\u0163iune “complicat\u0103 spre imposibil\u0103”, pentru c\u0103 \u00een prim\u0103 faz\u0103 alesese firme mari, clien\u0163ii se puteau num\u0103ra pe degetele unei singure m\u00e2ini, termenele de plat\u0103 erau extinse, iar riscul de a nu recupera banii era uria\u015f. De fapt, a \u015fi pierdut to\u0163i banii care au constituit investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 – 10.000 de euro lua\u0163i cu \u00eemprumut – pentru c\u0103 firmele care ar fi trebuit s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 au fost desfiin\u0163ate.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cen numai c\u00e2teva luni a \u00eenv\u0103\u0163at o lec\u0163ie pre\u0163ioas\u0103: de preferat sunt clien\u0163ii mici. Pentru asta \u00eens\u0103 modelul afacerii trebuia reg\u00e2ndit: avea nevoie de magazine proprii \u015fi de o ofert\u0103 mai larg\u0103. \u00cen prim\u0103vara anului 1997 a avut inspira\u0163ia s\u0103 includ\u0103 \u00een ofert\u0103 furajele pentru animale, decizie care a avut un impact hot\u0103r\u00e2tor. Chiar \u015fi acum, c\u00e2nd cifra de afaceri a companiei se plaseaz\u0103 la 10 milioane de euro, peste jum\u0103tate din v\u00e2nz\u0103ri sunt realizate de hrana pentru animale.<\/p>\n

<\/p>\n

A deschis primul magazin, de 70 mp, \u00een Timi\u015foara, iar pe rafturi erau a\u015fezate \u00een jur de 50 de produse. Magazinul \u015fi-a adjudecat de la bun \u00eenceput circa jum\u0103tate din rulajul de furaje, al c\u0103ror volum total \u00een 1997 se plasa la circa 400 de tone; \u00een acela\u015fi an, cifra de afaceri a fost de aproape 100.000 de euro. “Acum vindem 10.000 de tone pe an \u015fi m\u0103 a\u015ftept s\u0103 cre\u015ftem, \u00een continuare, volumele”, spune Horia Cardos. Vremurile – \u015fi modul de a face afaceri – erau mult diferite atunci. Marjele erau sensibil mai mari, plas\u00e2ndu-se la 30-35%, (acum profitabilitatea se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul a 3%), dar, pe de alt\u0103 parte, investea cifre enorme, raportate la venituri, \u00een marketing \u015fi publicitate fa\u0163\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpla atunci \u00een domeniu. “Nimeni nu f\u0103cea mai nimic, iar noi cheltuiam 5-10% pe publicitatea la radio \u015fi \u00een presa scris\u0103”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte timi\u015foreanul.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Nici construc\u0163ia acestei afaceri nu a fost floare la ureche. \u00cen primii ani de dup\u0103 Revolu\u0163ie combinatul de cre\u015ftere a porcilor Comtim, aflat acum \u00een proprietatea Smithfield, era “raiul ho\u0163ilor”. Camioane pline de furaje ie\u015feau pe poarta combinatului \u015fi erau v\u00e2ndute, la jum\u0103tate de pre\u0163, micilor fermieri. Un lucru bun tot a ie\u015fit din asta, pentru c\u0103 \u0163\u0103ranii au \u00eenv\u0103\u0163at c\u00e2t de folositoare sunt nutre\u0163urile. “\u00cent\u00e2mplarea fericit\u0103 a fost c\u0103, \u00een momentul c\u00e2nd am \u00eenceput afacerea, furturile au luat sf\u00e2r\u015fit”, spune Cardos, care completeaz\u0103 c\u0103, \u00een circa doi ani, firma sa ajunsese cel mai important distribuitor pe zona Transilvaniei, av\u00e2nd \u00een anul 2000 \u00een jur de 10 magazine, amplasate exclusiv \u00een jude\u0163ul Timi\u015f.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

“Am f\u0103cut o gre\u015feal\u0103 pe care am corectat-o ulterior. Toat\u0103 publicitatea pe care o f\u0103ceam era pentru marca de furaje pe care o distribuiam”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu regret antreprenorul. Merg\u00e2nd parc\u0103 \u00een completare, din 2003 nu a mai lucrat cu furnizorul respectiv “\u015fi nu mi-au mai permis s\u0103 m\u0103 dezvolt \u00een jude\u0163ele din sud, pentru c\u0103 aveau chiar ei un plan de extindere”. Abia din 2003 a \u00eenceput construc\u0163ia brandului Agroland, iar afaceristul puncteaz\u0103 c\u0103 era con\u015ftient c\u0103 “aveam nevoie de un nume suficient de generos pentru a putea <vinde> tot ce aveam \u00een ofert\u0103”. Cu alte cuvinte, sub umbrela numelui trebuia s\u0103 se poat\u0103 vinde at\u00e2t puii de o zi, furajele, semin\u0163ele, pomii fructiferi \u015fi buta\u015fii de vi\u0163\u0103-de-vie, c\u00e2t \u015fi accesoriile pentru hr\u0103nirea \u015fi ad\u0103parea animalelor \u015fi p\u0103s\u0103rilor.<\/p>\n

Acesta a fost unul dintre \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele pe care le-a tras antreprenorul dup\u0103 o gre\u015feal\u0103 care l-a costat bani. De-atunci, “nu am mai investit bani \u00een brandurile altora”, spune Cardos. Pentru a-\u015fi sus\u0163ine noul nume a f\u0103cut de-a lungul anilor campanii de promovare \u00een mediul out-door, dar \u015fi pe un canal de muzic\u0103 popular\u0103. Pentru 2012, de pild\u0103, bugetul de promovare, care \u00een fiecare an e stabilit la circa 1,5% din cifra de afaceri din anul precedent, se plaseaz\u0103 la circa 150.000 de euro, iar franciza\u0163ii particip\u0103 la aceste campanii.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

O alt\u0103 lec\u0163ie important\u0103 a primit-o \u00een 2008. \u00cenfiin\u0163ase, \u00een anul anterior, o divizie de transport \u015fi cump\u0103rase \u015fapte camioane. “Am suferit \u00eens\u0103 o fractur\u0103 de bazin \u015fi am fost for\u0163at s\u0103 stau departe de business vreme de dou\u0103 luni, timp \u00een care oamenii mei mi-au pus afacerea pe butuci”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte, u\u015for \u00eencruntat, antreprenorul. A pierdut atunci cei mai buni clien\u0163i, 2008 fiind de fapt singurul an c\u00e2nd firma a \u00eenregistrat pierderi. Pierderi de aproape un milion de lei, puncteaz\u0103 Cardos, \u00een condi\u0163iile \u00een care cifra de afaceri se plasa la circa 11 milioane de lei.<\/p>\n

“A fost foarte dur. Am v\u00e2ndut tot ce nu era legat de Agroland imediat ce am ie\u015fit din convalescen\u0163\u0103.” O prioritate a devenit \u00een acel moment \u015fi “cre\u015fterea” de manageri “c\u0103rora s\u0103 le pot preda, la nevoie, fr\u00e2iele”. Acum, spune el, poate s\u0103-\u015fi \u00eenchid\u0103 telefonul o lun\u0103 \u00eentreag\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 griji.<\/p>\n

<\/p>\n

\u0162INTA: TOATA \u0162ARA \u015eI DUBLAREA V\u00c2NZARILOR
\n“Majoritatea colegilor mei sunt v\u00e2nz\u0103tori mai buni dec\u00e2t mine”, spune Cardos, care are acum 40 de angaja\u0163i \u015fi 19 spa\u0163ii de v\u00e2nzare proprii. 148 de magazine din re\u0163eaua Agroland sunt deschise \u00een franciz\u0103, cu 54 de parteneri, \u00een condi\u0163iile \u00een care acum planurile de dezvoltare sunt u\u015for fr\u00e2nate. \u00cen prezent “re\u0163eaua e oarecum \u00eenchis\u0103”, afirm\u0103 Cardos, referindu-se la faptul c\u0103 nu e interesat \u00een mod special de g\u0103sirea unor parteneri noi, cei cu care lucreaz\u0103 \u00een prezent fiind suficien\u0163i.<\/p>\n

Unii dintre franciza\u0163i au c\u00e2te zece magazine \u00een vreme ce al\u0163ii doar un singur spa\u0163iu, oricare dintre ei av\u00e2nd \u00eent\u00e2ietate \u00een fa\u0163a altora \u00een momentul c\u00e2nd doresc s\u0103 deschid\u0103 un spa\u0163iu nou \u00eentr-un anumit loc. \u00cen plus, distan\u0163a dintre magazine trebuie s\u0103 fie de cel pu\u0163in 30 km, astfel \u00eenc\u00e2t spa\u0163iile s\u0103 nu-\u015fi canibalizeze reciproc v\u00e2nz\u0103rile. “Rela\u0163ia cu ei se stric\u0103 doar dac\u0103 nu pl\u0103tesc, dar nu m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 acest aspect pentru c\u0103 am avoca\u0163i care se ocup\u0103 de situa\u0163ii de acest fel”, declar\u0103 antreprenorul. Tot el poveste\u015fte despre unul dintre cei 54 de parteneri pe care \u00eei are \u00een prezent c\u0103 venea la unul dintre magazine s\u0103 vad\u0103 de ce lumea st\u0103 la r\u00e2nd – uneori chiar \u015fi c\u00e2te o sut\u0103 de oameni. Se \u00eent\u00e2mpla “prin 2004-2005”, c\u00e2nd distribuitorii de acest fel nu reu\u015feau s\u0103 r\u0103spund\u0103 cererii, iar respectivul partener c\u0103uta o variant\u0103 de afaceri care s\u0103 nu-l solicite foarte mult.<\/p>\n

C\u00e2t de mare este investi\u0163ia pentru cineva care vrea s\u0103 deschid\u0103 un magazin sub umbrela Agroland? Taxa de franciz\u0103 este de 3.000 de euro, pentru amenajarea spa\u0163iului cheltuielile ajung la maxim 7.000 de euro, iar \u00een fondul de marf\u0103 trebuie investi\u0163i 3-4.000 de euro. Tr\u0103g\u00e2nd linie \u015fi adun\u00e2nd, cel mult 14.000 de euro sunt suficien\u0163i pentru deschiderea unui astfel de magazin. “\u00cen principiu, investi\u0163ia se amortizeaz\u0103 chiar din primul an, dar au mai fost \u015fi excep\u0163ii. De-a lungul anilor au fost 2-3 e\u015fecuri”, admite Cardos. De\u015fi s-ar spune c\u0103 v\u00e2nz\u0103rile de produse adresate fermierilor sunt mari tocmai la \u0163ar\u0103, unde ace\u015ftia locuiesc, experien\u0163a i-a ar\u0103tat antreprenorului c\u0103 pentru un astfel de magazin cele mai bune vaduri sunt cele din re\u015fedin\u0163ele de jude\u0163. “Clien\u0163ii au treab\u0103 la ora\u015f – dac\u0103 nu, \u00ee\u015fi fac – \u015fi aici aloc\u0103 sumele cele mai mari de bani pentru cump\u0103r\u0103turi”, spune antreprenorul.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Dac\u0103 \u00een 2010 \u015fi 2011 lan\u0163ul a crescut cu c\u00e2te 50 de noi magazine pe an, planurile pentru 2012 nu includ o extindere la fel de agresiv\u0103. Pe lista de investi\u0163ii din acest an se afl\u0103 deschiderea a patru noi magazine proprii, a dou\u0103 noi depozite (la Roman \u015fi Ploie\u015fti), achizi\u0163ia de ma\u015fini de transport \u015fi a unui soft ERP. “\u00cen fiecare an investim 100.000-150.000 de euro”, precizeaz\u0103 Cardos. Agroland a deschis deja patru noi spa\u0163ii de v\u00e2nzare, \u00een R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, B\u0103ile\u015fti, Craiova \u015fi T\u00e2rgu-Jiu. Planul pentru \u00eentregul an la acest capitol vizeaz\u0103 cre\u015fterea re\u0163elei cu un total de 20 de spa\u0163ii, dintre care 16 prin franciz\u0103.
\n\u00cen urm\u0103torii ani Cardos vrea s\u0103 acopere \u015fi partea de \u0163ar\u0103 \u00een care nu are acum activit\u0103\u0163i, fiind prezent \u00een numai 28 de jude\u0163e.<\/p>\n

“M\u0103 a\u015ftept ca p\u00e2n\u0103 la finalul lui 2014 s\u0103 ajungem la o cifr\u0103 de afaceri de 20 de milioane de euro”, spune Cardos. \u0162inta reprezint\u0103, de fapt, dublul cifrei de afaceri \u00eenregistrat\u0103 \u00een 2011, an c\u00e2nd afacerile au \u00eenregistrat cel mai mare nivel de la \u00eenfiin\u0163are, cresc\u00e2nd cu 25% fa\u0163\u0103 de 2010. Timi\u015foreanul crede c\u0103 nivelul pie\u0163ei nu a crescut anul trecut \u015fi nici pentru 2012 nu se a\u015fteapt\u0103 ca micii fermieri s\u0103 dea n\u0103val\u0103 s\u0103 cumpere mai mult. Astfel c\u0103 plusul din afacerea Agroland se datoreaz\u0103 \u00een principal faptului c\u0103 a mu\u015fcat din felia de pia\u0163\u0103 care revine competitorilor, care au mai degrab\u0103 experien\u0163\u0103 de medici veterinari \u015fi, consider\u0103 Cardos, “sunt orgolio\u015fi”. Cei mai mul\u0163i dintre competitori au, de regul\u0103, 3-4 magazine \u00eentr-o anumit\u0103 zon\u0103 \u015fi “nu au nici resurse financiare \u015fi nici umane pentru a se extinde \u00eentr-un ritm amenin\u0163\u0103tor pentru noi”.<\/p>\n

Primul pas f\u0103cut pentru dublarea cifrei de afaceri \u00eel constituie, \u00een mod evident, previziunile pentru v\u00e2nz\u0103ri mai bune \u00een 2012, c\u00e2nd rezultatele ar trebui s\u0103 \u00eenregistreze un avans de minim 25% fa\u0163\u0103 de anul trecut. Firma are un avantaj, puncteaz\u0103 antreprenorul care sus\u0163ine c\u0103 Agroland “este singura companie care poate s\u0103 reduc\u0103 sau, \u00een cel mai r\u0103u caz, s\u0103 nu m\u0103reasc\u0103 pre\u0163urile la nicio categorie de produse anul acesta”. Acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 majoritatea materiilor prime au fost cump\u0103rate \u00een toamna anului trecut, \u00eenainte de scumpirea acestora cu procente bune. Pentru 2012 “ne propunem v\u00e2nz\u0103ri de 12,5-14 milioane de euro”, mai spune Cardos. V\u00e2rful de sezon este \u00een perioada 1 martie – 30 iunie, iar “afacerea depinde \u00een mod tradi\u0163ional de v\u00e2nz\u0103rile de pui de o zi”, explic\u0103 antreprenorul, cea mai mare parte a cererii venind din partea micilor gospod\u0103rii.<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

SALVAT DE CRIZA
\n“P\u00e2n\u0103 \u00een 2007 vedeam clar un sf\u00e2r\u015fit pentru afacere pentru c\u0103 oamenii c\u00e2\u015ftigau tot mai bine, iar \u0163\u0103ranii, \u00een loc s\u0103 cultive legume \u015fi s\u0103 creasc\u0103 animale sau p\u0103s\u0103ri, voiau s\u0103 pun\u0103 gazon”, spune Horia Cardos. \u00cen plus, adaug\u0103 tot el, ajutoarele de stat erau tot mai mari \u015fi, dac\u0103 lucrurile ar fi continuat la fel, era posibil ca \u00een 5 -10 ani s\u0103 nu mai aib\u0103 clien\u0163i.<\/p>\n

Dup\u0103 p\u0103rerea lui, dup\u0103 2008 s-au \u00eent\u00e2mplat dou\u0103 lucruri importante. Unul este c\u0103 “majoritatea s-au trezit din vis, au v\u0103zut c\u0103 nu se pot \u00eemprumuta la nesf\u00e2r\u015fit \u015fi trebuie s\u0103 munceasc\u0103”. \u00cen al doilea r\u00e2nd, tot mai mult\u0103 lume devine preocupat\u0103 de sursa hranei pe care o cump\u0103r\u0103 \u015fi, dac\u0103 “vrei s\u0103 \u015ftii ce dai de m\u00e2ncare la copil, este bine s\u0103 cuno\u015fti un fermier de la care s\u0103 iei legume, fructe, carne sau ou\u0103”. Antreprenorul estimeaz\u0103 c\u0103 acum doar \u00eentre 5 \u015fi 10% dintre rom\u00e2ni produc suficient pentru a tr\u0103i, dar \u015fi pentru “a da \u015fi mai departe”. Agricultura i se pare nu numai un domeniu de viitor, ci \u015fi o zon\u0103 despre care oricine ar trebui s\u0103 aib\u0103 un bagaj de cuno\u015ftin\u0163e c\u00e2t mai temeinic. De aceea \u00ee\u015fi \u00eencurajeaz\u0103 cei doi copii, care sunt de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103, s\u0103 cultive legume.<\/p>\n

“Vin vremuri extrem de complicate \u015fi mai devreme de cinci ani nu v\u0103d s\u0103 se \u00eendrepte lucrurile, ca s\u0103 fie m\u0103car bini\u015for”, spune Horia Cardos, care este de p\u0103rere c\u0103 vor fi luate, la nivel mondial, m\u0103suri “nemaiv\u0103zute \u00een lumea modern\u0103”. Prin urmare, se a\u015fteapt\u0103 ca pu\u0163ine afaceri s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, “cel pu\u0163in \u00een forma \u00een care sunt acum”. Mai mult de-at\u00e2t, crede c\u0103 o doz\u0103 de pesimism este util\u0103, fie pentru a da oamenilor un imbold de munc\u0103, fie pentru a-i face s\u0103 fie mai precau\u0163i. “\u00cen ultimii doi ani am avut clien\u0163i care au preferat s\u0103 aib\u0103 \u00een curte m\u0103car c\u00e2teva p\u0103s\u0103ri.<\/p>\n

” Noua turnur\u0103 din economie sufl\u0103 v\u00e2nt \u00een velele afacerii pe care a construit-o \u015fi spune franc c\u0103 “dac\u0103 a\u015f fi v\u00e2ndut ma\u015fini noi sau electrocasnice, nu m-a\u015f fi sim\u0163it at\u00e2t de confortabil, dar tipul acesta de afacere a existat mereu \u00een vremuri grele, fie secet\u0103, r\u0103zboi sau foamete”. Antreprenorul, care a avut un traseu sinuos ca om de afaceri, spune c\u0103 nu se simte bogat \u015fi d\u0103 un exemplu – nu are propriet\u0103\u0163i personale. Ma\u015fina de serviciu este un Mercedes ML, pe care l-a ales pentru c\u0103 str\u0103bate \u00een jur de 80.000 de km pe an, iar ma\u015finile de tip SUV nu-i sunt pe plac.<\/p>\n

De\u015fi pesimist \u00een privin\u0163a imaginii de ansamblu a economiei, Horia Cardos este \u00eencrez\u0103tor \u00een viitorul afacerii sale. Cartea pe care mizeaz\u0103 el este tocmai jum\u0103tatea de Rom\u00e2nie de care cele mai multe companii uit\u0103 \u00een mod deliberat
\nsau nu.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oamenii din mediul rural nu intr\u0103, de regul\u0103, \u00een vizorul companiilor, dar sunt principalii clien\u0163i ai afacerii dezvoltat\u0103 de Horia Cardos. Timi\u015foreanul, care controleaz\u0103 cea mai mare re\u0163ea de magazine pentru micii fermieri, a \u00eencercat mai multe business-uri \u015fi chiar \u015fi lan\u0163ul Agroland a avut un traseu sinuos. Criza \u00eens\u0103 a fost pentru el o veritabil\u0103 salvare, iar \u00een ultimul timp afacerea a \u00eenflorit, v\u00e2nz\u0103rile cresc\u00e2nd, cu un sfert, de la an la an.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[26502,235,27144],"class_list":["post-54485","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-agroland","tag-business","tag-horia-cardos"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54485","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=54485"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54485\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":71056,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54485\/revisions\/71056"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=54485"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=54485"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=54485"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}