{"id":53670,"date":"2012-02-14T07:00:00","date_gmt":"2012-02-14T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=53670"},"modified":"2026-04-03T07:02:33","modified_gmt":"2026-04-03T07:02:33","slug":"de-ce-e-nevoie-de-mai-mult-decat-de-un-guvern-nou-pentru-a-trece-de-criza-economica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=53670","title":{"rendered":"De ce e nevoie de mai mult dec\u00e2t de un guvern nou pentru a trece de criza economic\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Adev\u0103rata criz\u0103 cu care avem de-a face e dubl\u0103: pe de o parte, Europa a pierdut teren \u00een fa\u0163a altor pie\u0163e emergente, \u00een frunte cu China &#8211; a pierdut \u00een materie de popula\u0163ie, nivel de trai, competitivitate \u015fi inova\u0163ie -, iar, pe de alt\u0103 parte, \u015fi \u00een interiorul Europei apar schimb\u0103ri de nivel de trai, &#8220;\u00een func\u0163ie de vrednicia din trecut, prezent\u0103 \u015fi cea perceput\u0103 pentru viitor a \u0163\u0103rilor ei&#8221;. Cam a\u015fa arat\u0103, rezumat\u0103 de guvernatorul BNR, perspectiva din care trebuie privit viitorul Rom\u00e2niei, \u00eentr-un moment de \u00eendoial\u0103 ce d\u0103 fiori nu numai celor ce au crezut \u015fi cred \u00een proiectul european, dar \u015fi celor ce l-au dezavuat.<\/p>\n<p>&#8220;Este posibil ca proiectul european s\u0103 nu fie de succes, din punctul de vedere al competitivit\u0103\u0163ii&#8221;, afirm\u0103 pentru prima dat\u0103 Mugur Is\u0103rescu. &#8220;\u015ei de fapt aceasta e marea \u00eentrebare &#8211; \u00een ce m\u0103sur\u0103 poate rezista proiectul multicultural al Europei, a\u015fa cum a fost conceput de p\u0103rin\u0163ii UE, cu p\u0103strarea particularit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u015fi a diferen\u0163elor culturale, care sunt o bog\u0103\u0163ie \u015fi nu o piatr\u0103 de moar\u0103 pentru Europa, \u015fi \u00een acela\u015fi timp noi, europenii, s\u0103 nu devenim muzeul de antichit\u0103\u0163i al omenirii \u00een aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie pentru competitivitate.&#8221;<\/p>\n<p>Problema fiind pus\u0103 a\u015fa, ce poate face Rom\u00e2nia ca s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 drumul, \u00eentr-un context unde at\u00e2t acordurile cu UE \u015fi FMI, c\u00e2t \u015fi presiunea pie\u0163elor financiare limiteaz\u0103 tot mai str\u00e2ns marja de ac\u0163iune a guvernului? La conferin\u0163a de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 de la BNR, guvernatorul a tratat aceste limite drept ancore economice, suger\u00e2nd c\u0103 ar trebui s\u0103 profit\u0103m de ele exact \u00een m\u0103sura \u00een care ne avantajeaz\u0103. \u00cen spe\u0163\u0103, dup\u0103 \u00eencheierea actualului acord preventiv cu FMI, e posibil ca Rom\u00e2nia s\u0103 mai \u00eencheie unul, dar ar fi de preferat s\u0103 nu &#8220;lungeasc\u0103&#8221; rela\u0163ia, pentru c\u0103 a\u015fa apare percep\u0163ia c\u0103 \u0163ara &#8220;are mari sl\u0103biciuni&#8221; at\u00e2t la capitolul guvern\u0103rii, c\u00e2t \u015fi la cel al finan\u0163\u0103rii.<\/p>\n<p>Cel mai s\u0103n\u0103tos e ca Rom\u00e2nia s\u0103 se finan\u0163eze de pe pie\u0163e \u015fi s\u0103 ajung\u0103 la disciplina lor, spune Mugur Is\u0103rescu &#8211; ceea ce exclude o acumulare de datorii care s\u0103 ne duc\u0103 din nou la un ciclu asem\u0103n\u0103tor anilor &#8217;70-&#8217;80, cu o economie care se \u00eendatoreaz\u0103 timp de zece ani \u015fi se obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 creasc\u0103 pe deficite de cont curent de 10% din PIB, pentru ca apoi \u00een 2-3 ani s\u0103 se restr\u00e2ng\u0103 brutal cu 20% pentru plata datoriilor, cu consecin\u0163a detehnologiz\u0103rii \u015fi a t\u0103ierii oric\u0103rei \u015fanse \u00een competi\u0163ia interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"800\" height=\"600\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/9231744\/4\/grafic-3.jpg?width=800&#038;height=600\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p>Ancora cea mai nou\u0103 pentru Rom\u00e2nia, respectiv ceea ce se nume\u015fte &#8220;noua guvernan\u0163\u0103 economic\u0103 european\u0103&#8221;, cu regulile ei de disciplin\u0103 fiscal\u0103, trebuie v\u0103zut\u0103 din mai multe unghiuri. Ea implic\u0103 garantarea \u00een comun a datoriilor \u0163\u0103rilor europene, care vine la pachet cu o anumit\u0103 cedare de suveranitate, &#8220;astfel \u00eenc\u00e2t cine vrea s\u0103 aib\u0103 datoria garantat\u0103 trebuie s\u0103 accepte aceast\u0103 cedare de suveranitate, iar, dac\u0103 nu accept\u0103, atunci s\u0103 nu fac\u0103 datorii sau m\u0103car s\u0103 nu aib\u0103 preten\u0163ia de la al\u0163ii s\u0103 i le garanteze&#8221;, explic\u0103 Valentin Lazea, economistul-\u015fef al BNR.<\/p>\n<p>\u00cen acela\u015fi timp, Lazea arat\u0103 c\u0103 dup\u0103 sistemul de monitorizare a statelor UE din cadrul Semestrului European, element al &#8220;noii guvernan\u0163e&#8221;, Rom\u00e2nia st\u0103tea mai bine dec\u00e2t majoritatea \u0163\u0103rilor europene \u00eenc\u0103 din 2010, c\u00e2nd \u00eendeplinea 7 din 10 criterii macro (cele ne\u00eendeplinite fiind soldul contului curent ca medie a ultimilor trei ani, pozi\u0163ia investi\u0163ional\u0103 extern\u0103 net\u0103 \u015fi ritmul mediu de cre\u015ftere anual\u0103 a salariilor \u00een ultimii trei ani). \u00cen 2011 a \u00eendeplinit \u015fi criteriul costului cu for\u0163a de munc\u0103, av\u00e2nd o medie a cre\u015fterii pe ultimii trei ani de 6,3%, fa\u0163\u0103 de 22% \u00een 2010. &#8220;Rom\u00e2nia este deci o \u0163ar\u0103 normal\u0103 din punct de vedere macroeconomic, iar aceast\u0103 normalitate e ca s\u0103n\u0103tatea pentru un om: abia atunci c\u00e2nd o pierzi \u00ee\u0163i dai seama ce pre\u0163ioas\u0103 e&#8221;, a conchis Lazea, trimi\u0163\u00e2nd la dezechilibrele l\u0103sate de epoca de aparent\u0103 bun\u0103stare dinainte de 2009, pe care at\u00e2t de rapid a topit-o criza.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\u00cen privin\u0163a pactului fiscal european, care \u00eei va impune Rom\u00e2niei un deficit structural de p\u00e2n\u0103 la 0,7% din PIB, aderarea la el are sens pentru a induce sc\u0103derea datoriei publice, \u00eentruc\u00e2t, la posibilit\u0103\u0163ile Rom\u00e2niei de a o rambursa, chiar \u015fi datoria actual\u0103 de aproape 40% din PIB pune probleme, consider\u0103 Ionu\u0163 Dumitru, pre\u015fedintele Consiliului Fiscal. Necazul e c\u0103 regula de deficit structural &#8220;e greu de acceptat pentru politicieni, pentru c\u0103 \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 practice politici fiscale prociclice&#8221;, spune el, adic\u0103 s\u0103 m\u0103reasc\u0103 salarii, de pild\u0103 (m\u0103sur\u0103 permanent\u0103) pe baza unor \u00eencas\u0103ri la buget m\u0103rite de influen\u0163a ciclului economic (adic\u0103 temporare).<\/p>\n<p>A doua dificultate \u0163ine de faptul c\u0103 regula reduce drastic marja de ac\u0163iune a guvernelor atunci c\u00e2nd economia scade. \u00cen astfel de cazuri, cel mai bine stau \u0163\u0103rile cu stabilizatori automa\u0163i puternici, adic\u0103 regimuri de impozitare sau instrumente de protec\u0163ie social\u0103 care s\u0103 atenueze \u015focurile (de pild\u0103 \u0163\u0103rile nordice, gra\u0163ie impozit\u0103rii progresive, sau \u0163\u0103ri unde indemniza\u0163iile de \u015fomaj sunt m\u0103rite \u00een perioadele de boom spre a servi drept amortizor \u00een epocile de recesiune; Rom\u00e2nia nu se afl\u0103 \u00een niciuna din aceste situa\u0163ii).<\/p>\n<p>Cum se poate ap\u0103ra Rom\u00e2nia de recesiune? Investi\u0163iile str\u0103ine s-au pr\u0103bu\u015fit de la 16 mld. euro \u00een 2008 la circa 2 mld. euro \u00een 2011, ceea ce a \u00eensemnat o pierdere pe care guvernatorul BNR a sperat c\u0103 autorit\u0103\u0163ile o vor putea compensa prin atragerea de fonduri europene, dup\u0103 exemplul Poloniei. Is\u0103rescu depl\u00e2nge acum, \u00eentr-un bilan\u0163 trist al guvern\u0103rilor Boc, faptul c\u0103 a sperat c\u0103 autorit\u0103\u0163ile vor reu\u015fi s\u0103 atrag\u0103 aceste fonduri: &#8220;Mi-au spus atunci mai mul\u0163i c\u0103 visez, c\u0103 nu se poate. \u015ei cei care au spus c\u0103 nu se poate au avut dreptate, nu numai \u00een 2009, ci \u015fi \u00een 2010&#8221; &#8211; c\u00e2nd Rom\u00e2nia atr\u0103sese abia o zecime din cele 30 mld. euro la care are dreptul p\u00e2n\u0103 \u00een 2013 de la UE.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"800\" height=\"600\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/9231744\/2\/grafic-1.jpg?width=800&#038;height=600\" \/><\/p>\n<p>De aici \u015fi faptul c\u0103 investi\u0163iile pierdute a trebuit s\u0103 fie compensate prin credite de la institu\u0163iile financiare interna\u0163ionale, dar tot de aici \u015fi urgen\u0163a pentru Rom\u00e2nia de a cre\u015fte absorb\u0163ia fondurilor europene m\u0103car de acum \u00eencolo. Fa\u0163\u0103 de un grad de absorb\u0163ie efectiv\u0103 a fondurilor europene de 5,5% la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut, noul guvern Ungureanu \u015fi-a propus, la fel ca fostul guvern Boc, s\u0103 ajung\u0103 anul acesta la un nivel de 20%, cu atragerea a 6 mld. euro, din care 3,5 mld. din fondurile de coeziune \u015fi 2,5 mld. din fondurile pentru agricultur\u0103 \u015fi dezvoltare rural\u0103.<\/p>\n<p>C\u0103t\u0103lin P\u0103una, economist-\u015fef la Biroul B\u0103ncii Mondiale \u00een Rom\u00e2nia, introduce \u00een discu\u0163ie eficien\u0163a cheltuirii banilor de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i, fie c\u0103 e vorba de veniturile bugetului sau de fonduri europene. \u015ei cu alte ocazii, P\u0103una a atras aten\u0163ia c\u0103, de\u015fi Rom\u00e2nia are cele mai mari sume alocate pentru investi\u0163ii publice din Europa ca procent din PIB, eficien\u0163a lor nu se vede, pentru c\u0103 de multe ori acei bani merg \u00een &#8220;g\u0103uri negre&#8221;. Acela\u015fi lucru s-a v\u0103zut \u00een cazul proiectelor publice finan\u0163ate cu fonduri europene \u00een Grecia, Spania sau Portugalia, unde parte din banii de la UE au intrat \u00een proiecte f\u0103r\u0103 randament \u015fi au creat o iluzie de prosperitate care a mascat dezechilibre structurale.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u015fte b\u0103ncile, criticate de guvernatorul BNR c\u0103 nu reduc dob\u00e2nzile la credite, contribu\u0163ia lor la cre\u015fterea economic\u0103 r\u0103m\u00e2ne constr\u00e2ns\u0103 de limitarea resurselor, din cauza noilor cerin\u0163e europene de capitalizare \u015fi a provizioanelor m\u0103rite. Radu Gra\u0163ian Ghe\u0163ea, pre\u015fedintele ARB \u015fi al CEC Bank, consider\u0103 c\u0103 b\u0103ncile ar sc\u0103dea dob\u00e2nzile \u015fi ar m\u0103ri volumul de credite dac\u0103 BNR ar reduce rezervele minime obligatorii, adic\u0103 dac\u0103 ar elibera mai mult\u0103 lichiditate \u00een sistem (o arm\u0103 pe care BNR o p\u0103streaz\u0103 pentru vreme rea, constat\u00e2nd c\u0103 acum exist\u0103 destul\u0103 lichiditate). Ghe\u0163ea indic\u0103 drept \u0163inte ale interesului b\u0103ncilor agricultura, fondurile europene \u015fi marile investi\u0163ii pe baz\u0103 de parteneriate public-private.<\/p>\n<p>Lucian Anghel, economistul-\u015fef al BCR, vorbe\u015fte \u015fi el de parteneriate public-private, d\u00e2nd ca exemplu Polonia, nu pentru absorb\u0163ia fondurilor europene, ci pentru c\u0103 e \u0163ara cu cele mai mari proiecte PPP din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, nu toate legate de Campionatul European de Fotbal din 2012. &#8220;Trebuie s\u0103 g\u00e2ndim pe termen lung \u015fi s\u0103 \u00eencepem s\u0103 implement\u0103m proiecte PPP, mai ales \u00een infrastructur\u0103, ca s\u0103 reu\u015fim s\u0103 ne dezvolt\u0103m. Fondurile europene de 8 mld. euro pentru infrastructur\u0103 sunt consistente, \u00eens\u0103 ele nu ne vor rezolva toate problemele.&#8221;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe termen scurt st\u0103m bine: guvernul Ungureanu vrea majorarea salariilor \u015fi a pensiilor, cre\u015fterea nivelului de trai \u015fi men\u0163inerea Rom\u00e2niei \u00een primele 15 na\u0163iuni la Jocurile Olimpice. Pe termen lung, problemele cu care avem de-a face nu mai seam\u0103n\u0103 cu nimic din ce-am tr\u0103it p\u00e2n\u0103 acum \u015fi e nevoie de mult mai mult dec\u00e2t de un guvern nou spre a le face fa\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[182,188,438,472,7136,7672,9,7353,8076],"class_list":["post-53670","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-criza","tag-economie","tag-europa","tag-finantare","tag-finante","tag-fonduri-europene","tag-guvern","tag-isarescu","tag-ungureanu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53670","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=53670"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53670\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":88049,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53670\/revisions\/88049"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=53670"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=53670"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=53670"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}