![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/9244034\/6\/pensii.jpg?width=305&height=456\")
<\/p>\nMinistrul german de finan\u0163e, Wolfgang Schaeuble, a calificat Grecia drept “sac f\u0103r\u0103 fund” \u015fi a sugerat c\u0103 ar fi mai bine ca alegerile anticipate din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, programate pentru aprilie, s\u0103 fie am\u00e2nate pentru 2013, iar p\u00e2n\u0103 atunci s\u0103 fie la putere un guvern de tehnocra\u0163i \u00een stil italian, scopul fiind ca Germania \u015fi creditorii Greciei s\u0103 se asigure c\u0103 Atena se \u0163ine de planul de austeritate.<\/p>\n
Oficialii finlandezi au cerut Greciei s\u0103 aduc\u0103 garan\u0163ii pentru viitoarele credite de la UE \u015fi FMI, iar cei olandezi au spus c\u0103 zona euro e gata s\u0103 am\u00e2ne noul pachet de credite pentru Grecia, adic\u0103 s\u0103 lase \u0163ara \u00een incapacitate de plat\u0103, ca pedeaps\u0103 c\u0103 opozi\u0163ia elen\u0103 face nazuri la planul de austeritate. Pentru prima dat\u0103 de la declan\u015farea crizei datoriilor grece\u015fti, pre\u015fedintele Karolos Papoulias, octogenarul veteran al rezisten\u0163ei elene antinaziste, a reac\u0163ionat cu furie, afirm\u00e2nd c\u0103 nu permite ca Schaeuble s\u0103-i insulte \u0163ara: “Cine-i Schaeuble s\u0103 insulte Grecia? Cine sunt finlandezii? Cine sunt olandezii?”<\/p>\n
Reac\u0163ia lui Papoulias venea la c\u00e2teva zile dup\u0103 violentele manifesta\u0163ii de strad\u0103 din Atena, care s-au l\u0103sat cu devast\u0103ri de magazine, incendieri de cl\u0103diri \u015fi cererea sindicatului poli\u0163i\u015ftilor ca oficialii UE \u015fi ai FMI s\u0103 fie aresta\u0163i. “Protestele din Grecia reflect\u0103, poate, o alt\u0103 fa\u0163et\u0103 a protestelor mondiale: boga\u0163i vs. s\u0103raci – \u00een cazul acesta, nu indivizi, ci \u0163\u0103ri \u00eentregi”, comenteaz\u0103 Paul Donovan, analist al b\u0103ncii elve\u0163iene UBS.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 protestele indigna\u0163ilor spanioli, francezi, britanici ori italieni \u015fi ale “ocupi\u015ftilor” americani vizau faptul c\u0103 democra\u0163ia politic\u0103 a fost \u00eenlocuit\u0103 cu dictatul pie\u0163elor financiare, iar preocuparea statelor s-a deplasat de la servirea societ\u0103\u0163ii la servirea lobby-ului corporatist, varianta greceasc\u0103 a protestului vizeaz\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cele de mai sus, \u015fi faptul c\u0103 tot visul de convergen\u0163\u0103 a dezvolt\u0103rii \u00eentre statele europene a f\u0103cut loc brusc unei realit\u0103\u0163i \u00een care statele periferice (PIIGS) nu numai c\u0103 sunt culpabilizate c\u0103 s-au dezvoltat pe datorie. Ci \u015fi puse s\u0103 restituie cu dob\u00e2nd\u0103 aceast\u0103 dezvoltare, dob\u00e2nda fiind pierderea suveranit\u0103\u0163ii asupra bugetelor \u015fi s\u0103r\u0103cirea popula\u0163iei pe termen lung.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/9244034\/5\/incredere.jpg?width=583&height=410\")
<\/p>\n
Cuv\u00e2ntul esen\u0163ial pentru motivarea protestelor e aici “brusc”: \u00een urm\u0103 cu doar trei ani, acelea\u015fi pie\u0163e financiare, reprezentate inclusiv de marile grupuri bancare ulterior salvate din faliment de state, nu g\u0103seau nimic \u00een neregul\u0103 \u00een faptul c\u0103 principiile de la Maastricht (datorie sub 60% din PIB, deficit bugetar sub 3%) erau \u00eenc\u0103lcate regulat de europeni, astfel \u00eenc\u00e2t au continuat lini\u015ftite cu ace\u015ftia jocul profitabil al rostogolirii datoriilor. C\u00e2t despre Germania, Finlanda sau Olanda, statele care acum culpabilizeaz\u0103 PIIGS, a fost mult mai u\u015for pentru ele s\u0103-\u015fi acuze partenerii mai slabi din eurozon\u0103 dec\u00e2t s\u0103 admit\u0103 c\u00e2t de tem\u0103toare sunt ele \u00eensele fa\u0163\u0103 de for\u0163a pie\u0163elor. Ca atare, r\u0103spunsul Europei la criz\u0103 a fost pactul fiscal de austeritate – cel la care va adera \u015fi Rom\u00e2nia oficial la 1 martie – \u015fi simpla ignorare sau dezavuare a protestelor de strad\u0103. Recunoa\u015fterea \u015fi analiza protestelor a venit \u00eens\u0103 din alt\u0103 parte: din SUA.<\/p>\n
\u00cen America, a c\u0103rei marj\u0103 de ac\u0163iune \u00een raport cu pie\u0163ele financiare e natural mult mai mare, protestele populare au fost valorificate de administra\u0163ia Obama \u00een sprijinul \u00eencerc\u0103rii ei de a reintroduce legi vechi de reglementare a pie\u0163elor (Glass-Steagall) \u015fi de a aplica o combina\u0163ie de coerci\u0163ie \u015fi stimulente fiscale pentru readucerea acas\u0103 a locurilor de munc\u0103 pierdute \u00een folosul Asiei (“insourcing”). “Nu vreau ca America s\u0103 fie o \u0163ar\u0103 cunoscut\u0103 pentru specula\u0163ii financiare \u015fi care se \u00eendatoreaz\u0103 cump\u0103r\u00e2nd m\u0103rfuri produse \u00een alte \u0163\u0103ri. Nu vreau ca urm\u0103toarea genera\u0163ie de slujbe \u00een industrie s\u0103 se implanteze \u00een China sau Germania, ci \u00een Michigan sau Ohio”, a rezumat pre\u015fedintele Barack Obama.<\/p>\n
Or, ce altceva \u00ee\u015fi doresc americanii furio\u015fi care ocup\u0103 parcurile na\u0163iunii? A\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103, pun\u00e2nd \u00een parantez\u0103 ciocnirile spectaculoase cu poli\u0163ia \u015fi arest\u0103rile de pe teren, analizele americane le-au atribuit protestelor o importan\u0163\u0103 istoric\u0103 extraordinar\u0103. Revista Time a socotit Protestatarul, ca figur\u0103 colectiv\u0103, drept personalitatea anului 2011, iar echivalen\u0163a de mesaj justi\u0163iar \u00eentre Pia\u0163a Tahrir, Plaza del Sol, Zuccotti Park sau Pia\u0163a Syntagma a fost socotit\u0103 automat \u015fi o echivalen\u0163\u0103 de efect.<\/p>\n
<\/p>\n
“Prin demonstra\u0163iile organizate \u00een toat\u0103 lumea, protestatarii din clasa mijlocie \u015fi-au exprimat insatisfac\u0163ia fa\u0163\u0103 de elitele politice \u015fi de afaceri \u015fi opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de status quo, chiar dac\u0103 \u00een majoritatea cazurilor nu au articulat un set coerent de revendic\u0103ri sau o alternativ\u0103”, scrie Willem Buiter, economistul-\u015fef al Citigroup. “Nu e clar care va fi impactul protestelor \u00een politicile publice pe termen scurt \u015fi mediu, dar impactul asupra dezbaterii politice \u015fi al atitudinilor publice fa\u0163\u0103 de sistemul politic \u015fi de business este deja notabil. Pe ansamblu, nivelul activit\u0103\u0163ilor de protest reprezint\u0103 valul cel mai semnificativ \u015fi dispersat geografic din ultimele decenii, posibil eclips\u00e2nd tranzi\u0163iile post-comuniste din 1989 \u015fi mi\u015fc\u0103rile din 1968 ale studen\u0163ilor \u015fi cele pentru drepturi civile, din Europa \u015fi SUA.”<\/p>\n
Buiter atrage aten\u0163ia c\u0103, f\u0103r\u0103 men\u0163inerea sprijinului clasei mijlocii, pu\u0163ini lideri mai pot guverna cu legitimitate, iar r\u0103m\u00e2nerea acestora la putere poate fi compromis\u0103 dac\u0103 nu rec\u00e2\u015ftig\u0103 sprijinul popular, ceea ce, \u00een vremuri de restric\u0163ii bugetare, s-ar putea \u00eencerca prin m\u0103suri protec\u0163ioniste \u015fi de favorizare a companiilor autohtone.<\/p>\n
La r\u00e2ndul s\u0103u, George Friedman, fondatorul agen\u0163iei de analiz\u0103 Stratfor, sus\u0163ine c\u0103 lumea “se afl\u0103 acum \u00eentr-una din perioadele c\u00e2nd sistemul interna\u0163ional sufer\u0103 schimb\u0103ri radicale \u00eentr-un timp scurt”, a\u015fa cum a fost perioada 1989-1991, iar actualul ciclu al schimb\u0103rii a \u00eenceput \u00een 2008 \u015fi este \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare, redefinind mecanismul de func\u0163ionare al lumii \u00eentr-un mod greu de prev\u0103zut. Dup\u0103 Friedman, schimb\u0103rile simultane din Europa, China (“sever afectat\u0103 de recesiunea global\u0103”) \u015fi Orientul Mijlociu deschid perspectiva unei noi ordini globale care o va \u00eenlocui pe cea creat\u0103 \u00een 1989-1991.<\/p>\n
\u00cen privin\u0163a UE, Friedman estimeaz\u0103 c\u0103 europenii “sunt suficient de speria\u0163i ca s\u0103 fac\u0103 lucruri pe care \u00een mod normal nu le-ar face – s\u0103 ia m\u0103suri de austeritate \u015fi s\u0103 adopte tratate care nu le plac”, dar c\u0103 adev\u0103rata criz\u0103 politic\u0103 va veni atunci c\u00e2nd sacrificarea suveranit\u0103\u0163ii se va muta din planul teoriei \u00een cel al aplic\u0103rii ei, ceea ce nu se va \u00eent\u00e2mpla \u00eens\u0103 \u00een 2012.<\/p>\n
Spectrul unor r\u0103zmeri\u0163e locale sau al revolu\u0163iei mondiale clamate de mi\u015fc\u0103rile de strad\u0103 care au luat exemplul celor din Tunisia \u015fi Egipt e \u00eentr-un fel asem\u0103n\u0103tor cu cel al r\u0103zboiului din Iran, al destr\u0103m\u0103rii zonei euro sau al unui viitor crah bursier nimicitor: mul\u0163i comentatori le prezic, le anun\u0163\u0103 de ani de zile ca iminente, le supraestimeaz\u0103, se tem de ele sau le doresc din varii motive, dar ele de fapt \u00eent\u00e2rzie sau nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deloc. Func\u0163ioneaz\u0103 \u00eens\u0103, toate, ca mecanisme de a orienta fie speran\u0163ele, fie disperarea colectiv\u0103 \u00een ni\u015fte direc\u0163ii acceptabile ra\u0163ional \u015fi integrabile \u00eentr-o logic\u0103 de evolu\u0163ie a societ\u0103\u0163ii. Un protestatar l\u0103udat de anali\u015fti drept motor al schimb\u0103rii lumii \u00ee\u015fi va pierde inevitabil din radicalism, pentru c\u0103 nu se va mai percepe drept victim\u0103 a istoriei, ci drept agent al ei. Iar istoria merge oricum mai departe.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Faptul c\u0103 protestele populare fa\u0163\u0103 de efectele crizei au fost tratate diferit dincoace \u015fi dincolo de Atlantic reflect\u0103 decalajul de putere dintre SUA \u015fi Europa. Taxat de liderii europeni drept dovad\u0103 a incapacit\u0103\u0163ii maselor de a \u00een\u0163elege prezentul, spiritul mi\u015fc\u0103rilor de strad\u0103 a fost recuperat \u00een SUA ca aliat \u00een lupta pentru cucerirea viitorului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[16556,438,5842,26667,11358,8193,8481,11256,8988,25882,106,3870],"class_list":["post-53799","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-austeritate","tag-europa","tag-grecia","tag-noua-ordine-mondiala","tag-obama","tag-piete-financiare","tag-proteste","tag-somaj","tag-special","tag-stratfor","tag-sua","tag-time"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=53799"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":70435,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53799\/revisions\/70435"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=53799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=53799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=53799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}