![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/9214331\/2\/grafic-1.jpg?width=650&height=488\")
<\/p>\nAndreas Taprantzis, unul dintre \u015fefii Fondului elen de Dezvoltare a Activelor (un fel de AVAS grecesc), declara zilele trecute pentru Kathimerini c\u0103 programul de privatizare care ar urma s\u0103 aduc\u0103 la buget peste 50 mld. euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2017 bate pasul pe loc, fiindc\u0103 investitorii dornici s\u0103 cumpere se pl\u00e2ng de acelea\u015fi dou\u0103 probleme: negocierile de restructurare a datoriei grece\u015fti, cu spectrul ie\u015firii Greciei din zona euro, \u015fi soarta Europei \u00eens\u0103\u015fi. Institu\u0163ia a atras din privatiz\u0103ri doar 1,8 mld. euro, iar Taprantzis crede c\u0103 \u0163inta de 50 de miliarde nu va putea fi oricum realizat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020.<\/p>\n
Nesiguran\u0163a poten\u0163ialilor cump\u0103r\u0103tori de active grece\u015fti e \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de milioane de cet\u0103\u0163eni \u015fi de companii mari \u015fi mici cu afaceri \u00een UE. Soarta Europei, dup\u0103 cum am v\u0103zut, s-a discutat p\u00e2n\u0103 acum \u00eentr-un \u015fir de 19 reuniuni ale liderilor europeni, cea mai recent\u0103 fiind Consiliul European de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, c\u0103ruia \u00eei va urma un altul la 1-2 martie. P\u00e2n\u0103 acum s-au definit \u00een principiu dou\u0103 solu\u0163ii de urmat: pe de o parte, \u00eencercarea de a convinge pie\u0163ele financiare c\u0103 Europa face eforturi s\u0103-\u015fi reduc\u0103 deficitele \u015fi s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 datoriile, pe de alt\u0103 parte, \u00eencercarea de a le convinge c\u0103 e competitiv\u0103, cu diverse planuri de reform\u0103 structural\u0103 \u00een special pe pia\u0163a muncii \u015fi de a reorganiza bugetul comun \u00een favoarea investi\u0163iilor private.<\/p>\n
<\/p>\n
Austeritatea fiscal\u0103, b\u0103tut\u0103 \u00een cuie de pactul fiscal care instituie din 2013 amenzi de 0,1% din PIB pentru \u0163\u0103rile ce nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-un deficit structural de 0,5% din PIB \u015fi o datorie de p\u00e2n\u0103 la 60% din PIB, a fost \u00eens\u0103 respins\u0103 deja de Marea Britanie \u015fi Cehia \u015fi probabil va fi respins\u0103 \u015fi de Fran\u0163a dac\u0103 alegerile din prim\u0103var\u0103 \u015fi var\u0103 vor fi c\u00e2\u015ftigate de sociali\u015ftii lui Fran\u00e7ois Hollande. Motivul e simplu: pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 amenzile ar lovi \u015fi mai mult \u00een \u0163\u0103ri deja amenin\u0163ate de recesiune, austeritatea a \u00eensemnat t\u0103ieri de cheltuieli \u015fi major\u0103ri de taxe care au fr\u00e2nat cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi, la scara UE, au ad\u00e2ncit diferen\u0163ele de competitivitate sau tind s\u0103 anuleze avantajele unor \u0163\u0103ri (de pild\u0103 cota unic\u0103 din Ungaria).<\/p>\n
\u00cen ce prive\u015fte dereglementarea pie\u0163ei muncii, exist\u0103 obstacole venite at\u00e2t din tendin\u0163ele protec\u0163ioniste fire\u015fti pe timp de criz\u0103, c\u00e2t \u015fi din rezisten\u0163a politicienilor \u015fi a sindicatelor de a transforma Europa drepturilor sociale \u00eentr-o nou\u0103 Chin\u0103. Din nou, tot pie\u0163ele financiare indic\u0103 aici viitorul, prin vocea unei agen\u0163ii de rating ca Standard & Poor’s, care a avertizat c\u0103 va retrograda \u0163\u0103rile din G20 unde \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei nu e abordat\u0103 prin reduceri ale cheltuielilor publice pentru pensii \u015fi s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/9214331\/3\/grafic-2.jpg?width=750&height=563\")
<\/p>\n
C\u00e2t prive\u015fte soarta Greciei, dac\u0103 \u00een var\u0103 se negocia o restructurare a datoriei care s\u0103 presupun\u0103 asumarea de c\u0103tre creditorii priva\u0163i a unei pierderi de 21% din valoarea nominal\u0103 a de\u0163inerilor de obliga\u0163iuni, \u00een toamn\u0103 ponderea a crescut la 50%, pentru ca acum nu doar s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 70%, dar s\u0103 se vehiculeze, inclusiv de c\u0103tre FMI, \u015fi varianta unei pierderi acceptate de statele creditoare. \u0162in\u00e2nd cont c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een var\u0103, b\u0103ncile europene trebuie oricum s\u0103 fac\u0103 rost de capital suplimentar ca s\u0103 se \u00eencadreze \u00een parametrii fixa\u0163i de Autoritatea Bancar\u0103 European\u0103 (o rat\u0103 a capitalului de baz\u0103 de 9%), gaura total\u0103 de capital care s-ar prefigura, conform calculelor Reuters, s-ar ridica la 246 mld. euro pentru o restructurare de 70% a datoriei elene din portofoliile b\u0103ncilor, gaur\u0103 ce ar r\u0103m\u00e2ne s\u0103 fie acoperit\u0103 de b\u0103nci \u015fi probabil \u015fi de statele lor de origine.<\/p>\n
Raportat la datoria zonei euro, Grecia nu reprezint\u0103 mult, \u00eens\u0103 toate temerile zilei se leag\u0103 de faptul c\u0103 o restructurare a datoriei elene ar fi urmat\u0103 \u00een scurt timp \u015fi de prescrieri pentru alte \u0163\u0103ri cu datorii mari \u015fi cu pu\u0163ine resurse de a le rambursa \u00eentr-un interval rezonabil, cum ar fi Portugalia, dac\u0103 nu cumva \u015fi Spania sau Italia. Iar \u015fansa ramburs\u0103rii depinde de cre\u015fterea economic\u0103: un calcul f\u0103cut de Institutul pentru Economie Mondial\u0103 din Kiel sus\u0163ine c\u0103 ar fi nevoie de o restructurare cu 83,8% a datoriei \u00een cazul Greciei, de 55,6% pentru Portugalia, 30,1% pentru Irlanda \u015fi 13,4% pentru Italia – deci \u00een total peste 700 mld. euro – \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t datoriile r\u0103mase s\u0103 fie sustenabile, \u00eentr-un scenariu de cre\u015ftere a PIB de 2% \u015fi la rate ale dob\u00e2nzilor neschimbate.<\/p>\n
<\/p>\n
Steen Jakobsen, economistul-\u015fef al Saxo Bank, consider\u0103 c\u0103 zona euro n-are cum s\u0103 ias\u0103 din capcana dubl\u0103 a datoriilor \u015fi a stagn\u0103rii economice at\u00e2ta vreme c\u00e2t va continua s\u0103 fac\u0103 doar summituri pline de promisiuni pe termen lung, iar \u00eentre timp s\u0103 potoleasc\u0103 pie\u0163ele financiare cu aceea\u015fi “morfin\u0103 din care vor cere mereu doze tot mai mari” – injec\u0163iile de lichiditate din partea B\u0103ncii Centrale Europene (489 mld. euro doar la licita\u0163ia din decembrie, probabil \u015fi mai mult la viitoarea licita\u0163ie din februarie). Banii respectivi sunt oferi\u0163i de BCE la costuri neglijabile b\u0103ncilor, care apoi \u00eemprumut\u0103 mai scump statele amenin\u0163ate de insolven\u0163\u0103. Dac\u0103 explica\u0163ia pentru acest circuit straniu al banilor e Tratatul de la Lisabona, ce interzice BCE s\u0103 finan\u0163eze direct statele, perpetuarea circuitului face din state clien\u0163ii predilec\u0163i ai b\u0103ncilor, care nu mai au interes s\u0103 finan\u0163eze economia real\u0103.<\/p>\n
\u00cen ciuda faptului c\u0103 \u015fi promisiunile de disciplin\u0103 fiscal\u0103 sau reform\u0103, \u015fi injec\u0163iile de lichiditate sunt \u00eencerc\u0103ri ale liderilor zonei euro de a face pe plac creditorilor, adic\u0103 pie\u0163elor financiare, ceea ce acestea doresc mai mult dec\u00e2t orice nu s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eens\u0103: asumarea de facto de c\u0103tre Germania a datoriei \u0163\u0103rilor cu probleme prin emiterea de euroobliga\u0163iuni comune ale zonei euro. P\u00e2n\u0103 acum, Germania a rezistat ferm, motiv\u00e2nd c\u0103 e nevoie ca mai \u00eent\u00e2i \u0163\u0103rile respective s\u0103-\u015fi pun\u0103 ordine \u00een finan\u0163ele publice, pentru c\u0103 altminteri sacrificiul ei ar fi nu numai inutil pentru Europa, dar \u015fi periculos pentru propria ei stabilitate financiar\u0103. Economistul-\u015fef al Saxo Bank sugereaz\u0103 \u00eens\u0103, f\u0103r\u0103 s-o spun\u0103 direct, c\u0103 e doar o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 ce pie\u0163ele vor for\u0163a Germania s\u0103 fac\u0103 \u015fi acest pas decisiv.<\/p>\n
Dup\u0103 Steen Jakobsen, exist\u0103 trei scenarii posibile de acum \u00eenainte: 1) euro va supravie\u0163ui, dar una sau mai multe \u0163\u0103ri vor p\u0103r\u0103si uniunea monetar\u0103, probabil Grecia \u015fi Portugalia; 2) UE va supravie\u0163ui, dar numai dac\u0103 austeritatea va fi combinat\u0103 cu stimularea mobiliz\u0103rii rezervelor de bani priva\u0163i prin facilit\u0103\u0163i fiscale \u015fi reorientarea b\u0103ncilor de la finan\u0163area statelor spre finan\u0163area economiei; 3) va continua jocul \u00eentre BCE, b\u0103nci \u015fi state p\u00e2n\u0103 la un colaps bursier, undeva \u00een al doilea sau al treilea trimestru al anului, dup\u0103 care va putea s\u0103 fie \u00een fine aplicat scenariul al doilea, \u00eencununat de o reconstruc\u0163ie a UE sub forma Statelor Unite ale Europei, a\u015fa cum au fost ele visate de Winston Churchill \u00een 1946.<\/p>\n
\u00centr-o form\u0103 mai pu\u0163in romantic\u0103, acela\u015fi lucru \u00eel spune \u015fi George Soros \u00een recentul s\u0103u eseu “Cum poate fi salvat euro”: impui disciplin\u0103 fiscal\u0103 \u015fi \u00eencurajezi reformele structurale, dar ca s\u0103 ie\u015fi din cercul vicios defla\u0163ionist, e nevoie de un stimul conjugat din partea UE, garantat de toate statele \u015fi care “va implica \u00eentr-o form\u0103 sau alta euroobliga\u0163iunile comune”. E interesant cum at\u00e2t Soros, c\u00e2t \u015fi economistul-\u015fef al Saxo ori al\u0163i finan\u0163i\u015fti care s-au \u00eentrecut p\u00e2n\u0103 acum \u00een previziuni catastrofice \u00eencep s\u0103 vorbeasc\u0103 a\u015fa de frumos despre lumini\u0163a de la cap\u0103tul tunelului, iar toate ie\u015firile din tunel trec prin iluminarea Germaniei c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 hat\u00e2rul suprem creditorilor eurozonei.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
T\u0103ia\u0163i deficitul, t\u0103ia\u0163i datoria, t\u0103ia\u0163i salariile, t\u0103ia\u0163i cheltuielile, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 t\u0103ia\u0163i \u015fi cre\u015fterea economic\u0103: a\u015fa arat\u0103 viziunea pe care pie\u0163ele financiare au reu\u015fit s-o impun\u0103 zonei euro \u015fi UE. Privit\u0103 dinspre anii de risip\u0103 de dinainte de criz\u0103, misiunea arat\u0103 nobil; privit\u0103 dinspre viitor, pare o misiune imposibil\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[283,411,34],"class_list":["post-53570","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-cheltuieli","tag-deficit","tag-salarii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53570","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=53570"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53570\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":70247,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53570\/revisions\/70247"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=53570"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=53570"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=53570"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}