{"id":54079,"date":"2012-03-04T22:38:00","date_gmt":"2012-03-04T22:38:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=54079"},"modified":"2026-04-03T07:13:23","modified_gmt":"2026-04-03T07:13:23","slug":"colapsul-pietei-de-energie-mit-sau-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=54079","title":{"rendered":"Colapsul pie\u0163ei de energie. Mit sau realitate?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/p>\n

“Din punctul meu de vedere, principala problem\u0103 a sectorului energetic rom\u00e2nesc este c\u0103, dup\u0103 1989, a fost \u015fi este \u00eenc\u0103 este l\u0103sat s\u0103 func\u0163ioneze pe <pilot automat>”, consider\u0103 Vlad Popovici, consultant interna\u0163ional \u00een domeniul energiei \u015fi expert \u00een politica energetic\u0103 a \u0163\u0103rilor din Sud-Estul Europei. Lui Vlad Popovici i s-a p\u0103rut o misiune dificil\u0103 s\u0103 enumere primele cinci mari probleme ale sistemului energetic local, \u00een primul r\u00e2nd deoarece sunt mult mai multe de at\u00e2t “poate primele 20 sau 30 ar fi mai u\u015for” \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd pentru c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, cele mai multe dintre problemele sistemului se reduc la una singur\u0103, rela\u0163ia domeniului cu statul. Dac\u0103 sunt multe domenii de activitate \u00een cazul c\u0103rora rela\u0163ia cu statul este sau poate fi ceva marginal, f\u0103r\u0103 de care lucrurile se pot dezvolta exclusiv din ini\u0163iativ\u0103 privat\u0103, \u00een cazul energiei este mai dificil de at\u00e2t, consider\u0103 analistul: “Dac\u0103 urm\u0103rim evolu\u0163ia sectorului energetic \u00een orice \u0163ar\u0103 din lume, observ\u0103m clar c\u0103 energia este un sector care, datorit\u0103 structurii de monopol natural din unele dintre segmentele sale, cum ar fi re\u0163elele de transmisie a energiei (conducte magistrale, linii de \u00eenalt\u0103 tensiune), segmentul de producere a electricit\u0103\u0163ii \u015fi agentului termic, sau chiar \u015fi re\u0163elele de distribu\u0163ie a gazului, electricit\u0103\u0163ii, agentului termic, are nevoie de participarea sau cel pu\u0163in de monitorizarea constant\u0103 din partea guvernului sau a unor agen\u0163ii independente pentru a asigura accesul egal la pia\u0163\u0103, precum \u015fi \u00eencurajarea unei dezvolt\u0103ri pe termen lung a sectorului”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dincolo de strategia energetic\u0103 pe termen lung de lipsa c\u0103reia se pl\u00e2ng actorii priva\u0163i din domeniu \u015fi care a f\u0103cut ca mai toate proiectele de investi\u0163ii \u00een parteneriat public-privat s\u0103 nu evolueze, implicarea statului \u00een energie este mult mai problematic\u0103 deoarece acesta de\u0163ine controlul asupra pie\u0163ei, fiind ac\u0163ionar majoritar al tuturor produc\u0103torilor, al companiilor care de\u0163in re\u0163elele de transport \u015fi c\u00e2teva companii de distribu\u0163ie.
\n“Investi\u0163iile pe care le-a f\u0103cut statul \u00een domeniu au fost de supravie\u0163uire sistemului, \u00een ultimii 20 de ani nefiind f\u0103cute investi\u0163ii \u00een viitorul sistemului”, spune Adrian Rusu, analist al pie\u0163ei de energie. Lipsa implic\u0103rii \u00een viitorul sistemului – care ar \u00eensemna investi\u0163iile necesare \u00een prelungirea duratei de via\u0163\u0103 a produc\u0103torilor existen\u0163i, dezvoltarea infrastructurii energetice, apari\u0163ia unor noi produc\u0103tori de energie (nuclear\u0103, pe combustibili fosili), dar \u015fi investi\u0163iile \u00een c\u0103utarea de noi z\u0103c\u0103minte – au adus Rom\u00e2nia la \u00eenceput de 2012 \u00een pragul \u00eentreb\u0103rii dac\u0103 ne af\u0103m \u00eentr-un pericol de colaps al sistemului. Dac\u0103 suntem, ce m\u0103suri ar trebui luate pe termen scurt? Unde sunt principalele probleme ale sistemului? De ce produce Rom\u00e2nia mai pu\u0163in\u0103 energie electric\u0103 dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu 20 de ani? De ce nu s-a investit \u00een energie \u015fi de ce au murit, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, aproape toate proiectele din domeniu?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Energia este unanim considerat\u0103 domeniul cel mai profitabil \u015fi mai sigur pentru investi\u0163ii viitoare \u00een Rom\u00e2nia. Necesarul de investi\u0163ii \u00een energie a fost estimat de multe ori de mul\u0163i speciali\u015fti, sumele variind de la sute de milioane la c\u00e2teva miliarde de euro, incluz\u00e2nd aici aducerea la zi a re\u0163elelor de distribu\u0163ie, reabilitarea centralelor termice \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, investi\u0163iile \u00een produc\u0163ia de energie de care Rom\u00e2nia are at\u00e2t de mult\u0103 nevoie. Orice specialist chestionat de BUSINESS Magazin pentru acest articol, dar \u015fi to\u0163i liderii din domeniu prezen\u0163i la summitul despre energie organizat s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 de Ziarul Financiar, au fost de acord c\u0103, f\u0103r\u0103 investi\u0163ii \u00een sector, viitorul domeniului este mult mai sumbru dec\u00e2t ni-l putem imagina noi acum.<\/p>\n

<\/p>\n

Re\u0163elele electrice \u015fi de distribu\u0163ie a gazului au o vechime de peste 40 de ani (durata de via\u0163\u0103 medie a acestora este de 20-25 de ani), termocentralele construite de asemenea \u00een anii ’70 produc energie la costuri imense (peste 100 de euro MWh), iar resursele interne se \u00eempu\u0163ineaz\u0103. \u00cen acest context, valoarea estimat\u0103 a pie\u0163ei de energie de 25 de miliarde de euro \u00ee\u015fi pierde din \u00een\u0163eles. Valoarea pie\u0163ei de energie este calculat\u0103 ca o sum\u0103 a cifrelor de afaceri ale companiilor din domeniu, nu ca valoarea de pia\u0163\u0103 a acestor companii. \u00cen multe cazuri, \u00een special c\u00e2nd vine vorba despre produc\u0103torii de energie termo, valoarea de pia\u0163\u0103 scade semnificativ deoarece \u00een calculul de oportunitate a unei eventuale achizi\u0163ii intr\u0103 nu numai infrastructura unei centrale, ci \u015fi investi\u0163iile pe care un poten\u0163ial investitor trebuie s\u0103 le fac\u0103 \u00een respectivul produc\u0103tor. “Nimeni nu a calculat necesarul de investi\u0163ii pentru ca industria energetic\u0103 s\u0103 devin\u0103 competitiv\u0103 \u015fi s\u0103 nu existe riscul unor probleme serioase \u00een viitorul apropiat.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Complexele energetice au nevoie de peste 2 miliarde de euro, \u00eenlocuirea conductelor de gaz \u015fi sta\u0163iile de \u00eenalt\u0103 tensiune \u00eenseamn\u0103 mai mult de at\u00e2t, re\u0163elele de distribu\u0163ie au nevoie de asemenea de multe sute de milioane de euro, iar construc\u0163ia de noi centrale electrice (pe gaz, c\u0103rbune, nucleare, fie \u015fi regenerabile) \u00eenseamn\u0103 multe alte miliarde. Pare c\u0103 m\u0103 joc cu cifrele c\u00e2nd spun lucrurile astea”, spune Adrian Rusu, care consider\u0103 c\u0103 se poate face o prioritizare \u00eentre aceste proiecte, pe lista celor mai urgente fiind reabilitarea grupurilor termo \u015fi a re\u0163elelor de transport. \u00cen cazul celor dint\u00e2i, este vorba despre siguran\u0163a sistemului – f\u0103r\u0103 aceste investi\u0163ii, aceste grupuri nu vor mai putea r\u0103m\u00e2ne pe pia\u0163\u0103 \u00een primul r\u00e2nd din cauza costurilor imense cu emisiile de CO2, dar \u015fi din cauza unui pre\u0163 mult prea mare de produc\u0163ie a energiei, care le va face necompetitive -, iar \u00een cel de-al doilea caz este vorba de siguran\u0163a na\u0163ional\u0103: “A fost o fisur\u0103 la sudura conductei mari, o fisur\u0103 mare”, a declarat procurorul care a investigat prima explozie de la Sighet din luna februarie, \u00een urma c\u0103reia mai multe victime \u00een stare grav\u0103 au fost transportate la Bucure\u015fti. La Sighet au urmat alte dou\u0103 explozii, apoi alta la Ia\u015fi, iar penele de curent din Bucure\u015fti \u015fi din alte ora\u015fe din \u0163ar\u0103 \u00een cursul ultimei luni au l\u0103sat s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 ni\u015fte probleme importante ale sistemului. \u00cen cazul re\u0163elelor de distribu\u0163ie, de\u0163inute la nivel na\u0163ional de E.ON \u015fi GdF Suez (\u00een cazul re\u0163elelor de gaz), respectiv de E.oN, Enel, CEZ \u015fi Electrica (\u00een cazul re\u0163elelor de energie electric\u0103), oficialii companiilor str\u0103ine au vorbit \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri despre faptul c\u0103 au preluat infrastructur\u0103 \u00eenvechit\u0103 \u015fi \u015fi-au asumat planuri de investi\u0163ii pentru remedierea acestora. Conform Luca D’Agnese, CEO al Enel Rom\u00e2nia, planul de investi\u0163ii pentru re\u0163elele de distribu\u0163ie pentru Bucure\u015fti, Ilfov \u015fi Giurgiu este estimat la 800 de milioane de euro pentru urm\u0103torii cinci ani (planul de investi\u0163ii a debutat \u00een 2011).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Incidentele din sistem au fost cauzate de ger, au explicat oficialii, deoarece gerul a dus la un consum record de energie: “Consumul mediu de energie electric\u0103 a atins, \u00een luna februarie, maximul ultimilor zece ani”, a explicat directorul general al Transelectrica Octavian Lohan. Luna februarie a fost una a recordurilor: \u00een 3 februarie consumul mediu zilnic a fost de 8.400 MWh, cu mult peste maximul ultimilor ani (noaptea din 1 spre 2 februarie, cu o temperatur\u0103 de -24 de grade, a fost cea mai friguroas\u0103 din ultimul sfert de secol), iar consumul mediu al lunii a fost de 7.749 MWh, cea mai mare valoare din ultimii 10 ani, care a dep\u0103\u015fit chiar \u015fi v\u00e2rful de consum din timpul boomului economic din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Condi\u0163iile meteo au fost cele care au cauzat a\u015fadar problemele din sistem. Dar ce urmeaz\u0103 pe mai departe, dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul prognozele Transelectrica, conform c\u0103rora consumul de energie din Rom\u00e2nia va cre\u015fte cu p\u00e2n\u0103 la 26% p\u00e2n\u0103 \u00een 2020. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een 10 ani, Rom\u00e2nia va consuma 64,8 TWh, fa\u0163\u0103 de 51,4 TWh \u00een 2010? Conform solicit\u0103rilor de avize tehnice de racordare primite de Transelectrica, cele mai mari cre\u015fteri ale consumului de energie se vor \u00eenregistra \u00een Bucuresti \u015fi \u00een marile centre urbane, precum Bra\u015fov, Cluj, Timi\u015foara, Constan\u0163a \u015fi Tulcea. Cum va reu\u015fi Rom\u00e2nia s\u0103 satisfac\u0103 aceast\u0103 cerere \u00een cre\u015ftere a consumului? Cre\u015ftere pe care, de altfel, cu to\u0163ii ne-o dorim, deoarece ar veni la pachet cu cre\u015fterea economic\u0103 de care Rom\u00e2nia chiar are nevoie.<\/p>\n

<\/p>\n

Strategia energetic\u0103 a Rom\u00e2niei pentru 2011-2035 arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia se bazeaz\u0103 \u00een urm\u0103torii 25 de ani pe punerea \u00een func\u0163iune a unor grupuri nucleare de 3.400-4.600 MW, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 MW instala\u0163i \u00een nuclear vor cre\u015fte cel mai mult, raportat la toate celelalte surse clasice de energie electric\u0103. Astfel, dac\u0103 anul acesta \u00een Rom\u00e2nia sunt 1.413 MW instala\u0163i, \u00een 2035 ar putea fi 5.053 MW, rezulta\u0163i din finalizarea a dou\u0103 grupuri de c\u00e2te 720 MW la Cernavod\u0103 (finalizate p\u00e2n\u0103 \u00een 2020) \u015fi din construc\u0163ia unei centrale nucleare noi, p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Pe zona hidro, strategia anticipeaz\u0103 apari\u0163ia a 1.400 MW noi \u00een hidrocentrale clasice, construi\u0163i \u00eentr-un ritm de 250-300 MW la fiecare cinci ani. Astfel, \u00een 2035, capacitatea hidrocentralelor din Rom\u00e2nia ar putea fi de 7.869 MW, fa\u0163\u0103 de cei 6.469 MW de azi. La ace\u015ftia se adaug\u0103 \u015fi cei 1.000 MW care vor fi construi\u0163i la hidrocentrala cu acumulare prin pompaj pe care Guvernul vrea s\u0103 o construiasc\u0103 (de foarte mult timp) la Tarni\u0163a L\u0103pu\u015fe\u015fti (dou\u0103 grupuri a c\u00e2te 250 MW \u00een perioada 2016-2020 \u015fi alte dou\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2025). Pe partea termo, puterea instalat\u0103 va sc\u0103dea. Astfel, dac\u0103 anul trecut Rom\u00e2nia avea, cel pu\u0163in scriptic, 12.542 MW instala\u0163i \u00een termocentrale, capacitatea va sc\u0103dea p\u00e2n\u0103 la 8.628 MW \u00een 2025. Boom-ul va fi pe partea de regenerabile, cu o cre\u015ftere a puterii instalate de peste 11 ori \u00een urm\u0103torii 25 de ani, cea mai mare raportat la toate sursele de ob\u0163inere a energiei electrice pe care le are Rom\u00e2nia. \u00cen 2010 erau instala\u0163i 560 MW, iar \u00een 2035 capacitatea instalat\u0103 ar putea ajunge la 6.075 MW.<\/p>\n

Cea mai mare capacitate va fi, evident, pe eolian – 5.000 MW din cei 6.075 -, centralele electrice fotovoltaice av\u00e2nd o capacitate de doar 490 MW, iar cele pe biomas\u0103 de 585 MW. \u00cen strategia energetic\u0103 nu apare \u00eens\u0103 nimic despre poten\u0163ialii investitori sau despre bugetele care vor ajuta la construc\u0163ia acestui nou sistem energetic care, pe h\u00e2rtie, arat\u0103 chiar bine.
\n“Restric\u0163iile de mediu vor duce la \u00eenchiderea unor unit\u0103\u0163i termice sau la cre\u015fterea pre\u0163urilor, nu neap\u0103rat la consumatorii casnici”, spune Adrian Borotea, corporate affairs manager \u00een cadrul CEZ Rom\u00e2nia. Dincolo de echipamentele vechi care compun centralele, 2013 va aduce noi reglement\u0103ri de mediu, o dat\u0103 cu noul regulament UE legat de emisiile de carbon: p\u00e2n\u0103 acum, fiecare \u0163ar\u0103 primea un num\u0103r de emisii, iar \u00een func\u0163ie de gradul de poluare putea s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 sau s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere altele; de anul viitor, fiecare \u0163ar\u0103, respectiv fiecare mare poluator, va trebui s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere necesarul de emisii, iar poluatorii care nu au f\u0103cut investi\u0163iile de mediu ar putea s\u0103 nu reziste pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00cen plus, “de anul viitor, consumatorii industriali vor fi l\u0103sa\u0163i liberi pe pia\u0163\u0103, nu li se vor mai aproba tarife \u015fi vor fi for\u0163a\u0163i s\u0103 \u00eenoate \u00een pia\u0163a concuren\u0163ial\u0103 unde pre\u0163urile sunt foarte sus”, mai spune Borotea. Pia\u0163a se va complica astfel, iar marii consumatori se vor uita spre produc\u0103torii ieftini (de\u015fi contractele bilaterale sunt acum limitate prin lege) sau spre exporturi; variantele mai ieftine pe care le-ar putea g\u0103si \u00een jurul Rom\u00e2niei ar putea face ca produc\u0163ia intern\u0103 s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 semnificativ din lips\u0103 de cerere. Peste toate acestea se va suprapune o scumpire a energiei cauzat\u0103 de cre\u015fterea costurilor pentru produc\u0103tori: energia eolian\u0103 este o energie scump\u0103 din cauza echipamentelor scumpe, energia termo are nevoie de investi\u0163ii masive, iar cea pe gaz va fi influen\u0163at\u0103 de costul materiei prime. \u00cen aceste condi\u0163ii, viitorul chiar nu sun\u0103 bine.<\/p>\n

<\/p>\n

Viitorul sistemului energetic depinde \u00eens\u0103 \u015fi de al\u0163i doi factori importan\u0163i: investi\u0163iile \u00een produc\u0163ie \u015fi resursele Rom\u00e2niei care mai pot alimenta sistemul pentru aproximativ 20-30 de ani. Investi\u0163iile \u00een produc\u0163ia de energie ar\u0103tau chiar optimist \u00een urm\u0103 cu aproximativ patru ani, \u00eenainte de debutul crizei economice, c\u00e2nd toate companiile private prezente \u00een Rom\u00e2nia \u00een sectorul energetic, dar \u015fi altele, erau implicate \u00een proiecte pentru construc\u0163ia de noi grupuri termo (Gala\u0163i \u015fi Br\u0103ila), de centrale pe gaz (OMV Petrom, Interagro) \u015fi de dou\u0103 noi grupuri la Cernavod\u0103 (E.oN, Enel, CEZ, ArcelorMittal, GdF Suez, RWE). Investi\u0163iile ar fi totalizat aproximativ 6 miliarde de euro \u015fi ar fi dus la un plus de peste 3.000 MW putere instalat\u0103. Dintre toate planurile de atunci, doar OMV Petrom a investit \u00een continuare \u00een construc\u0163ia centralei sale de la Brazi, care ar trebui s\u0103 devin\u0103 func\u0163ional\u0103 \u00een acest an. Interagro a renun\u0163at la proiect din cauza crizei, \u00een cazul grupurilor termo proiectele au fost am\u00e2nate pe termen nedeterminat, iar \u00een cazul grupurilor de la Cernavod\u0103 investitorii s-au retras unul dup\u0103 altul acuz\u00e2nd lipsa de interes a statului \u00een dezvoltarea acestui proiect, de importan\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103. Investitorii spun, mai mult sau mai pu\u0163in voalat, c\u0103 nu se mai pot baza pe rela\u0163ia cu statul rom\u00e2n pentru investi\u0163ii. “Rolul guvernului este s\u0103 se asigure c\u0103 investitorii str\u0103ini contribuie cu adev\u0103rat la o dezvoltare echilibrat\u0103 \u015fi sustenabil\u0103 pe termen lung a sectorului energetic, deoarece sectorul energetic st\u0103 la baza tuturor celorlalte activit\u0103\u0163i economice \u015fi poate s\u0103 le asigure sau s\u0103 le \u00eent\u00e2rzie dezvoltarea”, consider\u0103 Vlad Popovici.<\/p>\n

Din euforia lui 2008 a r\u0103mas \u00een picioare ambi\u0163iosul plan eolian. Considerat \u00eenc\u0103 din 2009 de BUSINESS Magazin drept “urm\u0103toarea bul\u0103 dup\u0103 imobiliare”, eolienele au atras sute de poten\u0163iali investitori \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen 2011 erau instala\u0163i peste 1.000 MW \u00een centrale eoliene, iar estim\u0103rile lui Octavian Lohan, directorul Transelectrica, vorbesc despre o capacitate de 2.350 MW la sf\u00e2r\u015fitul lui 2012, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o dublare. Energia eolian\u0103 nu poate sus\u0163ine singur\u0103 sistemul, av\u00e2nd nevoie de grupuri termo sau pe gaz pentru echilibrare. P\u00e2n\u0103 una-alta, este singura pia\u0163\u0103 pe care investi\u0163iile se mi\u015fc\u0103 \u015fi tot ce putem spera este s\u0103 bat\u0103 mult v\u00e2ntul. F\u0103r\u0103 a fi pesimi\u015fti, explica\u0163ia despre viitorul sistemului energetic se contureaz\u0103 din ce \u00een ce mai clar \u00een direc\u0163ia importurilor, a unui sistem de produc\u0163ie dezechilibrat \u015fi a unor nevoi stringente de investi\u0163ii. \u015ei, de\u015fi nu ne place s\u0103 recunoa\u015ftem, viitorul sistemului energetic este \u00een m\u00e2inile statului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Exploziile de conducte de gaze, penele de curent \u015fi o privire \u00eentr-un viitor apropiat lipsit de rezerve \u015fi de perspective realiste de echilibrare a domeniului, dar \u015fi marcat de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea produc\u0163iei \u015fi a re\u0163elelor de distribu\u0163ie sunt cele mai presante teme de discu\u0163ie pe tema energiei la \u00eenceput de 2012. Care dintre aceste probleme este mai grav\u0103 \u015fi care ne va afecta mai cur\u00e2nd? Este legitim sau nu s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 ne afl\u0103m \u00een pragul unui colaps al pie\u0163ei de energie? \u015ei, mai ales, este legitim s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m c\u00e2t valoreaz\u0103 cu adev\u0103rat pia\u0163a de energie \u00een lipsa investi\u0163iilor?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,26867,26868],"class_list":["post-54079","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-energie-analiza","tag-hazard"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54079","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=54079"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54079\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":70701,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54079\/revisions\/70701"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=54079"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=54079"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=54079"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}