“Pro\u015fti, dar mul\u0163i”, \u00eei r\u0103spunde L\u0103pu\u015fneanu vornicului Mo\u0163oc, care a pus \u00een balan\u0163\u0103 stupizenia gloatei cu calitatea sa de mare boier \u015fi pozi\u0163ia de “tehnocrat”. E vorba deci de o ecua\u0163ie \u00een care intr\u0103 calitatea \u015fi cantitatea. Nu ne intereseaz\u0103 rezolvarea pe care i-a dat-o Negruzzi, ci faptul c\u0103, \u00een general, mul\u0163imea este considerat\u0103 proast\u0103. Dac\u0103 nu v\u0103 place Negruzzi, vin cu o alt\u0103 referin\u0163\u0103: agentul K din filmul “Men in Black” exprim\u0103 cam aceea\u015fi idee: “A person is smart. People are dumb”. S\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 ne plac indivizii inteligen\u0163i, exper\u0163ii adev\u0103ra\u0163i, elitele \u015fi, de\u015fi nu e tocmai corect politic, dispre\u0163uim “mul\u0163imea”. Cei dint\u00e2i par mult mai abilita\u0163i s\u0103 conduc\u0103 societatea, iar mul\u0163imea face numai boac\u0103ne.<\/p>\n
Cam aceasta era \u015fi viziunea lui Sir Francis Galton, un om de \u015ftiin\u0163\u0103 polivalent de la sf\u00e2r\u015fitul secolului 19, care s-a ocupat printre altele de statistic\u0103 \u015fi studiul eredit\u0103\u0163ii. Una dintre ideile sale era \u00eencruci\u015farea controlat\u0103 (breeding) care s\u0103 produc\u0103 indivizii inteligen\u0163i ce vor forma elitele capabile s\u0103 conduc\u0103 societatea. Dar curiozitatea sa pentru ereditate \u015fi firea uman\u0103 l-au purtat \u00eentr-o zi la un t\u00e2rg de animale din apropierea ora\u015fului \u00een care locuia (Plymouth, \u00een vestul Angliei). Printre atrac\u0163iile t\u00e2rgului era un concurs \u00een care participan\u0163ii trebuiau s\u0103 estimeze greutatea unui bou dup\u0103 t\u0103iere \u015fi tran\u015fare. Cel care era cel mai aproape de rezultatul exact primea ca premiu toat\u0103 carnea. Fiindc\u0103 s-au str\u00e2ns vreo 800 de participan\u0163i (fermieri, m\u0103celari \u015fi mul\u0163i gur\u0103-casc\u0103), Galton a \u00eemprumutat biletele dup\u0103 terminarea concursului, \u00een ideea de a face ni\u015fte calcule statistice. Printre altele, a calculat \u015fi media estim\u0103rilor, iar rezultatul l-a uimit: se potrivea perfect cu greutatea c\u00e2nt\u0103rit\u0103 \u00een concurs.<\/p>\n
\u00centr-unul din episoadele seriei de popularizare a \u015ftiin\u0163ei realizat\u0103 de BBC (“The Code”), matematicianul Marcus du Sautoy prezint\u0103 un experiment asem\u0103n\u0103tor. A \u00eendesat 4.510 bombonele \u00eentr-un borcan mare, dup\u0103 care a purtat borcanul prin diverse locuri \u015fi a ob\u0163inut 160 de estim\u0103ri privind num\u0103rul bomboanelor. Estim\u0103rile variau \u00eentre 400 \u015fi 50.000, dar media lor a fost incredibil de apropiat\u0103 de rezultatul corect: 4.514,89. Sautoy recunoa\u015fte \u00een aceste rezultate “\u00een\u0163elepciunea mul\u0163imii” (the wisdom of the crowd), cea pe care prea adesea o dispre\u0163uim.<\/p>\n
Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi exemple mai complexe din lumea real\u0103, cum este cazul submarinului american Scorpion, care a disp\u0103rut \u00een apele Atlanticului de nord \u00een anul 1968. Pentru a afla ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu submarinul, un ofi\u0163er al marinei (John Craven) a preferat o abordare mai special\u0103. \u00cen loc s\u0103 adune c\u00e2\u0163iva exper\u0163i care s\u0103 evalueze toate datele \u015fi s\u0103 aproximeze o pozi\u0163ie, a adunat o echip\u0103 mai larg\u0103 compus\u0103 din oameni cu specializ\u0103ri diferite (matematicieni, speciali\u015fti \u00een submarine, oameni de pe vase de salvare) \u015fi le-a furnizat un set de scenarii posibile. \u00cen loc s\u0103 le cear\u0103 s\u0103 se consulte \u015fi s\u0103 furnizeze un rezultat, a cerut fiec\u0103ruia \u00een parte s\u0103 se exprime asupra scenariului cel mai plauzibil. Ba chiar a \u015fi stabilit pariuri, cu sticle de Chivas Regal ca premii. De data aceasta nu se mai putea aplica o simpl\u0103 medie, a\u015fa c\u0103 Craven a aplicat asupra rezultatelor ni\u015fte formule matematice mai sofisticate (bazate pe teorema lui Bayes) \u015fi a agregat un scenariu nou, care nu mai corespundea niciunuia dintre cele ini\u0163iale. Scorpion a fost g\u0103sit la mai pu\u0163in de 200 de metri de locul indicat de scenariul final.<\/p>\n
Sigur c\u0103 nu-i at\u00e2t de simplu. Inteligen\u0163a mul\u0163imii se manifest\u0103 doar \u00een anumite condi\u0163ii, iar studiile actuale \u00eencearc\u0103 s\u0103 le identifice. \u00cen exemplele pe care le-am prezentat, nivelurile de expertiz\u0103 sunt fie irelevante (ca \u00een cazul borcanului cu bomboane), fie diverse (ca \u00een celelalte). Comunicarea \u00een cadrul grupului nu apare \u00een niciun caz, dar se consider\u0103 c\u0103 poate fi benefic\u0103 doar dac\u0103 este limitat\u0103. \u00cen primele cazuri e vorba de estim\u0103ri cantitative relativ simple, dar cazul submarinului este mai interesant, pentru c\u0103 scenariile furnizau extrem de pu\u0163ine date (nimic despre ad\u00e2ncime \u015fi viteza de deplasare), a\u015fa c\u0103 s-a mers tot pe ghicite. Oricum, \u00een toate cazurile rezultatul grupului a fost mai exact dec\u00e2t oricare rezultat individual.<\/p>\n
S-ar p\u0103rea c\u0103 este vorba de excep\u0163ii, dar de fapt e mai degrab\u0103 regula. \u00cen\u0163elepciunea mul\u0163imii face bursa s\u0103 func\u0163ioneze, societatea se bazeaz\u0103 pe ea, iar internetul a valorificat-o la maximum: motoarele de c\u0103utare o folosesc, Wikipedia i se datoreaz\u0103, \u015ftirile din Digg.com sunt ordonate de public, iar exemplele sunt nenum\u0103rate. Se pare c\u0103 Vod\u0103 L\u0103pu\u015fneanu a f\u0103cut oleac\u0103 de crowdsourcing.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Democratizarea expresiei publice adus\u0103 de internet a provocat reac\u0163ii critice virulente. S-a vorbit despre \u201espiritul turmei\u201e, despre distrugerea centrelor de autoritate \u015fi despre domnia mediocrit\u0103\u0163ii. Nu f\u0103r\u0103 temei, dar poate exagerat: mul\u0163imea poate face \u015fi lucruri bune. Chiar dac\u0103 l-a condamnat pe Socrate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7107,26870,7104,7105],"class_list":["post-54082","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-mircea-sarbu","tag-multime","tag-opinii","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54082","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=54082"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54082\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":70704,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54082\/revisions\/70704"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=54082"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=54082"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=54082"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}