Ave\u0163i \u00eencredere \u00een leu?<\/span><\/span><\/u><\/a><\/p>\n\nDiferen\u0163ele de pozi\u0163ie se explic\u0103, \u00een general, prin importan\u0163a mai mare acordat\u0103 fie avantajelor comparative ale Rom\u00e2niei \u00een raport cu alte \u0163\u0103ri din zon\u0103 sau din UE, fie riscurilor specifice ale \u0163\u0103rii, raportat la restul \u0163\u0103rilor europene. “Moneda na\u0163ional\u0103 \u015fi-a ar\u0103tat deja puterea relativ\u0103 anul trecut, c\u00e2nd a dep\u0103\u015fit ca performan\u0163\u0103 aproape toate monedele din regiune, inclusiv zlotul, forintul, coroana ceh\u0103 \u015fi lira turceasc\u0103. \u00cen 2012 ne a\u015ftept\u0103m la continuarea \u00eent\u0103ririi leului fa\u0163\u0103 de alte monede”, sun\u0103 estimarea oficialilor Franklin Templeton, Mark Mobius \u015fi Grzegorz Konieczny. Rom\u00e2nia a luat deja “medicamentul amar” aplicat de FMI \u015fi este deci bine pozi\u0163ionat\u0103 pentru accelerarea cre\u015fterii economice \u00een anii urm\u0103tori, apreciaz\u0103 Mobius \u015fi Konieczny. “Majoritatea \u0163\u0103rilor din Uniunea European\u0103 sunt \u00eenc\u0103 nevoite s\u0103 aplice m\u0103surile dificile pe care Rom\u00e2nia le-a luat deja”, astfel \u00eenc\u00e2t, odat\u0103 ce problemele din acest an ale zonei euro se amelioreaz\u0103, “economia Rom\u00e2niei ar putea s\u0103 fie prima care iese din criza european\u0103 cu o cre\u015ftere economic\u0103 puternic\u0103”.<\/p>\n
<\/p>\n
La polul opus, Vlad Muscalu, economistul-\u015fef al ING Bank Rom\u00e2nia, ia \u00een calcul ponderea mare a datoriei \u00een valut\u0103, at\u00e2t a celei private (63%), c\u00e2t \u015fi a celei publice (55%), care \u00eei creeaz\u0103 Rom\u00e2niei “una dintre cele mai proaste pozi\u0163ii externe din regiune, pe l\u00e2ng\u0103 problema leg\u0103turilor financiare puternice cu Grecia, care reprezint\u0103 circa 16% din PIB, \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 perspectiva modest\u0103 de cre\u015ftere economic\u0103”. Analistul ING conchide c\u0103 toate acestea, \u00eempreun\u0103 cu tensiunile de pe pie\u0163ele externe, indic\u0103 o viitoare depreciere a leului, “chiar peste 4,50 lei\/euro dac\u0103 tensiunile din zona euro s-ar intensifica”, depreciere limitat\u0103 \u00eens\u0103 de “preferin\u0163a clar\u0103 a b\u0103ncii centrale pentru o volatilitate redus\u0103 a cursului”. Tot din aten\u0163ia la curs ar urma s\u0103 derive \u015fi politica monetar\u0103 a BNR, care \u00ee\u015fi va men\u0163ine atitudinea favorabil\u0103 unor noi reduceri ale dob\u00e2nzii “at\u00e2ta vreme c\u00e2t stabilitatea cursului de schimb nu e amenin\u0163at\u0103”.<\/p>\n
Pentru Ella Kallai, economistul-\u015fef al Alpha Bank Rom\u00e2nia, “contextul interna\u0163ional incert, problema recapitaliz\u0103rii b\u0103ncilor europene \u015fi tensiunile politice interne ce s-ar putea accentua \u00eenclin\u0103 balan\u0163a riscurilor mai degrab\u0103 \u00een sensul deprecierii dec\u00e2t al aprecierii monedei na\u0163ionale”. Totu\u015fi, rezervele de care Rom\u00e2nia dispune (rezervele valutare de circa 33 mld. euro \u015fi rezerva fiscal\u0103), precum \u015fi acordul preventiv cu FMI \u015fi Comisia European\u0103 (5 mld. euro) reprezint\u0103 “o ancor\u0103 destul de puternic\u0103 \u00eempotriva deprecierii masive”. \u00cen plus, ajust\u0103rile economice au continuat, at\u00e2t pe plan fiscal, c\u00e2t \u015fi al deficitului extern, iar infla\u0163ia a atins cele mai sc\u0103zute niveluri din ultimii 20 de ani. Ca atare, Kallai se a\u015fteapt\u0103 ca, pe parcursul \u00eentregului an 2012, cursul s\u0103 se \u00eencadreze \u00een intervalul 4,3-4,4 lei\/euro, respectiv 3-3,5 lei\/dolar.<\/p>\n
Datoria public\u0103 perceput\u0103 de investitori ca nesustenabil\u0103 \u00een c\u00e2teva \u0163\u0103ri din zona euro creeaz\u0103 tensiuni financiare \u00een \u00eentreaga Uniune European\u0103, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, iar \u00een aceste condi\u0163ii, “oferta de valut\u0103 poate deveni precar\u0103 din timp \u00een timp, pentru perioade mai mult sau mai pu\u0163in extinse”, afirm\u0103 C\u0103t\u0103lina Molnar, economistul-\u015fef al RBS Rom\u00e2nia. Cu toate acestea, “av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 nevoia de valut\u0103 din partea balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i va fi redus\u0103 \u00een urm\u0103toarele luni \u015fi \u0163in\u00e2nd cont de inten\u0163ia de a continua consolidarea fiscal\u0103 \u015fi m\u0103surile pruden\u0163iale intrate \u00een vigoare, care limiteaz\u0103 apetitul \u00eendator\u0103rii popula\u0163iei \u00een valut\u0103, volatilitatea cursului va fi redus\u0103”.<\/p>\n
Volatilitatea sc\u0103zut\u0103 a fost \u015fi p\u00e2n\u0103 acum una dintre cheile “relativei stabilit\u0103\u0163i” de care vorbea Mugur Is\u0103rescu, \u015ftiut fiind c\u0103 mi\u015fc\u0103rile bru\u015fte de curs sunt mai periculoase dec\u00e2t deprecierea sau aprecierea \u00een sine, care ajut\u0103 economia atunci c\u00e2nd au loc la timpul potrivit \u015fi \u00een doz\u0103 rezonabil\u0103. Discu\u0163iile despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 rezonabil sunt vechi \u015fi interminabile: ne amintim c\u0103, \u00een 2005, exportatorii de mobil\u0103 pichetau sediul BNR, furio\u015fi c\u0103 leul se apreciaz\u0103 continuu, a\u015fa \u00eenc\u00e2t nu e de mirare de ce Is\u0103rescu \u00ee\u015fi declar\u0103 repulsia fa\u0163\u0103 de cuv\u00e2ntul “criz\u0103”, at\u00e2ta vreme c\u00e2t poate spune c\u0103 tot o criz\u0103 era \u015fi atunci, c\u00e2nd liberalizarea contului de capital aducea \u00een \u0163ar\u0103 valuri de valut\u0103 \u015fi \u00eempingea leul \u00een sus, spre paguba exportatorilor. Furia de atunci a f\u0103cut loc, din 2009 \u00eencoace, unui conflict mocnit \u00eentre cei ce reclam\u0103 c\u0103 BNR “\u0163ine artificial cursul” \u015fi cer o depreciere puternic\u0103 a leului, pentru a ajuta exporturile, \u015fi cei ce se tem de o c\u0103dere a monedei care i-ar \u00eengropa pe datornicii \u00een valut\u0103, firme \u015fi popula\u0163ie laolalt\u0103.<\/p>\n
De fapt, constat\u0103 FMI \u00een raportul din decembrie, \u00eencep\u00e2nd din 2008, calculul cursului efectiv de schimb arat\u0103 o depreciere a leului cu 7%, \u00een timp ce cota Rom\u00e2niei din exporturile mondiale a crescut semnificativ, iar “deprecierea din ultimele luni ale lui 2011 a contribuit \u00een continuare la cre\u015fterea competitivit\u0103\u0163ii exporturilor” (vezi grafic). Aceasta corespunde cu declara\u0163iile guvernatorului BNR, care spunea \u00een noiembrie c\u0103 banca central\u0103 “are semnale pozitive de la exportatori \u015fi chiar de la importatori, de\u015fi mai apare pe ici, pe colo c\u00e2te unul care are sume importante \u00een valut\u0103, ar vrea s\u0103 le transforme \u00een lei \u015fi bine\u00een\u0163eles c\u0103 i-ar conveni un curs depreciat”.<\/p>\n
C\u00e2t despre teoria c\u0103 evolu\u0163ia leului ar trebui s\u0103 reflecte exact mersul economiei, Is\u0103rescu a explicat demult c\u0103 mi\u015fc\u0103rile fluxurilor interna\u0163ionale de capital pot s\u0103 fie mult mai importante dec\u00e2t evolu\u0163ia balan\u0163ei comerciale \u00een determinarea cursului (ceea ce s-a v\u0103zut din plin \u015fi \u00eenainte, \u015fi dup\u0103 2008), iar un leu tare poate coexista foarte bine cu o economie slab\u0103 at\u00e2ta vreme c\u00e2t exist\u0103 suficient\u0103 cerere din partea fluxurilor de capital speculativ pentru active \u00een lei. Inclusiv \u00een primele luni din 2011, BNR \u00eenc\u0103 se temea de noi astfel de fluxuri, a\u015fa \u00eenc\u00e2t schimbarea ulterioar\u0103 de percep\u0163ie a investitorilor speculativi, care acum consider\u0103 riscante monedele est-europene, pare aproape o binecuv\u00e2ntare.<\/p>\n
<\/p>\n
Pericolul este \u00eens\u0103 pe mai departe cel al trecerii \u00een extrema opus\u0103. “Evolu\u0163ia cursului valutar trebuie privit\u0103 prin prisma efectelor de contagiune, \u00een cazul materializ\u0103rii scenariilor extreme cu privire la zona euro, cu cre\u015fterea aversiunii la risc \u015fi ie\u015firi semnificative de capital”, explic\u0103 Georgiana Constantinescu, Research Analyst la Credit Europe Bank. “\u00cen acest moment \u00eens\u0103, acest scenariu este pu\u0163in plauzibil”, consider\u0103 ea, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 riscul cel mai mare pentru evolu\u0163ia cursului de schimb \u015fi pentru percep\u0163ia extern\u0103 asupra economiei Rom\u00e2niei \u00eel reprezint\u0103 “instabilitatea politic\u0103 \u015fi eventualele derapaje generate de anul electoral”. Prognoza b\u0103ncii plaseaz\u0103 evolu\u0163ia cursului \u00een intervalul 4,18-4,4 lei\/euro \u00een 2012.<\/p>\n
Riscul legat de capitalurile migratoare nu e specific Rom\u00e2niei, bine\u00een\u0163eles: dup\u0103 Markus J\u00e4ger, analist al Deutsche Bank, pie\u0163ele emergente care au avut de-a face cu influxuri semnificative de capitaluri speculative din 2009 \u00eencoace au fost cel mai afectate \u00een ultimele luni de volatilitatea pie\u0163ei, pe mai multe niveluri (ac\u0163iuni, moned\u0103, CDS). Iar \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, cel mai bine rezist\u0103 \u0163\u0103rile cu regim de curs flexibil \u015fi rezerve valutare mari sau acorduri cu FMI capabile s\u0103 suplineasc\u0103 lipsa unor rezerve solide, afirm\u0103 J\u00e4ger. Rom\u00e2nia \u00eentrune\u015fte toate aceste condi\u0163ii, iar “capacitatea BNR de a ap\u0103ra moneda na\u0163ional\u0103 prin semnale sau chiar prin interven\u0163ie direct\u0103 nu este pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 de participan\u0163ii la pia\u0163\u0103”, subliniaz\u0103 Camil Apostol, Head of Research al Piraeus Bank.<\/p>\n
Apostol aminte\u015fte c\u0103 riscul respectiv nu se manifest\u0103 \u00eentr-un singur sens: atunci c\u00e2nd cresc \u00eengrijor\u0103rile cu privire la ritmul \u00een care \u00ee\u015fi revine economia global\u0103 sau la situa\u0163ia datoriei suverane din zona euro, investitorii tind s\u0103 elimine din portofoliu activele denominate \u00een monedele central- \u015fi est-europene, printre care \u015fi leul, dar “conform aceluia\u015fi mecanism, atunci c\u00e2nd sentimentul pie\u0163ei se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte, leul \u015fi celelalte monede din regiune se apreciaz\u0103”. A\u015fa se explic\u0103 \u015fi diferen\u0163ele de previziuni atunci c\u00e2nd e vorba de intervale mai lungi de prognoz\u0103, merg\u00e2nd spre 2013 \u015fi dincolo; cu c\u00e2t o banc\u0103 sau un analist este mai optimist \u00een privin\u0163a \u015fanselor Europei de a dep\u0103\u015fi repede criza, cu at\u00e2t leul va ap\u0103rea mai puternic \u00een calculele lor pe termen mediu.<\/p>\n
Dar va avea nevoie Rom\u00e2nia s\u0103 foloseasc\u0103 banii de la FMI, respectiv cele 3,6 mld. euro puse la dispozi\u0163ia BNR prin acordul preventiv, pentru cazul unor \u015focuri externe? “Sper\u0103m c\u0103 nu va fi nevoit\u0103 s\u0103 apeleze la sumele din \u00eemprumutul cu FMI”, r\u0103spund reprezentan\u0163ii Intesa Sanpaolo Bank. “Nu cred. Dar este bine c\u0103 aceste sume exist\u0103”, afirm\u0103 Ella Kallai. Georgiana Constantinescu \u00ee\u015fi justific\u0103 opinia similar\u0103 \u0163in\u00e2nd cont mai ales de rata confortabil\u0103 de subscriere ob\u0163inut\u0103 de Rom\u00e2nia la emisiunile de titluri ale Ministerului Finan\u0163elor, at\u00e2t pe pia\u0163a intern\u0103, c\u00e2t \u015fi pe cea extern\u0103 (cea mai spectaculoas\u0103 fiind subscrierea de 7 mld. dolari la emisiunea de obliga\u0163iuni pe zece ani \u00een valoare de 1,5 mld. dolari, lansat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 pe pia\u0163a american\u0103). C\u0103t\u0103lina Molnar se refer\u0103 \u015fi ea la emisiunea de obliga\u0163iuni \u00een dolari, ce “poate tempera temerile legate de posibilitatea Rom\u00e2niei de a accesa pie\u0163ele externe”, la care se adaug\u0103 faptul c\u0103 Guvernul negociaz\u0103 un acord de tip preventiv \u015fi cu Banca Mondial\u0103, \u00een valoare de 1 mld. euro.<\/p>\n
Ionu\u0163 Dumitru, economistul-\u015fef al Raiffeisen Bank, consider\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u c\u0103 “evolu\u0163iile de pe pie\u0163ele externe (percep\u0163ia investitorilor), fluxurile de capital \u015fi fundamentele economice interne vor fi factorii principali care vor defini dinamica viitoare a cursului de schimb”. Pe de o parte, politicile economice interne apar ca fiind adecvate \u00een prezent, cu o \u0163int\u0103 de deficit bugetar sub 4,4% din PIB pentru 2011 deja \u00eendeplinit\u0103 \u015fi una de 1,9% din PIB pentru 2012 care va accelera consolidarea fiscal\u0103. Pe de alt\u0103 parte, fluxurile nete de capital str\u0103in r\u0103m\u00e2n deocamdat\u0103 reduse, iar incertitudinile sunt mari pe pie\u0163ele financiare, pentru c\u0103 nu s-a rezolvat criza datoriilor din zona euro, astfel \u00eenc\u00e2t “impactul acestui factor asupra cursului de schimb va r\u0103m\u00e2ne dominant, f\u0103c\u00e2nd improbabil\u0103 o apreciere a leului \u00een lunile urm\u0103toare”.<\/p>\n
Discu\u0163ia despre economia intern\u0103 e dus\u0103 mai departe de Eugen \u015einca, economist al BCR, care prezint\u0103 o prognoz\u0103 de cre\u015ftere a PIB mai mic\u0103 dec\u00e2t cea de 1,8% a FMI \u00eenc\u0103 valabil\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103, respectiv 1,2%, motivat\u0103 prin “recesiunea moderat\u0103” din zona euro \u015fi efectul de baz\u0103 negativ din agricultur\u0103 (dup\u0103 un an cu cre\u015ftere mare e greu de realizat o cre\u015ftere procentual\u0103 comparabil\u0103). El se arat\u0103 \u00eens\u0103 \u00eencrez\u0103tor c\u0103 Rom\u00e2nia va evita recesiunea dac\u0103 va reu\u015fi s\u0103 m\u0103reasc\u0103 absorb\u0163ia fondurilor europene \u015fi s\u0103 beneficieze de startul produc\u0163iei \u00een capacit\u0103\u0163i industriale precum cea a Ford de la Craiova (care ar putea produce 60.000 de unit\u0103\u0163i) sau cele ocupate de Bosch \u015fi De’Longhi la Cluj, \u00een locul Nokia.<\/p>\n
<\/p>\n
Mai mult, cre\u015fterea economic\u0103 nu va fi paralizat\u0103 de t\u0103ierile de deficit considerate ambi\u0163ioase inclusiv de c\u0103tre FMI, ci va r\u0103m\u00e2ne compatibil\u0103 cu ele, consider\u0103 anali\u015ftii. “Faptul c\u0103 pe parcursul anului trecut au coexistat cre\u015fterea economic\u0103 (e adev\u0103rat, modest\u0103 – probabil \u00een jurul a 2,3%) cu o relativ spectaculoas\u0103 sc\u0103dere a deficitului bugetar de la 6,5% \u00een 2010 la 4,35% este o dovad\u0103 c\u0103 se poate. Statul are \u00eenc\u0103 posibilitatea de a \u00eencerca s\u0103 mic\u015foreze deficitul f\u0103r\u0103 a st\u00e2njeni avansul economic, prin \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea colect\u0103rii impozitelor \u015fi a taxelor \u015fi prin eficientizarea activit\u0103\u0163ii companiilor din portofoliul propriu”, crede Camil Apostol. Al\u0163ii sunt un pic mai sceptici: Vlad Muscalu de la ING se a\u015fteapt\u0103 la “obi\u015fnuitele tensiuni politice, mai ales c\u0103 sondajele sugereaz\u0103 o schimbare a componen\u0163ei Parlamentului”, astfel \u00eenc\u00e2t anul electoral e de a\u015fteptat s\u0103 aduc\u0103 “o \u00eencetinire a procesului de ajustare fiscal\u0103, dar nu \u015fi o inversare a lui, iar dac\u0103 2012 se va \u00eencheia cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB \u00een loc de 1,9%, pie\u0163ele n-ar trebui s\u0103 penalizeze asta prea tare”.<\/p>\n
Deocamdat\u0103, cea mai ferm\u0103 \u00een privin\u0163a pericolelor anului electoral e Banca Na\u0163ional\u0103, care, \u00een comunicatul difuzat cu ocazia reducerii de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 a dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 – de la 5,75% la 5,50% -, pune pe primul loc elementul politic ca factor de risc pentru obiectivul ei de dezinfla\u0163ie, chiar \u00eenaintea celui extern legat de zona euro. “Persist\u0103 riscuri asociate \u00een principal factorilor afla\u0163i \u00een afara sferei de influen\u0163\u0103 a b\u0103ncii centrale – ajust\u0103rile pre\u0163urilor administrate, posibile derapaje \u00een privin\u0163a politicii fiscale \u015fi a implement\u0103rii reformelor structurale, precum \u015fi tensiunile asociate contextului electoral”, sus\u0163ine BNR, care a schimbat tot acum \u015fi formularea standard din comunicatul anterior (“ajustarea gradual\u0103 a politicii monetare”) cu una mai prudent\u0103 (“ajustarea gradual\u0103 \u015fi judicioas\u0103 a condi\u0163iilor monetare reale \u00een sens larg”).<\/p>\n
Economi\u015ftii ING interpreteaz\u0103 mesajul BNR drept o posibil\u0103 \u00eencheiere a ciclului actual de trei reduceri consecutive ale dob\u00e2nzii, \u00een timp ce Eugen \u015einca de la BCR nu exclude o continuare a t\u0103ierilor de dob\u00e2nd\u0103, cu avertismentul c\u0103 a\u015fa ar cre\u015fte \u00eens\u0103 probabilitatea ca peste c\u00e2teva luni s\u0103 fie nevoie de majorarea la loc a dob\u00e2nzii, \u00een condi\u0163iile \u00een care efectul statistic de baz\u0103 rezultat din ieftinirile verii \u015fi ale toamnei trecute va face ca infla\u0163ia, care se \u00eendreapt\u0103 spre minime istorice de 2-2,5% la prim\u0103var\u0103, s\u0103 creasc\u0103 din nou \u00een a doua parte a anului. Al\u0163i bancheri sunt \u00eens\u0103 mai optimi\u015fti, miz\u00e2nd pe o sc\u0103dere \u00een continuare a dob\u00e2nzii spre 5,25% sau chiar la 5%, din ra\u0163iuni de impulsionare a cre\u015fterii economice (Citigroup, RBS Rom\u00e2nia, Alpha Bank). Ba chiar unii se a\u015fteapt\u0103 \u015fi la o reducere posibil\u0103 a ratei rezervelor minime la lei \u015fi valut\u0103 (Alpha Bank, Raiffeisen), dac\u0103 tensiunile din zona euro se mai risipesc.<\/p>\n
Ce rol vor avea \u00een acest context b\u0103ncile \u015fi creditarea \u00een sus\u0163inerea economiei? Analista Credit Europe Bank prevede “o evolu\u0163ie modest\u0103 a activit\u0103\u0163ii de creditare, cu o rat\u0103 anual\u0103 de cre\u015ftere de 5%”, explicabil\u0103 prin reducerea expunerii b\u0103ncilor-mam\u0103 \u00een zona Europei Centrale \u015fi de Est \u015fi prin efortul b\u0103ncilor de consolidare a capitalului, ca s\u0103 se poat\u0103 conforma cerin\u0163elor de capitalizare impuse de Autoritatea Bancar\u0103 European\u0103 (o rat\u0103 a capitalului de baz\u0103 de 9%). Iar \u00een condi\u0163iile \u00een care cre\u015fte dependen\u0163a finan\u0163\u0103rii de pia\u0163a intern\u0103 \u015fi de resursele ei, creditul \u00een lei devine o alternativ\u0103, “sus\u0163inut\u0103 \u015fi de semnalele trimise \u00een pia\u0163\u0103 de BNR prin instrumentele de politic\u0103 monetar\u0103 \u015fi asigurarea lichidit\u0103\u0163ii adecvate \u00een pia\u0163\u0103”. “Estim\u0103m o cre\u015ftere modest\u0103 a credit\u0103rii, cu un accent mai mare pe creditarea \u00een lei”, afirm\u0103 oficialii Intesa Sanpaolo Bank, care anticipeaz\u0103 \u00een paralel \u015fi o cre\u015ftere a consumului intern, impulsionat de o “\u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire semnificativ\u0103” a absorb\u0163iei fondurilor UE.<\/p>\n
\u00cen privin\u0163a dob\u00e2nzilor bancare, economistul-\u015fef al Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia se a\u015fteapt\u0103 ca ratele la depozite \u015fi la credite s\u0103 se reduc\u0103 \u00een cele din urm\u0103, dar \u00eentr-un ritm lent. “Ajustarea dob\u00e2nzilor la lei, \u00een special pentru gospod\u0103rii, a fost pu\u0163in semnificativ\u0103 anul trecut \u015fi foarte probabil va r\u0103m\u00e2ne a\u015fa \u00een urm\u0103toarele trimestre.” C\u00e2t prive\u015fte finan\u0163\u0103rile \u00een valut\u0103, ele se vor scumpi, din cauza reducerii resurselor disponibile de la b\u0103ncile-mam\u0103 \u015fi a procesului de dezintermediere financiar\u0103 la nivel european, conform C\u0103t\u0103linei Molnar de la RBS Rom\u00e2nia. Economistul-\u015fef al Piraeus crede c\u0103 sc\u0103derea dob\u00e2nzii la credite, \u00een m\u0103sura \u00een care va avea loc, va stimula creditul \u00een lei, \u00een defavoarea celui \u00een euro. \u015eansele “leiz\u0103rii” creditului nu numai c\u0103 exist\u0103, dar sunt semnificative, sus\u0163ine \u015fi Ella Kallai de la Alpha Bank, care aminte\u015fte c\u0103, anul trecut, creditele \u00een lei acordate companiilor au avut cea mai alert\u0103 dinamic\u0103. Creditarea \u00een lei ar putea s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren comparativ cu cea \u00een valut\u0103 \u015fi ca efect al noului regulament de creditare pentru persoanele fizice (care impune restric\u0163ii suplimentare la \u00eemprumuturile de consum \u00een moned\u0103 str\u0103in\u0103), completeaz\u0103 C\u0103t\u0103lina Molnar.<\/p>\n
Prin urmare, ceea ce e cert e c\u0103 BNR are \u015fi disponibilitatea, \u015fi capacitatea de a \u0163ine cursul \u00eentre anumite limite dac\u0103 apar turbulen\u0163e dinspre zona euro. Mult mai greu de prev\u0103zut e \u00eens\u0103 contextul din economie, care \u00eencepe cu jocurile electorale autohtone de-a majorat salariile \u015fi mic\u015forat TVA, trece prin str\u00e2mtorarea grupurilor bancare din Vest cu filiale la noi \u015fi se \u00eencheie \u00eentr-o cre\u015ftere a PIB dependent\u0103 de c\u00e2teva companii str\u0103ine \u015fi de eterna poveste a fondurilor europene.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen Rom\u00e2nia ultimilor ani, discu\u0163iile despre cursul de schimb au plecat fie de la temerea c\u0103 leul cade, fie de la nemul\u0163umirea c\u0103 nu scade destul. \u00cen ianuarie, riscul de recesiune din zona euro \u015fi tensiunile de pe pie\u0163e au adus un puseu de nervozitate \u015fi pe pia\u0163a valutar\u0103, iar temerile legate de curs au revenit. Ce se va \u00eent\u00e2mpla cu moneda rom\u00e2neasc\u0103?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7734,7267,185,182,7733,411,7458,188,930,472,184,8349,7586,10266],"class_list":["post-53512","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-analisti","tag-banci","tag-bnr","tag-criza","tag-curs-valutar","tag-deficit","tag-dobanda","tag-economie","tag-euro","tag-finantare","tag-inflatie","tag-leu","tag-rezerve","tag-valuta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53512","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=53512"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53512\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":70192,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53512\/revisions\/70192"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=53512"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=53512"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=53512"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}