Am fost printre pionierii presei informatice din Rom\u00e2nia \u015fi am asistat din postura de “insider” la ascensiunea, apogeul \u015fi dec\u0103derea revistelor de IT. Este o poveste interesant\u0103 privit\u0103 retrospectiv, pentru c\u0103 proiecteaz\u0103 o perspectiv\u0103 relevant\u0103 asupra atitudinii publicului \u00een privin\u0163a tehnologiei.Prima faz\u0103 a fost cea a interesului major pentru “dedesubturi”. Oamenii erau interesa\u0163i de arhitectura \u015fi func\u0163ionarea procesoarelor, a discurilor hard sau optice, de facilit\u0103\u0163ile diverselor sisteme de operare \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de programare.<\/p>\n
To\u0163i vroiau s\u0103 programeze \u015fi mul\u0163i chiar o f\u0103ceau. Cred c\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at vreo zece limbaje de programare \u00een acea perioad\u0103, fie pentru c\u0103 le prezentam, fie pentru c\u0103 le editam pe ale colaboratorilor \u015fi era obligatoriu s\u0103 \u00een\u0163eleg \u015fi s\u0103 verific cu m\u00e2na mea. Pe m\u0103sur\u0103 \u00eens\u0103 ce computerele au devenit mai accesibile – at\u00e2t ca pre\u0163, c\u00e2t \u015fi ca utilizare – s-a trecut \u00eentr-o alt\u0103 faz\u0103, cea a bricolajului. Cititorii “veterani” erau \u00een continuare interesa\u0163i de noile tehnologii, dar oarecum mai mult pentru cultura general\u0103. \u00cen schimb, pentru noile genera\u0163ii \u00eentrebarea nu mai era “cum func\u0163ioneaz\u0103”, ci “cum s\u0103 fac cutare sau cutare lucru”. Orice, de la overclocking sau \u00eenlocuirea unui disc hard p\u00e2n\u0103 la asamblarea unui \u00eentreg computer din componente (metoda zis\u0103 “pe genunchi”). Cam aceea\u015fi problematic\u0103 \u015fi \u00een partea de software.<\/p>\n
Evident, revistele au urmat tendin\u0163a \u015fi au devenit din ce \u00een ce mai practice, av\u00e2nd acum concuren\u0163a (dar \u015fi beneficiile) internetului. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, PC-urile au continuat s\u0103 se “comodizeze”, a\u015fa c\u0103 interesul pentru bricolaj a sc\u0103zut, la fel cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu bricolajul electronic acum c\u00e2teva decenii. A\u015fa c\u0103 faza urm\u0103toare a fost cea a testelor de performan\u0163\u0103 \u015fi a sfaturilor privind achizi\u0163iile. Orice produs era trecut prin diverse benchmark-uri, se f\u0103ceau compara\u0163ii \u015fi topuri, se recomandau pentru anumite utiliz\u0103ri \u00een func\u0163ie de rezultate. Dar interesul pentru tehnologia \u00een sine a sc\u0103zut at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t revista BYTE (etalonul \u00een domeniu) a ie\u015fit din business, urmat\u0103 \u00een scurt timp \u015fi de edi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 (pe care am avut cinstea s\u0103 o conduc la \u00eenceputuri). Ultima faz\u0103 a fost cea a business-ului IT.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 am fost sincroni cu lumea: a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat peste tot. Este interesant c\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul informatic din \u015fcoli a mutat, cu timpul, accentul de la \u00eensu\u015firea tehnologiilor spre utilizarea lor, din p\u0103cate limit\u00e2ndu-se adesea la programele de birotic\u0103. A\u015fa se face c\u0103, de\u015fi mult mai familiariza\u0163i cu noile tehnologii, printre liceenii de ast\u0103zi sunt mult mai pu\u0163ini cei capabili s\u0103 scrie un program util dec\u00e2t erau printre liceenii anilor ’90. Desigur, nu toat\u0103 lumea va avea de-a face cu programarea, dar din ce \u00een ce mai multe aparate sunt computerizate \u015fi pu\u0163in scripting nu stric\u0103.<\/p>\n
Cei mai nemul\u0163umi\u0163i sunt \u00eens\u0103 profesorii din mediul universitar (nu doar din zona IT), care se a\u015fteapt\u0103 ca studen\u0163ii s\u0103 aib\u0103 deja o oarecare dexteritate \u00een programare, dar cel mai adesea bobocii au doar ceva deprinderi de web design \u015fi eventual ceva macro-uri \u00een suitele de birotic\u0103. Dac\u0103 cel pu\u0163in un an de studiu este consumat cu deprinderea program\u0103rii, r\u0103m\u00e2ne mult mai pu\u0163in timp pentru inginerie software \u015fi tehnici avansate. Dar nevoia de buni programatori nu scade, ci cre\u015fte \u00een toate domeniile. Nu doar informaticienii vor avea de-a face cu softul, ci \u015fi inginerii, economi\u015ftii \u015fi chiar medicii.<\/p>\n
Acesta este contextul \u00een care Eben Upton \u015fi c\u00e2\u0163iva colegi de la Universitatea Cambridge s-au g\u00e2ndit c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eencerce s\u0103 fac\u0103 ceva pentru a resuscita programarea ca hobby printre elevii de nivel preuniversitar. Era \u00een 2006 \u015fi computerele deveniser\u0103 tot mai scumpe \u015fi mai complexe, cu adev\u0103rat mai u\u015for de utilizat, dar mult mai pu\u0163in “prietenoase” cu programatorul. Ca s\u0103 scrii un program care s\u0103 arate ceva \u00een Windows e nevoie de o mul\u0163ime de abilit\u0103\u0163i \u015fi cuno\u015ftin\u0163e despre sistemul de operare, ceea ce nu este la \u00eendem\u00e2na unui \u00eencep\u0103tor \u015fi poate fi chiar riscant. Ideea lor a fost un computer foarte ieftin \u015fi prietenos cu programatorii amatori, care s\u0103-i \u00eencurajeze s\u0103 experimenteze.<\/p>\n
A durat 6 ani, dar au reu\u015fit, iar zilele trecute au fost lansate pe pia\u0163\u0103 primele computere \u00eentr-un cip, sub numele Raspberry Pi. Sunt dou\u0103 modele, unul la 25 de dolari \u015fi celalalt la 35, au dimensiunea unei c\u0103r\u0163i de credit \u015fi n-au periferie \u015fi nici carcas\u0103 (deocamdat\u0103). Procesor ARM la 700 MHz, sistem de operare Linux redus, mediu de programare Python, ie\u015fire HDMI, porturi USB. Iat\u0103 deci c\u0103, dup\u0103 ce telefoanele s-au inspirat din computere, a venit timpul ca \u015fi telefoanele s\u0103 inspire computerele.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pu\u015ftii de alt\u0103dat\u0103 purtau letconul \u00een buzunar \u015fi se distrau construind radiouri \u015fi amplificatoare. Mai t\u00e2rziu, au devenit programatori amatori, dar pasiona\u0163i. Ast\u0103zi, interesul pentru hobby-uri tehnologice a sc\u0103zut p\u00e2n\u0103 la un nivel alarmant, a\u015fa c\u0103 o nou\u0103 juc\u0103rie trebuia inventat\u0103 pentru ca pu\u015ftii s\u0103 vrea din nou s\u0103 programeze.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[20253,7107,7104,26823,204,7105],"class_list":["post-54219","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-hobby","tag-mircea-sarbu","tag-opinii","tag-raspberry-pi","tag-tehnologie","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54219","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=54219"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54219\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":70802,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54219\/revisions\/70802"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=54219"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=54219"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=54219"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}