{"id":53938,"date":"2012-02-26T23:00:00","date_gmt":"2012-02-26T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=53938"},"modified":"2026-04-03T07:09:17","modified_gmt":"2026-04-03T07:09:17","slug":"antrenorul-nationalei-de-business","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=53938","title":{"rendered":"Antrenorul na\u0163ionalei de business"},"content":{"rendered":"

\nRadu Timi\u015f nu crede c\u0103 spiritul antreprenorial poate fi dob\u00e2ndit, ci c\u0103 pur \u015fi simplu te na\u015fti sau nu cu sim\u0163ul banilor. Simte c\u0103 are pie\u0163e \u015fi ni\u015fe noi de atacat, iar lista de planuri pe care vrea s\u0103 le pun\u0103 \u00een aplicare e lung\u0103. Plin de optimism, declar\u0103 c\u0103 a bugetat pentru anul \u00een curs o cre\u015ftere de 25% a afacerilor, dar c\u0103 nu s-ar mira ca plusul s\u0103 fie chiar \u015fi de 50%, \u00een condi\u0163iile \u00een care anul trecut compania a \u00eenregistrat o cifr\u0103 de afaceri de 83 de milioane de euro \u015fi cel mai bun EBITDA, de 10,5 milioane de euro, din istoria CrisTim.<\/p>\n

\nPlin de optimism \u015fi \u00een privin\u0163a rezultatelor imediate, dar \u015fi a celor pe termen lung, Timi\u015f crede c\u0103 peste zece ani businessul pe care \u00eel conduce va fi de cel pu\u0163in cinci ori mai mare dec\u00e2t acum, cu v\u00e2nz\u0103ri de 400 de milioane de euro. La 50 de ani, el spune c\u0103 visul s\u0103u a fost mereu s\u0103 fie num\u0103rul unu \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi “c\u00e2nd am f\u0103cut compania mi-am propus s\u0103 aib\u0103 o via\u0163\u0103 de 100 de ani”.
\nDe\u015fi a fost tentat s\u0103-\u015fi fac\u0103 o farmacie \u00een loc de chio\u015fc (“iar cu ambi\u0163ia \u015fi tenacitatea mea ajungeam departe”), este \u00eencredin\u0163at c\u0103 alegerea f\u0103cut\u0103 este potrivit\u0103. “Viitorul businessului, \u00een afar\u0103 de energie, va fi m\u00e2ncarea”, spune Timi\u015f, care face referire la prognoza ONU pentru 2030, c\u00e2nd pre\u0163urile alimentelor ar putea fi de 100-170 de ori mai mari dec\u00e2t acum. “\u00cen cinci ani, c\u00e2nd se va termina criza, va \u00eencepe criza alimentar\u0103, iar alimentele vor fi precum aurul.”<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCel mai puternic impact asupra afacerilor \u00eel va avea noua tehnologie de produc\u0163ie: \u00een procesul de fabrica\u0163ie vor fi folosi\u0163i mai pu\u0163ini conservan\u0163i – sau chiar deloc -, iar termenul de valabilitate poate fi extins cu 300%. 4 milioane de euro din cele 24 de milioane de euro investite \u00een ultimii trei ani au fost folosi\u0163i pentru utilajul care face posibile aceste lucruri, utilaj de ultim\u0103 genera\u0163ie, care are o greutate de 45 de tone. Tehnologia este folosit\u0103 acum doar de alte dou\u0103 firme europene, la o capacitate mai mic\u0103.<\/p>\n

\nGama Vitality, mezeluri f\u0103r\u0103 niciun fel de conservan\u0163i, ar urma s\u0103 fie lansat\u0103 \u00een circa o lun\u0103, iar Timi\u015f estimeaz\u0103 c\u0103 ar putea atrage clien\u0163i din r\u00e2ndul celor care nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 deloc mezeluri (circa un sfert din cump\u0103r\u0103tori), consider\u00e2ndu-le nes\u0103n\u0103toase.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nConcret, produsele ambalate \u015fi etichetate sunt scufundate \u00een ap\u0103 rece timp de 8 minute, la o presiune de 6.000 de bari, de 9.000 de ori mai mare dec\u00e2t presiunea atmosferic\u0103. Prin acest tratament, sunt distruse toate virusurile \u015fi bacteriile din produs, celula de carne r\u0103m\u00e2ne vie, iar propriet\u0103\u0163ile nu sunt afectate. Tratate astfel, mezelurile CrisTim au un avantaj \u00een ce prive\u015fte exporturile: termenul de garan\u0163ie este mai mare, iar exporturile vor putea fi f\u0103cute cu vaporul \u015fi nu numai cu avionul. Iar costul de transport cu vaporul, mai redus, va permite produselor s\u0103 aib\u0103 pre\u0163uri competitive la raft. \u00cen ultimii ani compania a pus accent pe exporturi, mezelurile fiind v\u00e2ndute \u00een 16 \u0163\u0103ri europene. 13% din volumul m\u0103rfurilor produse pleac\u0103 peste grani\u0163ele \u0163\u0103rii, exportul fiind, dup\u0103 spusele antreprenorului, mai profitabil dec\u00e2t v\u00e2nzarea pe pia\u0163a intern\u0103. Timi\u015f vrea s\u0103 exploateze la maxim respectivul filon \u015fi \u0163inte\u015fte s\u0103 ajung\u0103 la o pondere de 25-30% din volumele produse prin intrarea pe noi pie\u0163e, ca Rusia, China, Japonia, Coreea. \u00cen opinia sa, este doar o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd mezelurile CrisTim vor intra \u00een magazinele ruse\u015fti sau chineze.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nTot grija mai mare a consumatorilor pentru alimente s\u0103n\u0103toase \u00eel face s\u0103 cread\u0103 c\u0103 produsele bio sunt “o ni\u015f\u0103 extraordinar\u0103 pentru viitor”, iar primul pas \u00een acest segment \u00eel va face cu lactatele. CrisTim va finaliza \u00een c\u00e2teva luni fabrica de lactate \u015fi va lansa laptele “M\u00e2ndru\u0163a”. Antreprenorul spune c\u0103 marele avantaj al acestei unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie este chiar amplasarea ei – l\u00e2ng\u0103 grajduri, iar astfel laptele intr\u0103 direct \u00een procesare. “Vom avea un control total al trasabilit\u0103\u0163ii”, argumenteaz\u0103 Timi\u015f, care crede c\u0103 va ob\u0163ine certificarea pentru produsele ecologice \u00een trei ani. Singurele produse ale c\u0103ror v\u00e2nz\u0103ri au crescut \u00een perioada de criz\u0103 au fost cele bio, cu 20%, “dar \u015fi baza de plecare este mic\u0103”, spune pre\u015fedintele CrisTim. El constat\u0103 c\u0103 exist\u0103 oameni dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 mai mult pentru calitate mai bun\u0103. “E\u015fti mai c\u00e2\u015ftigat dac\u0103 m\u0103n\u00e2nci mai pu\u0163in \u015fi s\u0103n\u0103tos dec\u00e2t mult \u015fi de calitate inferioar\u0103”, admite omul de afaceri, care face regulat mi\u015fcare, \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e, fiind de altfel absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Educa\u0163ie Fizic\u0103 \u015fi Sport.<\/p>\n

<\/p>\n

La nivel de re\u0163ete, compania nu preg\u0103te\u015fte mari surprize. “\u00cen mezeluri exist\u0103 o gam\u0103 definit\u0103 de produse pe care o m\u0103n\u00e2nc\u0103 rom\u00e2nii, e foarte greu s\u0103 vii cu nout\u0103\u0163i deosebite”, explic\u0103 omul de afaceri. El \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u00een perioada de cre\u015ftere economic\u0103, c\u00e2nd cump\u0103r\u0103torii erau mai cheltuitori dec\u00e2t acum, a lansat chiar \u015fi 30 de produse noi \u00eentr-o singur\u0103 lun\u0103, dar din acestea \u00een portofoliu r\u0103m\u00e2neau doar unul sau dou\u0103 produse. “Acum nu mai vor s\u0103 ri\u015fte nimic; cump\u0103r\u0103 exact ce au pl\u0103nuit acas\u0103, \u015ftiind precis c\u00e2t vor s\u0103 cheltuiasc\u0103.” Pia\u0163a preparatelor din carne, evaluat\u0103 la o valoare anual\u0103 de circa un miliard de euro, reune\u015fte un num\u0103r mare de procesatori, printre care cei mai cunoscu\u0163i sunt Agricola, Fox, Marex, Caroli, Angst, Aldis C\u0103l\u0103ra\u015fi, Ana \u015fi Cornel sau Meda.<\/p>\n

O alt\u0103 direc\u0163ie pe care vrea s\u0103 o atace sunt vinurile \u015fi lactatele. Omul de afaceri, care a \u00eenregistrat cu zece ani \u00een urm\u0103 marca “Dona Cristina”, crede c\u0103 va face \u00een c\u00e2\u0163iva ani “cel mai bun vin care se bea \u00een Rom\u00e2nia”. Pentru asta a plantat anul trecut 32 de hectare de vie, cu clone din Italia.<\/p>\n

Bugete de investi\u0163ii sunt “la \u00eendem\u00e2n\u0103” \u015fi pentru cre\u015fterea num\u0103rului de magazine din re\u0163eaua CrisTim, \u00een care se v\u00e2nd acum 3% din produsele fabricilor. Chiar dac\u0103 vor deschide noi spa\u0163ii, ca magazine de proximitate, Timi\u015f precizeaz\u0103 c\u0103 scopul lor este s\u0103 pun\u0103 pe rafturi propriile m\u0103rfuri \u015fi nu s\u0103 intre \u00een competi\u0163ie cu lan\u0163urile interna\u0163ionale. Un alt plan este s\u0103 fac\u0103 un magazin cu mezeluri super premium, sub brandul Matache M\u0103celarul, conceptul fiind gata de pus \u00een aplicare, chiar dac\u0103 pa\u015fii urm\u0103tori nu sunt b\u0103tu\u0163i \u00een cuie.<\/p>\n

CrisTim a cump\u0103rat spre finalul anului trecut marca Matache M\u0103celarul pentru c\u0103 avea nevoie de un brand premium \u00een portofoliu; de altfel, m\u0103rcile sunt preferate \u015fi pentru viitoarele poten\u0163iale achizi\u0163ii. Matache M\u0103celarul nu va r\u0103m\u00e2ne numai \u00een zona de lux, ci va cobor\u00ee \u015fi \u00een strad\u0103: compania preg\u0103te\u015fte lansarea unui nou concept pentru pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, c\u0103ru\u0163ele “vieneze”. Este vorba de 200 de c\u0103ru\u0163e care, sub numele “La Matache”, vor vinde, din luna martie, \u00een zonele aglomerate din Capital\u0103 \u015fi din \u00eentreaga \u0163ar\u0103, c\u00e2rna\u0163i, bere, sandvi\u015furi \u015fi preparate la gr\u0103tar.<\/p>\n

POVESTEA SALAMULUI S\u0102SESC
\n“\u00cen clasa a patra eram chibi\u0163 la poker, pentru c\u0103 eram trei copii, iar tata \u015fofer, \u015fi astfel cu banii nu ne \u00eent\u00e2lneam niciodat\u0103.” \u00ce\u015fi aminte\u015fte acum oarecum amuzat c\u0103 era de mic tentat s\u0103 c\u00e2\u015ftige propriii bani, iar \u00een clasa a \u015faptea \u015fi-a cump\u0103rat un r\u00e2nd de haine cu banii c\u00e2\u015ftiga\u0163i la poker, un joc ilegal la acea vreme. Cu trecerea timpului s-a descurcat din ce \u00een ce mai bine. Spune, de pild\u0103, c\u0103 student fiind, a primit de la p\u0103rin\u0163i \u00een prima lun\u0103 400 de lei de cheltuial\u0103, iar dup\u0103 trei luni trimitea el bani acas\u0103. A absolvit cursurile Facult\u0103\u0163ii de Sport, iar \u00een vremea studiilor era \u015fef de cantin\u0103, responsabil cu discoteca Preoteasa, iar \u00een vacan\u0163a de var\u0103 era \u015feful salvamarilor din Costine\u015fti \u015fi a discotecii Ring din aceea\u015fi sta\u0163iune. Vindea blugi, adu\u015fi din Italia de colegii din echipele de volei. Cu alte cuvinte, a avut chiar din tine-re\u0163e \u015fi fler pentru a c\u00e2\u015ftiga bani, dar \u015fi \u00eencre-derea c\u0103 se poate \u00eembog\u0103\u0163i. “Important este visul pe care \u00eel ai”, sus\u0163ine Timi\u015f, care nu s-a l\u0103sat descurajat nici dup\u0103 ce a pierdut de dou\u0103 ori tot ce a investit.<\/p>\n

Prima afacere, poveste\u015fte el, a fost \u00een domeniul bijuteriilor, import\u00e2nd argint \u015fi gablonzuri din China. \u00cen 1991 “aveam un angajat chinez \u015fi eram printre primii oameni de afaceri rom\u00e2ni care lucrau cu China”, spune antreprenorul care \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 atunci c\u00e2nd mergea dup\u0103 marf\u0103 era a\u015fteptat cu stegule\u0163e \u015fi cu covorul ro\u015fu. Chiar \u015fi dup\u0103 primele e\u015fecuri nu a renun\u0163at la ideea de a cl\u0103di propria afacere \u015fi a \u00eencercat din nou. F\u0103r\u0103 capital, ci doar cu 700 de dolari \u00eemprumuta\u0163i, nu putea s\u0103 viseze dec\u00e2t la un chio\u015fc mic, de 12 mp, pe care l-a deschis \u00een Pia\u0163a Gorjului. A ales, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd chio\u015fcurile se axau pe v\u00e2nz\u0103ri de cafea, b\u0103uturi \u015fi \u0163ig\u0103ri, s\u0103 pun\u0103 pe rafturi alimente – mai ales br\u00e2nzeturi \u015fi lactate, pe care le aducea din fabrici ale sistemului de stat. Cum vreme de doi ani calitatea acestora a sc\u0103zut permanent, s-a g\u00e2ndit c\u0103 “singura \u015fans\u0103 era s\u0103 le facem noi, pentru c\u0103 deveneau de nem\u00e2ncat”. A g\u0103sit un spa\u0163iu \u00een Pajura, \u00een care fusese un aprozar, a construit un etaj, iar \u00een doi ani carmangeria ajunsese la un volum de 7 tone pe an. C\u00e2nd a produs prima \u015farj\u0103 de 500 kg de mezeluri \u015fi-a propus s\u0103 ajung\u0103 num\u0103rul unu \u00een produc\u0163ia de mezeluri \u00een cinci ani. A avut nevoie de \u015fapte ani.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din 1994, spune Timi\u015f, a intuit c\u0103 standardele de produc\u0163ie vor deveni importante odat\u0103 cu aderarea la Uniunea European\u0103 \u015fi cur\u00e2nd a \u00eenceput construc\u0163ia unei fabrici noi, \u00een Bucure\u015ftii Noi, cu o capacitate anual\u0103 de produc\u0163ie de 25 de tone. C\u00e2nd fabrica a fost gata, au fost instituite zonele defavorizate \u015fi, poveste\u015fte Timi\u015f, “aveam o competi\u0163ie cumplit\u0103 din partea celor care nu pl\u0103teau taxe vamale \u015fi erau scuti\u0163i \u015fi de impozitul pe profit”. \u00cen acel moment a decis s\u0103 fac\u0103 o alt\u0103 fabric\u0103, la Filipe\u015ftii de P\u0103dure. A g\u0103sit un spa\u0163iu al unui fost CAP, din care r\u0103m\u0103seser\u0103 doar c\u00e2\u0163iva st\u00e2lpi de fier. A \u00eenceput cu un simplu abator \u015fi, de la o capacitate de 25 de tone, a ajuns la 150 de tone; acum, acolo este o platform\u0103 industrial\u0103 cu patru fabrici. F\u0103r\u0103 acest efort, \u00een prezent n-ar fi lideri de pia\u0163\u0103, spune convins Timi\u015f.<\/p>\n

Un catalizator al afacerii a fost decizia de a construi un brand, iar despre succesul Salamului S\u0103sesc Timi\u015f admite c\u0103 este “un fenomen care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o dat\u0103 la 100 de ani”. Poveste\u015fte acum c\u0103 vedea la televizor reclama unei beri \u015fi a constatat c\u0103 \u00een 30 de secunde de spot TV numele brandului ap\u0103rea – vizual sau auditiv – de 16 ori. A f\u0103cut un pitch \u00een care a cerut s\u0103 apar\u0103 numele CrisTim de tot at\u00e2tea ori. A ales spotul cu feti\u0163a s\u00e2s\u00e2it\u0103, de\u015fi nimeni din echipa companiei \u015fi nici chiar so\u0163ia sa nu au fost de acord. Era convins c\u0103 acea reclam\u0103 va face istorie \u015fi a\u015fa a \u015fi fost. “Din acel moment v\u00e2nz\u0103rile au plecat ca racheta”, spune plastic omul de afaceri. De\u015fi au \u00eenceput \u015fi al\u0163ii s\u0103 produc\u0103 salam sub acela\u015fi nume, cererea era de zece ori mai mare dec\u00e2t puteau s\u0103 produc\u0103. \u00cen fiecare lun\u0103 cre\u015fteau capacitatea \u015fi tot nu f\u0103ceau fa\u0163\u0103 comenzilor. “Brandul era a\u015fa de puternic \u00eenc\u00e2t nici nu conta cine \u00eel f\u0103cea \u015fi ce gust avea”, afirm\u0103 proprietarul CrisTim. Profitul net la acea vreme era de un milion de dolari pe lun\u0103, bani care erau, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, investi\u0163i pe platforma de la Filipe\u015fti. Spune c\u0103 nu a cump\u0103rat case sau ma\u015fini, dar, cu aceast\u0103 strategie, s-a deta\u015fat de concuren\u0163\u0103. Salamul S\u0103sesc, de\u015fi plasat \u00een segmentul premium, este \u015fi acum, conform reprezentan\u0163ilor companiei, cel mai v\u00e2ndut salam din Rom\u00e2nia, fiind unul dintre cele mai profitabile produse.<\/p>\n

O PERIOAD\u0102 F\u0102R\u0102 EGAL
\n\u00ce\u015fi aminte\u015fte entuziast de anii 2000-2004, pe care \u00eei consider\u0103 cea mai bun\u0103 perioad\u0103. Afacerile sale cre\u015fteau cu 40% \u00een fiecare an, “era o adev\u0103rat\u0103 emula\u0163ie, mi se p\u0103rea c\u0103 nimic nu are limit\u0103, luasem \u015fi ferma”. Pe atunci, singurul lucru care nu a fost pozitiv a fost c\u0103 nu urm\u0103rea foarte atent costurile. Dar chiar \u015fi atunci c\u00e2nd antreprenorii f\u0103ceau gre\u015feli strategice, profitabilitatea era at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t gre\u015felile erau dep\u0103\u015fite lejer. “Nu ne vom mai \u00eent\u00e2lni cu asemenea cre\u015fteri, dar acum am ajuns s\u0103 \u015ftim exact c\u00e2t ne cost\u0103 orice \u00een lan\u0163ul de produc\u0163ie.” Acum totul este eficientizat, atent urm\u0103rit \u015fi normat. Dac\u0103, de pild\u0103, un \u015fofer iese din traseu cinci kilometri, pl\u0103te\u015fte pentru ocol. “Fiecare om este centru de cost, avem trasee foarte bine puse la punct”, sus\u0163ine Timi\u015f, care spune c\u0103 poate \u015fti toate am\u0103nuntele despre produse, de la ce fel de cereale m\u0103n\u00e2nc\u0103 animalele la recep\u0163ia c\u0103rnii (“o facem \u00een func\u0163ie de ph, care este un indicator pentru s\u0103n\u0103tatea animalului”) \u015fi p\u00e2n\u0103 la numele celui care face livrarea \u00een magazin. Un alt exemplu este c\u0103 fiecare dintre cei 140 de oameni care lucreaz\u0103 \u00een v\u00e2nz\u0103ri \u015ftie \u00een orice moment profitabilitatea aferent\u0103 oric\u0103rui produs v\u00e2ndut \u015fi implicit c\u00e2t c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een luna respectiv\u0103. Astfel, explic\u0103 omul de afaceri, fiecare angajat este creativ \u015fi poate s\u0103 estimeze cum aduce plus valoare activit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Pentru a ajunge la acest nivel de eficien\u0163\u0103 a fost \u00eens\u0103 nevoie de experien\u0163a unor executivi \u015fcoli\u0163i \u00een multina\u0163ionale, pe care Timi\u015f i-a angajat \u00een 2004, c\u00e2nd s-a retras pentru o perioad\u0103 din afaceri. \u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103 s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac\u0103 acel pas pentru c\u0103 ascultase speciali\u015fti \u00een afaceri care veniser\u0103 la conferin\u0163e \u00een Rom\u00e2nia \u015fi povesteau despre viitor \u015fi globalizare. “M-am g\u00e2ndit c\u0103 dac\u0103 nu schimb ceva, \u015fansele de supravie\u0163uire sunt mici. Erau o mul\u0163ime de pove\u015fti despre ce \u00eenseamn\u0103 speciali\u015ftii din multina\u0163ionale.” Dar, de-a lungul celor patru ani \u015fi jum\u0103tate, c\u00e2t a stat deoparte, modul de lucru s-a schimbat \u015fi nu \u00een bine, consider\u0103 Radu Timi\u015f. Tot el spune c\u0103 \u00een acei ani pia\u0163a cre\u015ftea cu 40% \u015fi CrisTim b\u0103tea pasul pe loc, dar c\u0103 nu s-a amestecat \u00een afaceri pentru c\u0103 echipa de conducere \u015fi-a respectat obiectivul principal.<\/p>\n

<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd s-a \u00eentors la conducerea companiei, \u00een februarie 2009, competi\u0163ia c\u00e2\u015ftigase teren. Iar firma s-a confruntat cu o pierdere masiv\u0103, de 600.000 de euro, \u00een condi\u0163iile \u00een care ar fi trebuit s\u0103 fac\u0103 profit de circa un milion de euro \u00een luna februarie. Acela, m\u0103rturise\u015fte Timi\u015f, a fost momentul c\u00e2nd i-a fost fric\u0103 de faliment \u015fi s-a g\u00e2ndit s\u0103 fac\u0103 un parteneriat cu o multina\u0163ional\u0103. Pe de alt\u0103 parte, s-a obi\u015fnuit de-a lungul anilor cu managementul de criz\u0103, \u00een fiecare zi fiind probleme capitale de rezolvat. Chiar dac\u0103 “sunt momente \u00een care sim\u0163i c\u0103 pierzi controlul \u015fi nu \u00ee\u0163i \u0163ii \u00een fr\u00e2u spaimele \u015fi fricile, e o stare cu care te obi\u015fnuie\u015fti \u015fi \u00ee\u0163i asumi acest lucru”, spune Timi\u015f. \u00cen opinia sa, \u015fi partea logic\u0103, \u015fi cea emo\u0163ional\u0103 sunt la fel de importante \u00een afaceri, iar diferen\u0163a dintre doi manageri o face atitudinea. “Eu nu caut vinova\u0163i, ci modalit\u0103\u0163i de rezolvare a unei probleme.”<\/p>\n

Decizia de a g\u0103si un partener str\u0103in l-a dus la masa negocierilor cu Campofrio, cu care a discutat vreme de un an. \u015ei totu\u015fi, n-a putut merge p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. \u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103 ajunsese la momentul semn\u0103rii \u015fi vreme de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 s-a tot fr\u0103m\u00e2ntat \u00een privin\u0163a deciziei. O gaf\u0103 de-a spaniolilor a \u00eenclinat decisiv balan\u0163a. “Au fost foarte ne-elegan\u0163i; eram pe teras\u0103 la Ritz la Madrid cu membrii din board-ul Campofrio \u015fi un ac\u0163ionar i-a spus so\u0163iei: <Doamn\u0103, dup\u0103 aceast\u0103 achizi\u0163ie v\u0103 ve\u0163i putea plimba pe aceast\u0103 strad\u0103 s\u0103 cump\u0103ra\u0163i orice din magazinele de aici>. A fost o gaf\u0103 cumplit\u0103 \u015fi so\u0163ia mea le-a spus c\u0103 oricum \u00ee\u015fi permitea s\u0103 fac\u0103 acest lucru de mult\u0103 vreme.” Nu vrea s\u0103 dezv\u0103luie valoarea la care se ajunsese \u00een urma negocierilor, spune doar c\u0103 “era o sum\u0103 foarte mare, oricine ar fi fost tentat, mai ales c\u0103 nu vindeam toat\u0103 compania; eu luam 49% din Campofrio \u015fi ei 51% din CrisTim”.<\/p>\n

Antreprenorul spune c\u0103 nu a avut niciodat\u0103 un milion de euro, pentru c\u0103 \u00eentotdeauna a investit mai mult dec\u00e2t a c\u00e2\u015ftigat. Ba chiar, \u00een plin\u0103 criz\u0103, a adus el propriile resurse \u00een firm\u0103, pentru c\u0103 s-a “jucat” cu ac\u0163iuni la Tunele Bra\u015fov la burs\u0103, a v\u00e2ndut \u00eenainte de criz\u0103, iar c\u00e2\u015ftigul (de ordinul milioanelor de euro) a fost de 10 ori mai mare. S-a dezvoltat mereu pe credit, iar rela\u0163ia cu b\u0103ncile este foarte bun\u0103, av\u00e2nd dob\u00e2nzi de 3,5 – 3,6%, deoarece capitalizarea sa \u00een firm\u0103 este foarte mare. “N-am avut niciodat\u0103 no\u0163iunea de <banii mei>, mereu am considerat c\u0103 sunt banii companiei.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A pierdut de dou\u0103 ori tot ce a investit, a treia oar\u0103 a plecat la drum cu un chio\u015fc, iar afacerile sale dep\u0103\u015fesc azi 80 de milioane de euro. Radu Timi\u015f a construit din temelii CrisTim, a inventat marca Salam S\u0103sesc \u015fi \u0163inte\u015fte v\u00e2nz\u0103ri de cinci ori mai mari p\u00e2n\u0103 \u00een 2022. Antreprenorul vrea s\u0103 lanseze mezeluri f\u0103r\u0103 conservan\u0163i, vinuri, lactate bio, s\u0103 \u00eemp\u00e2nzeasc\u0103 \u0163ara de c\u0103ru\u0163e vieneze sub marca La Matache, s\u0103 exporte tot mai mult \u015fi s\u0103 transforme CrisTim \u00eentr-o companie regional\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,16291],"tags":[12970,13054,16001,13392],"class_list":["post-53938","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-meet-the-ceo","tag-antreprenor","tag-cristim","tag-meet-the-ceo","tag-radu-timis"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53938","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=53938"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53938\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":70568,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53938\/revisions\/70568"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=53938"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=53938"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=53938"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}