{"id":53391,"date":"2012-01-29T23:00:00","date_gmt":"2012-01-29T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=53391"},"modified":"2026-04-03T06:55:07","modified_gmt":"2026-04-03T06:55:07","slug":"capital-strain-vs-capital-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=53391","title":{"rendered":"Capital str\u0103in vs. capital rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"

“\u00cen vara asta eram la Paris \u015fi, \u00eentr-o pia\u0163\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 Oper\u0103, am auzit tangouri celebre \u015fi oameni de toate v\u00e2rstele dansau. \u015ei am zis, iat\u0103, oamenii sunt \u00een criz\u0103, criza e prezent\u0103 la Paris, peste tot \u00een magazine, \u00een restaurante, dar oamenii \u00eencep s\u0103 caute o nou\u0103 normalitate. Va trebui s\u0103 ne trezim \u015fi noi \u015fi va trebui s\u0103 c\u0103ut\u0103m o alt\u0103 normalitate.” Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, vorbea la finele anului trecut despre noul stil de via\u0163\u0103 a parizienilor, odat\u0103 cu referirile b\u0103ncii centrale la banii str\u0103ini care “a\u015fteapt\u0103 terminarea ciclului economic actual pentru a veni din nou c\u0103tre Rom\u00e2nia”. \u00cen cifre, intr\u0103rile anuale de capital \u00eensumau \u00een medie circa 16 miliarde de euro \u00eentre 2004-2008, dar odat\u0103 cu \u00eenceputul crizei acest flux de bani s-a oprit, \u015fi, dup\u0103 cum spune Vasilescu, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 accepte c\u0103 nu mai poate avea bun\u0103stare din economisirea altor \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Investi\u0163iile str\u0103ine au ajuns \u00een 2011 la cel mai sc\u0103zut nivel din ultimii opt ani, iar pragul de circa 1,5 miliarde de euro este similar celui din perioada 2000-2002. Evolu\u0163ia este catalogat\u0103 de bancheri drept \u00eengrijor\u0103toare, nivelul reu\u015find s\u0103 acopere doar o treime din deficitul de cont curent, situ\u00e2ndu-se cu aproape jum\u0103tate sub pragul anului 2010, c\u00e2nd investi\u0163iile au totalizat 2,22 miliarde de euro, \u015fi fiind numai o mic\u0103 parte din v\u00e2rful de 9,5 miliarde de euro \u00eenregistrat \u00een 2008. “Evolu\u0163ia slab\u0103 a investi\u0163iilor str\u0103ine este urmarea deterior\u0103rii percep\u0163iei investitorilor fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia, tergivers\u0103rii eficientiz\u0103rii \u015fi restructur\u0103rii sectorului public \u015fi infrastructurii deficitare”, declara recent Melania H\u0103ncil\u0103, economistul-\u015fef al Volksbank, citat\u0103 de Ziarul Financiar. La toate acestea se adaug\u0103 contrac\u0163ia consumului intern care a diminuat atractivitatea \u0163\u0103rii ca pia\u0163\u0103 de desfacere.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Problema se manifest\u0103 la nivelul \u00eentregii regiuni a Europei Centrale \u015fi de Est, unde valoarea investi\u0163iilor str\u0103ine este \u00een picaj, ca urmare a reducerii apetitului pentru investi\u0163ii. Solu\u0163ia atragerii fondurilor europene, cea mai bun\u0103 pentru a avea intr\u0103ri de capitaluri care s\u0103 nu amplifice datoria extern\u0103 \u015fi pentru a genera cre\u015ftere economic\u0103, este catalogat\u0103 de oficialii europeni drept “dramatic\u0103”. Pe l\u00e2ng\u0103 riscul de a pierde din banii aloca\u0163i pentru perioada urm\u0103toare, economia rom\u00e2neasc\u0103 \u00eent\u00e2rzie s\u0103 recupereze decalajul fa\u0163\u0103 de celelalte state din UE, dup\u0103 cum spune Benoit Nadler, expert la Directoratul General de Politic\u0103 Regional\u0103 din cadrul Comisiei Europene. Potrivit CE, rata de absorb\u0163ie a fondurilor de c\u0103tre Rom\u00e2nia este de doar 3,5%: “Dac\u0103 nu exist\u0103 proiecte implementate cu fonduri europene, nu va exista motorul pentru revenire economic\u0103, Rom\u00e2nia nu are mecanisme de cre\u015ftere economic\u0103. Astfel, Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi va pierde din atractivitate pentru c\u0103 va fi din ce \u00een ce mai greu s\u0103 recupereze decalajul fa\u0163\u0103 de alte state europene”. Printre motivele pentru care gradul de absorb\u0163ie al fondurilor UE este at\u00e2t de redus, reprezentantul CE a men\u0163ionat procedurile licita\u0163iilor tehnice, capacitatea redus\u0103 a beneficiarilor, dar \u015fi problemele de la nivelul autorit\u0103\u0163ilor de management. \u00cen cazul beneficiarilor, avansurile sunt mari, deci ei nu se gr\u0103besc s\u0103 ob\u0163in\u0103 banii, iar la nivelul autorit\u0103\u0163ilor de management exper\u0163ii constat\u0103 probleme de personal \u015fi de competen\u0163\u0103. “Toate aceste dificult\u0103\u0163i \u00eempiedic\u0103 firmele serioase s\u0103 fac\u0103 afaceri \u00een Rom\u00e2nia. Primim \u00een fiecare zi la Bruxelles pl\u00e2ngeri de la companii despre lipsa de transparen\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia la licita\u0163iile publice”, spune Nadler.<\/p>\n

<\/p>\n

CONFORM INFORMA\u0162IILOR DINTR-UN DOCUMENT AL GUVERNULUI destinat investitorilor str\u0103ini, Rom\u00e2nia are ca obiectiv atragerea de investi\u0163ii str\u0103ine \u00een infrastructur\u0103, agricultur\u0103, energie sau s\u0103n\u0103tate. Totu\u015fi, sectorul financiar a atras \u00een ultimii ani grosul investi\u0163iilor – care au mers \u00een special \u00een acoperirea pierderilor -, \u00een timp ce sumele r\u0103mase pentru investi\u0163ii noi \u00een produc\u0163ie au fost nesemnificative. “Diminuarea investi\u0163iilor str\u0103ine nu \u0163ine neap\u0103rat de performan\u0163a \u0163\u0103rii, ci de faptul c\u0103 multe dintre companii au preferat s\u0103 vad\u0103 care va fi evolu\u0163ia economic\u0103 pe aceste nisipuri mi\u015fc\u0103toare”, spune Wilhelm Molterer, vicepre\u015fedintele B\u0103ncii Europene de Investi\u0163ii. Totu\u015fi, semnalele date de investitorii str\u0103ini \u00een ultimii ani – plecarea Nokia, mutarea centrului de servicii ING de la Cluj \u00een Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Ia\u015fi \u00een Republica Moldova sau ale Nestl\u00e9 \u015fi Kraft \u00een Bulgaria – s-au reflectat \u00een rezultatele economiei rom\u00e2ne\u015fti, lovit\u0103 nu doar de stoparea investi\u0163iilor str\u0103ine \u015fi relocarea celor existente.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Investi\u0163iile str\u0103ine vor fi \u00eentotdeauna importante pentru cre\u015fterea economic\u0103, iar plecarea Nokia din Rom\u00e2nia arat\u0103 c\u0103 un guvern nu trebuie s\u0103 se bazeze pe politicile fiscale pentru atragerea de investitori interesa\u0163i de modele de business low-cost”, explica recent Roland Berger, fondatorul uneia dintre cele mai importante companii interna\u0163ionale de consultan\u0163\u0103 strategic\u0103. Ce-i drept, Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi pierde treptat avantajul de pia\u0163\u0103 low-cost \u00een favoarea unor zone mai pu\u0163in dezvoltate ale lumii, precum Asia, America Latin\u0103 sau Africa, fapt demonstrat \u015fi de decizia grupului finlandez Nokia de a \u00eenchide fabrica de la Cluj, anul\u00e2nd practic cea mai important\u0103 investi\u0163ie efectuat\u0103 \u00een ultimii ani pe plan local, dup\u0103 cum se arat\u0103 \u00eentr-un raport al companiei de consultan\u0163\u0103 Deloitte. Din moment ce \u0163ara se confrunt\u0103 cu o competi\u0163ie feroce, tot mai dur\u0103 la nivel global, guvernul trebuie s\u0103 echilibreze riscul de a pierde investi\u0163ii cu beneficiile aduse de atragerea unora noi, sus\u0163in autorii raportului, recomand\u00e2nd proiecte de construc\u0163ii, de infrastructur\u0103 \u015fi de dezvoltare agricol\u0103, sprijinite de accelerarea absorb\u0163iei fondurilor structurale UE, ca solu\u0163ii “imediate” pentru a contrabalansa impactul plec\u0103rii companiilor str\u0103ine.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

VALOAREA AD\u0102UGAT\u0102 CREAT\u0102 DE COMPANIILE STR\u0102INE din Rom\u00e2nia este mai mic\u0103 dec\u00e2t cea a firmelor locale \u015fi cea mai sc\u0103zut\u0103 din Europa Central\u0103, ceea ce arat\u0103 c\u0103 investi\u0163iile str\u0103ine nu au contribuit prea mult la economia na\u0163ional\u0103, declara \u00een cadrul unei conferin\u0163e de pres\u0103 Donato De Rosa, senior economist la Banca Mondial\u0103. “\u015ei firmele rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi cele str\u0103ine din Rom\u00e2nia sunt mai pu\u0163in productive dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri din Europa, dar firmele locale au \u00eenregistrat o cre\u015ftere a productivit\u0103\u0163ii mai rapid\u0103 dec\u00e2t companiile str\u0103ine”, spunea oficialul, asta \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 investi\u0163iile str\u0103ine realizate \u00een sectoare mature din economia rom\u00e2neasc\u0103 au produs cea mai mic\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103 din Europa Central\u0103. Potrivit datelor prezentate de Banca Mondial\u0103, cre\u015fterea anual\u0103 a valorii ad\u0103ugate produs\u0103 de firmele str\u0103ine din Rom\u00e2nia a fost \u00eentre 2003 \u015fi 2008 de doar 2,6%, \u00een timp ce pentru companiile locale cre\u015fterea a fost de 5,9%. \u00cen aceste condi\u0163ii, firmele locale au avut a doua cea mai mare cre\u015ftere a valorii ad\u0103ugate \u00een perioada analizat\u0103 din regiune, fiind dep\u0103\u015fite doar de companiile din Polonia, cu 7,1%. Pe de alt\u0103 parte, firmele str\u0103ine din Rom\u00e2nia au avut cea mai redus\u0103 cre\u015ftere anual\u0103 a valorii ad\u0103ugate din Europa Central\u0103, cele din Cehia (4,3%), Polonia (12,4%), Slovenia (10,1%) \u015fi Estonia (2,9%) \u00eenregistr\u00e2nd rate superioare. “Partea pozitiv\u0103 este c\u0103 firmele str\u0103ine au fost un model pentru cele autohtone \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, au avut un efect de antrenare a mediului economic. Partea negativ\u0103 este c\u0103 firmele str\u0103ine nu au contribuit prea mult la economia na\u0163ional\u0103”, a ad\u0103ugat De Rosa.<\/p>\n

<\/p>\n

“\u00cen perioada la care se face referire, companiile, at\u00e2t cele autohtone, c\u00e2t \u015fi cele str\u0103ine, au \u00eenregistrat o productivitate sc\u0103zut\u0103 datorit\u0103 lipsei unui mediu competi\u0163ional bine reglementat, respectiv datorit\u0103 lipsei investi\u0163iilor \u00een cercetare \u015fi dezvoltare”, spune Alexandra G\u0103tej, pre\u015fedintele Camerei de Comer\u0163 Rom\u00e2no-Americane. Aportul de valoare ad\u0103ugat\u0103 nu este \u00eens\u0103 \u00een mod hot\u0103r\u00e2tor determinat de na\u0163ionalitatea capitalului, ci de gradul ei de integrare, at\u00e2t pe orizontal\u0103, c\u00e2t \u015fi pe vertical\u0103.<\/p>\n

Analistul economic Mircea Co\u015fea se refer\u0103 la faptul c\u0103 o integrare mai mare \u015fi o tehnicitate mai \u00eenalt\u0103 contribuie la cre\u015fterea valorii consumului intermediar. Influen\u0163\u0103 au, fire\u015fte, \u015fi gradul de complexitate a produsului, raportul dintre ponderea importului \u015fi a pie\u0163ei interne \u00een accesul la elementele de consum intermediar, dar \u015fi politica raportului de schimb \u00eentre euro \u015fi monedele na\u0163ionale. Aportul de valoare ad\u0103ugat\u0103 este determinat de compara\u0163ia dintre \u00eentreprinderile str\u0103ine \u015fi cele autohtone \u015fi gradul de liberalizare a pie\u0163ei de utilit\u0103\u0163i, ca \u015fi de capacitatea \u00eentreprinderilor str\u0103ine de a se adapta func\u0163ion\u0103rii unor pie\u0163e \u00eenc\u0103 neconsolidate din punctul de vedere al capacit\u0103\u0163ii de predictibilitate administrativ\u0103, institu\u0163ional\u0103 \u015fi fiscal\u0103. “Exist\u0103 \u00eenc\u0103 o discriminare indirect\u0103 a firmelor str\u0103ine \u00een sensul limit\u0103rii posibilit\u0103\u0163ilor de a accesa prin licita\u0163ii comenzi din fonduri publice, efect al clientelismului politic \u015fi al truc\u0103rii licita\u0163iilor”, spune Co\u015fea. \u00cen baza acestor elemente, remarc\u0103 analistul, am putea sesiza anumite avantaje pe care le au \u00eentreprinderile autohtone \u00eentr-o \u0163ar\u0103 ca Rom\u00e2nia unde exist\u0103 nu numai diferen\u0163e de grad de integrare \u015fi tehnicitate a produc\u0163iei \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de entit\u0103\u0163i economice analizate, dar \u015fi condi\u0163ii politice clientelare de la contracte preferen\u0163iale la tolerarea evaziunii.<\/p>\n

Consultantul financiar Ionel Bl\u0103nculescu face trimitere la faptul c\u0103 marile corpora\u0163ii export\u0103 profitul aferent opera\u0163iunilor din Rom\u00e2nia prin optimiz\u0103ri fiscale, \u00een special prin procedura pre\u0163urilor de transfer, “cea mai sofisticat\u0103 cale relativ legal\u0103 de a efectua mare evaziune fiscal\u0103”. Din acest motiv, componenta de valoare ad\u0103ugat\u0103 la economia Rom\u00e2niei se reduce \u00een mod considerabil, la sub 50% din cea produs\u0103 de companiile rom\u00e2ne\u015fti, care prezint\u0103 o competitivitate \u015fi eficien\u0163\u0103 cu mult mai reduse dec\u00e2t a respectivelor corpora\u0163ii. Bl\u0103nculescu \u00eel nume\u015fte un paradox \u015fi arat\u0103 cu degetul \u015fi c\u0103tre companiile din \u0163ar\u0103. Mai exact, la marii latifundiari care au produs o cifr\u0103 de afaceri mare din exporturi de produc\u0163ie agricol\u0103, \u00eens\u0103 aportul lor la veniturile statului au fost sub a\u015ftept\u0103rile Guvernului, obligat din acest motiv s\u0103 efectueze o rectificare bugetar\u0103 negativ\u0103. De\u015fi Rom\u00e2nia a raportat cre\u015ftere economic\u0103 \u00een penultimul trimestrul al anului trecut, mai ales gra\u0163ie aportului agriculturii la balan\u0163a exporturilor, at\u00e2ta timp c\u00e2t valoarea ad\u0103ugat\u0103 a fost exportat\u0103, \u00eempreun\u0103 cu profitul aferent, economia a avut foarte pu\u0163in de c\u00e2\u015ftigat: “Din acest motiv o \u0163ar\u0103 bogat\u0103 ca a noastr\u0103 \u00een resurse de toate felurile are un nivel de trai execrabil. E nevoie de control \u015fi de decizie pentru a inversa tendin\u0163a”, spune consultantul.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Bogdan Belciu, partener \u00een servicii de consultan\u0163\u0103 pentru management \u00een cadrul PwC Rom\u00e2nia, se uit\u0103 \u015fi la cre\u015fterea mai mare a productivit\u0103\u0163ii firmelor rom\u00e2ne\u015fti, datorat\u0103 nivelului mai cobor\u00e2t de la care pornesc. Totu\u015fi, \u00een termeni relativi, companiile multina\u0163ionale vin cu experien\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 pe care o adapteaz\u0103 \u015fi o implementeaz\u0103 gradual \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Astfel, au \u00een general o productivitate mai bun\u0103 \u015fi de multe ori sunt un model pentru companiile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi o parte dintre acestea \u00eencep s\u0103 recupereze gradual teren. Companiile str\u0103ine din domeniul produc\u0163iei folosesc \u00eens\u0103 multe ansambluri \u015fi componente importate, ceea ce diminueaz\u0103 valoarea ad\u0103ugat\u0103 generat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Belciu explic\u0103 faptul c\u0103 situa\u0163ia e tranzitorie, pentru c\u0103 furnizorii lor \u00ee\u015fi mut\u0103 \u00een unele cazuri opera\u0163iunile \u00een Rom\u00e2nia sau produc\u0103torii se orienteaz\u0103 gradual c\u0103tre furnizori rom\u00e2ni \u00eentr-un efort de optimizare a costului total. Estimarea partenerului PwC e aceea c\u0103 valoarea ad\u0103ugat\u0103 total\u0103 a companiilor str\u0103ine va cre\u015fte nu numai prin cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii, dar \u015fi prin extinderea acoperirii lan\u0163ului valoric cu componente produse pe plan local: “Rom\u00e2nia nu ar fi crescut cu acela\u015fi ritm f\u0103r\u0103 investi\u0163ii str\u0103ine \u015fi, mai mult, poten\u0163ialul de cre\u015ftere pe termen mediu \u015fi lung depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de reluarea investi\u0163iilor str\u0103ine, \u00een paralel cu o orientare mai mare a companiilor rom\u00e2ne\u015fti c\u0103tre pie\u0163ele interna\u0163ionale”.<\/p>\n

Pentru grupul Dacia-Renault, cel mai mare exportator al Rom\u00e2niei, factorii de multiplicare care genereaz\u0103 direct \u015fi indirect locuri de munc\u0103 sunt un exemplu pozitiv. “Dacia lucreaz\u0103 \u00een total cu 1.132 de societ\u0103\u0163i prestatoare de servicii, dintre care 720 sunt firme rom\u00e2ne\u015fti”, declara pentru BUSINESS Magazin Liviu Ion, director de comunicare al Dacia. Astfel, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1999, Dacia avea 26.475 salaria\u0163i care lucrau cu to\u0163ii pe platforma industrial\u0103 de la Mioveni. Num\u0103rul lor s-a redus apoi, ajung\u00e2nd la circa 12.000 \u00een 2004, pentru ca \u00een prezent s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 14.000. Grupul Renault are \u00eens\u0103 \u00een Rom\u00e2nia diviziile Renault Technologie Roumanie, direc\u0163ia comercial\u0103 Dacia Renault Nissan \u015fi RCI – Renault Cr\u00e9dit International, iar num\u0103rul total al salaria\u0163ilor se apropie de 18.000. De slujbele din cadrul grupului se leag\u0103 at\u00e2t re\u0163eaua autorizat\u0103 Dacia (cuprinz\u00e2nd personalul din v\u00e2nz\u0103ri, service \u015fi piese de schimb), care are aproape 3.500 de salaria\u0163i, c\u00e2t \u015fi cea de furnizori, transportatori \u015fi prestatori de diverse servicii \u00een folosul Dacia, inclusiv catering, de pild\u0103 – firme ce \u00een total au peste 4.300 de salaria\u0163i. Dintre firmele legate de activitatea produc\u0103torului de autovehicule, \u00een Rom\u00e2nia sunt patru furnizori de componente auto care lucrez\u0103 exclusiv pentru Dacia: Cortubi (pentru \u0163evile de e\u015fapament), Euro APS (pentru plan\u015fe de bord \u015fi bare para\u015foc), Valeo Controls (pentru elemente de climatizare) \u015fi Johnson Controls (pentru scaune).<\/p>\n

<\/p>\n

“TREBUIE S\u0102 AVEM \u00ceN VEDERE FAPTUL C\u0102 avantajele de cost ale Rom\u00e2niei se vor eroda \u00een timp \u015fi de aceea e important s\u0103 punem accent pe sectoarele cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare, pe cercetare \u015fi dezvoltare, pe inova\u0163ie”, explic\u0103 Bogdan Belciu. De asemenea, rezolvarea eternelor probleme legate de infrastructur\u0103, stabilitatea legislativ\u0103 \u015fi \u00eencrederea \u00een sectorul public sunt necesare pentru a asigura un mediu stabil \u015fi atractiv pentru investi\u0163iile str\u0103ine. Pe l\u00e2ng\u0103 ace\u015fti factori, trebuie men\u0163ionat\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 importan\u0163a cre\u015fterii exporturilor \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd a celor f\u0103cute de companii rom\u00e2ne\u015fti – pe l\u00e2ng\u0103 cele ale multina\u0163ionalelor care au relocat produc\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia. Studiile PwC arat\u0103 c\u0103 gradul de consolidare la nivel global cre\u015fte \u00een toate industriile \u015fi pentru a reu\u015fi s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi s\u0103 creasc\u0103, companiile rom\u00e2ne\u015fti trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi defineasc\u0103 foarte bine priorit\u0103\u0163ile strategice, s\u0103 identifice ni\u015fe de produs \u015fi de pia\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 creeze avantaje competitive.<\/p>\n

“Marea deosebire dintre capitalul local \u015fi cel itinerant, str\u0103in, este felul cum se comport\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie de criz\u0103. Tot capitalul este, \u00een esen\u0163\u0103, oportunist, dar pentru cel local vor conta, \u00een primul r\u00e2nd, oportunit\u0103\u0163ile de aici”, spune Dan \u015eucu, fondatorul Mobexpert, unul dintre cele mai mari businessuri dezvoltate de un rom\u00e2n. Retailerul de mobil\u0103 nu a \u00eenchis niciun magazin \u00een ultimii trei ani, de\u015fi pia\u0163a a sc\u0103zut dramatic cu dou\u0103 cifre \u00een perioada recesiunii \u015fi niciuna dintre cele nou\u0103 fabrici din Rom\u00e2nia, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul unor companii multina\u0163ionale prezente pe pia\u0163a local\u0103. “Ne-am concentrat pe ni\u015fele de cre\u015ftere, \u00een loc s\u0103 fim obseda\u0163i de reduceri de costuri: am investit \u00een cercetare, dezvoltare \u015fi colec\u0163ii noi bugete duble fa\u0163\u0103 de perioada anterioar\u0103”, explic\u0103 omul de afaceri. Investitorul rom\u00e2n, spune \u015eucu, nu \u00eenchide afacerea sau fabrica din Rom\u00e2nia \u015fi nu se mut\u0103 \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103 atunci c\u00e2nd strategia global\u0103, oportunitatea sau costurile se schimb\u0103: “Pentru un investitor rom\u00e2n, toat\u0103 afacerea este construit\u0103 \u00een jurul clientului \u015fi consumatorului de aici, \u0163ine cont de preferin\u0163ele, nevoile \u015fi stilul s\u0103u de via\u0163\u0103”.<\/p>\n

Florin Talpe\u015f, fondatorul companiei Softwin, spune c\u0103 economia real\u0103 din pia\u0163a local\u0103 este mai nou\u0103 de zece ani, iar dezvoltarea unei afaceri locale impune cuno\u015ftin\u0163e de business pentru a putea face fa\u0163\u0103 concuren\u0163ei str\u0103ine. “Exist\u0103 o oarecare ne\u00eencredere \u00een capacitatea investitorului rom\u00e2n de a contribui mult la competitivitate \u015fi la dezvoltarea economiei”, spune omul care a pus bazele furnizorului de solu\u0163ii de securitate IT BitDefender, cu o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de peste 30% \u00een Rom\u00e2nia \u015fi circa 2% la nivel mondial. Partea de IMM-uri e tratat\u0103 mai mult ca un “trebuie”, explic\u0103 antreprenorul, pu\u0163ini \u00een\u0163eleg\u00e2nd importan\u0163a societ\u0103\u0163ilor mici \u015fi mijlocii pentru stabilitatea economiei, mai ales acum, c\u00e2nd dorin\u0163a de a investi \u00een Rom\u00e2nia e redus\u0103. Pe aceea\u015fi linie, George Mucibabici, pre\u015fedintele Deloitte, spune c\u0103 firmele locale au fost for\u0163ate din cauza concuren\u0163ei la salturi calitative uria\u015fe \u00een ultimii ani. El vorbe\u015fte despre schimbarea de paradigm\u0103 a percep\u0163iei asupra societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00een ultimii 20 de ani: “De la <suntem o \u0163ar\u0103 s\u0103rac\u0103 \u00een interior, dar prezentat\u0103 \u00een mod idilic \u00een exterior>, \u00een vremea comunist\u0103, la <suntem o \u0163ar\u0103 s\u0103rac\u0103, v\u0103 rug\u0103m ajuta\u0163i-ne \u015fi investi\u0163i \u00een Rom\u00e2nia>”. Mucibabici spune c\u0103 cineva ar trebui s\u0103 spun\u0103 “stop” acestei mentalit\u0103\u0163i, dat fiind faptul c\u0103, \u00een ultima vreme, capitalul autohton este puternic \u015fi ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 o egal\u0103 aten\u0163ie cu cel str\u0103in. Aten\u0163ia s-a concentrat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent pe capitalul extern pentru c\u0103 cel autohton abia se formase: “Am atins un nivel de maturizare c\u00e2nd vedem antreprenori care cump\u0103r\u0103 afaceri de la companii str\u0103ine”. Focusul pe firmele str\u0103ine este, a\u015fadar, un reflex \u015fi, dup\u0103 cum spune pre\u015fedintele Deloitte, investitorii locali merit\u0103 trata\u0163i cel pu\u0163in cu aceea\u015fi m\u0103sur\u0103. Companiile rom\u00e2ne\u015fti vor intra mai devreme sau mai t\u00e2rziu sub lupa societ\u0103\u0163ii dup\u0103 ce multina\u0163ionalele se vor concentra tot mai mult pe \u0163\u0103rile de origine din cauza crizei economice globale. “Un mix bun \u00eentre firme locale \u015fi str\u0103ine este supapa ideal\u0103 \u00een actualul context economic”, rezum\u0103 pre\u015fedintele Deloitte.<\/p>\n

<\/p>\n

“NU SUNT DE P\u0102RERE C\u0102 FIRMELE ROM\u00c2NE\u015eTI AR FI BENEFICIAT DE O STRATEGIE guvernamental\u0103 care ar fi constituit un motor al dezvolt\u0103rii lor \u015fi, implicit, de o capacitate sporit\u0103 de ob\u0163inere a valorii ad\u0103ugate”, spune analistul economic Mircea Co\u015fea. El condamn\u0103 politica economic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 1990 – “de o indiferen\u0163\u0103 vizibil\u0103 fa\u0163\u0103 de destinul acestora” – dublat\u0103 \u00een anumite perioade chiar de o atitudine ostil\u0103 manifestat\u0103 prin m\u0103suri precum impozitul forfetar sau \u00eent\u00e2rzierea restituirii TVA. \u015ei Co\u015fea consider\u0103 c\u0103 pentru Rom\u00e2nia dezvoltarea firmelor autohtone trebuie s\u0103 devin\u0103 o prioritate. Argumentul s\u0103u: criza a eviden\u0163iat \u00een toate \u0163\u0103rile cre\u015fterea rolului statului na\u0163ional ca singur garant al protec\u0163iei de care are nevoie popula\u0163ia \u00een fa\u0163a efectelor acestei crize. “\u00centoarcerea cu fa\u0163a c\u0103tre \u0163ar\u0103” a devenit un laitmotiv al politicilor economice \u00een sensul punerii accentului pe valorificarea resurselor interne, dezvoltarea pie\u0163ei \u015fi economisirii interne.<\/p>\n

Nevoia de capital na\u0163ional a devenit, spune Co\u015fea, o realitate, \u00een condi\u0163iile pericolului de contagiune \u015fi de repliere a capitalului bancar \u015fi investi\u0163ional spre \u0163\u0103rile de origine. “Rom\u00e2nia este un stat dena\u0163ionalizat prin reducerea sub minimul necesar a poten\u0163ialului de capital na\u0163ional, ajung\u00e2nd la stadiul de neocolonialism”, spune r\u0103spicat analistul. \u00cen viziunea sa, \u00een plan politic \u015fi social, \u00eentreprinderile cu capital autohton ar contribui la dezvoltarea \u015fi consolidarea clasei mijlocii. Criza datoriei suverane \u015fi scumpirea creditelor vor afecta \u015fi \u00een perioada urm\u0103toare fluxul de capital str\u0103in spre Rom\u00e2nia, mai ales \u00een condi\u0163iile \u00een care \u0163ara noastr\u0103 nu a reu\u015fit s\u0103 ofere un regim fiscal \u015fi un mediu de afaceri la un nivel concuren\u0163ional fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile vecine.<\/p>\n

Potrivit Alexandrei G\u0103tej, \u015fefa Camerei de Comer\u0163 Rom\u00e2nia-SUA, aten\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor asupra companiilor str\u0103ine trebuie s\u0103 se lege de actualul context economic, c\u00e2nd relocarea opera\u0163iunilor este o op\u0163iune \u015fi pentru companii de anvergur\u0103 care aleg alte destina\u0163ii, pe considerente ce \u0163in strict de agenda companiei sau de mediul investi\u0163ional \u00een general. \u00cen opinia fostului consilier preziden\u0163ial, una dintre direc\u0163iile prioritare ale statului rom\u00e2n ar trebui s\u0103 fie eficientizarea companiilor rom\u00e2ne\u015fti al c\u0103ror control \u00eel de\u0163ine \u00een prezent: companiile de stat opereaz\u0103 \u00een domenii-cheie precum energia, iar eficientizarea lor, transparentizarea, depolitizarea, privatizarea sau listarea pe pie\u0163ele de capital vor atrage investi\u0163ii necesare pentru economie. \u00cen acela\u015fi registru, consultanul financiar Ionel Bl\u0103nculescu propune ca statul s\u0103 se concentreze pe gestionarea eficient\u0103 a resurselor – “Rom\u00e2nia are capacitatea s\u0103 le genereze, cu condi\u0163ia s\u0103 nu mai fie deturnate grosolan prin corup\u0163ie, evaziune fiscal\u0103, lipsa unui control adev\u0103rat, eficient”. Dup\u0103 el, prioritatea num\u0103rul unu ar trebui s\u0103 fie lupta \u00eempotriva furtului institu\u0163ionalizat, generalizat, \u00een special prin corup\u0163ie la nivel central \u015fi local, care ar conduce la pierderi pentru economia na\u0163ional\u0103 la un raport de 1 la 100. “La un milion euro furat statul pierde 100 milioane euro. Reducerea acestui flagel na\u0163ional reprezint\u0103 cea mai bun\u0103 cale de atragere \u015fi fidelizare a investi\u0163iilor str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia”, rezum\u0103 Bl\u0103nculescu.<\/p>\n

Ar putea s\u0103-\u015fi permit\u0103 statul s\u0103 acorde stimulente specifice pentru companiile rom\u00e2ne\u015fti sau pentru a atrage \u00een continuare investi\u0163ii str\u0103ine sau ar trebui s\u0103 foloseasc\u0103 alte p\u00e2rghii, precum reducerea birocra\u0163iei, facilit\u0103\u0163i fiscale suplimentare sau o liberalizare suplimentar\u0103 a Codului muncii? Irina Ionescu, managing partner al companiei de consultan\u0163\u0103 The 3BM Consulting, opteaz\u0103 pentru acordarea de facilit\u0103\u0163i fiscale, pe termen scurt, mediu \u015fi lung, tuturor firmelor care activeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, “pentru a minimiza nesiguran\u0163a ce se manifest\u0103, pe bun\u0103 dreptate, \u00een comportamentul investitorilor”.<\/p>\n

“Nu \u00eencurajarea este necesar\u0103, ci nediscriminarea”, adaug\u0103 Mircea Co\u015fea. Analistul spune c\u0103 nu e partizanul unor politici de \u00eencurajare a companiilor, ar milita pentru o pia\u0163\u0103 liber\u0103 \u015fi pentru crearea unui mediu economic atractiv pentru orice capital, \u00een sensul condi\u0163iilor prielnice \u015fi competitive de valorificare a lui \u00een Rom\u00e2nia. Asta ar presupune \u00eens\u0103 o schimbare radical\u0103 a concep\u0163iei \u015fi a modului de guvernare. “Varianta conform c\u0103reia doar o echilibrare bugetar\u0103 \u015fi o rela\u0163ie str\u00e2ns\u0103 cu FMI ar fi de ajuns pentru a atrage capital str\u0103in \u015fi ar favoriza mediul de afaceri este dep\u0103\u015fit\u0103”, explic\u0103 Co\u015fea, care subliniaz\u0103 necesitatea unei guvern\u0103ri total diferite, capabil\u0103 s\u0103 faciliteze fiscal mediul de afaceri la un nivel similar competitorilor.<\/p>\n

Acordul cu institu\u0163iile interna\u0163ionale e tocmai cel pe care mizeaz\u0103 \u00eens\u0103 autorit\u0103\u0163ile de la Bucure\u015fti. “Cel mai important argument c\u0103 nu vom cre\u015fte cheltuielile sociale este, probabil, acordul de tip preventiv \u00eencheiat cu Fondul Monetar Interna\u0163ional \u015fi Comisia European\u0103”, le-a spus secretarul de stat \u00een Ministerul Finan\u0163elor Bogdan Dr\u0103goi investitorilor prezen\u0163i la panelul privind Rom\u00e2nia de la forumul regional organizat la Viena de Euromoney la mijlocul lunii ianuarie. Oficialii rom\u00e2ni au transmis c\u0103 protestele stradale de la Bucure\u015fti sunt de \u00een\u0163eles, av\u00e2nd \u00een vedere m\u0103surile dure de ajustare adoptate de Guvern \u00een perioada anterioar\u0103, dar c\u0103 “pentru prima dat\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2niei vom schimba mentalitatea din anii electorali \u015fi nu vor fi derapaje cu cheltuielile sociale”. Fragilitatea guvernului Boc este \u00eens\u0103 “cea mai mare \u00eengrijorare” a traderilor \u015fi a anali\u015ftilor din b\u0103ncile str\u0103ine \u00een privin\u0163a Rom\u00e2niei, iar riscul ca m\u0103surile de reform\u0103 s\u0103 nu fie aplicate este “foarte mare”, potrivit unui analist de la Barclays Capital. Situa\u0163ia politic\u0103 va r\u0103m\u00e2ne tensionat\u0103, pentru c\u0103 m\u0103surile de austeritate vor determina din ce \u00een ce mai multe proteste \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei, conform exper\u0163ilor Raiffeisen Capital Management. \u00cen fa\u0163a anului electoral, a protestelor din ora\u015fele \u0163\u0103rii \u015fi, mult mai important, a unui mediu economic extrem de imprevizibil, 2012 va bifa cel mai probabil un nou minim al nivelului investi\u0163iilor str\u0103ine. Iar dac\u0103 vara trecut\u0103 la Paris, consilierul guvernatorului BNR auzea tangouri celebre \u015fi vedea oameni dans\u00e2nd, “noua normalitate” din Rom\u00e2nia \u00een vara anului 2012 ar putea ar\u0103ta cu totul diferit. F\u0103r\u0103 muzic\u0103 de petrecere pe str\u0103zi \u015fi cu haine mult mai \u00eenchise la culoare dec\u00e2t cele de dans.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valoarea ad\u0103ugat\u0103 creat\u0103 de companiile str\u0103ine din Rom\u00e2nia, cea mai sc\u0103zut\u0103 din Europa Central\u0103, este mai mic\u0103 dec\u00e2t cea a firmelor locale. Investi\u0163iile str\u0103ine au ajuns \u00een 2011 la nivelul primilor ani de dup\u0103 2000, iar multe dintre companiile care au ales c\u00e2ndva Rom\u00e2nia pentru a-\u015fi dezvolta afacerile s-au mutat pe alte meleaguri. \u00cen ce domenii ar mai putea atrage statul rom\u00e2n capital din afara \u0163\u0103rii? Ar trebui guvernul s\u0103 protejeze afacerile autohtone, dat fiind c\u0103 cele str\u0103ine \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 aten\u0163ia c\u0103tre \u0163\u0103rile mai ieftine?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[466,202,7346,26364],"class_list":["post-53391","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-capital","tag-cover-story","tag-investitii-straine","tag-valoare-adaugata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53391","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=53391"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53391\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":70072,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53391\/revisions\/70072"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=53391"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=53391"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=53391"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}