Nu demult am publicat \u00een aceast\u0103 pagin\u0103 un text \u00een care \u00eencercam s\u0103 explic ce se afl\u0103 \u00een spatele proiectelor de lege americane care \u00eencearc\u0103 s\u0103 stopeze piratarea materialelor aflate sub protec\u0163ia drepturilor de autor (“Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Statele Unite” – 21 noiembrie 2011). Am admirat atunci talentul de inventatori de acronime sugestive al senatorilor americani, care \u015fi-au numit proiectul “Preventing Real Online Threats to Economic Creativity and Theft of Intellectual Property”, abreviat PROTECT IP.<\/p>\n
Se pare \u00eens\u0103 c\u0103 n-au fost mul\u0163umi\u0163i de rezultat, pentru c\u0103 dup\u0103 o revizuire a c\u0103p\u0103tat un nume nou (“Enforcing and Protecting American Rights Against Sites Intent on Theft and Exploitation”) \u015fi o abreviere \u00eenc\u0103 \u015fi mai interesant\u0103, transcris\u0103 de obicei “e-Parasite”, care sugereaz\u0103 c\u0103 str\u0103ini tic\u0103lo\u015fi (mai cu seam\u0103 europenii cei lene\u015fi, \u00een viziunea american\u0103) se \u00eenfrupt\u0103 din sudoarea celor ce trudesc la Hollywood \u015fi le provoac\u0103 astfel pierderi pe care le evalueaz\u0103 la nu mai pu\u0163in de 135 de miliarde de dolari. \u00cen aceea\u015fi direc\u0163ie merge \u015fi varianta Camerei Reprezentan\u0163ilor, cunoscut\u0103 sub numele SOPA (“Stop Online Piracy Act”).<\/p>\n
Str\u0103inii cei r\u0103i (\u00eempotriva c\u0103rora sunt \u00eendreptate tunurile legislativului american) s-au mul\u0163umit s\u0103 \u00eenjure printre din\u0163i America cea nu foarte cult\u0103, care nu le apreciaz\u0103 eforturile de a gusta creativitatea poporului hollywoodian. \u00cens\u0103 ini\u0163iativa r\u0103scoalei a apar\u0163inut tot americanilor, care au constatat cu surprindere c\u0103 o legisla\u0163ie \u00eempotriva str\u0103inilor va afecta mult mai mult marile companii americane de internet \u015fi IT. A\u015fa c\u0103 o mul\u0163ime de companii sau organiza\u0163ii de peste ocean (printre care Google, Mozilla, Craiglist, Wired) au protestat pe siturile lor web. Elevii americani nu \u015fi-au f\u0103cut temele, pentru c\u0103 pe 18 ianuarie Wikipedia a fost \u00een grev\u0103, afi\u015f\u00e2nd doar o pagin\u0103 neagr\u0103 care trimitea la un protest cu privire la SOPA. \u00cen aceea\u015fi zi, Google a adunat 4,5 milioane de semn\u0103turi pentru o peti\u0163ie adresat\u0103 legislativului american, iar vreo 300.000 de cet\u0103\u0163eni \u015fi-au luat reprezentan\u0163ii la \u00eentreb\u0103ri (prin e-mail sau telefonic) cu privire la proiectele de lege.<\/p>\n
C\u00e2teva mari companii americane au trimis o scrisoare ambelor camere ale legislativului, explic\u00e2ndu-le viciile proiectelor \u015fi specific\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 internetul ar fi un sector economic, contribu\u0163ia sa la PIB ar fi de circa 4 procente, f\u0103r\u0103 a socoti contribu\u0163ia internetului la productivitatea altor sectoare. Nu se \u015ftie c\u00e2t au \u00een\u0163eles destinatarii, dar este cert c\u0103 mul\u0163i dintre cei care ini\u0163ial sus\u0163ineau proiectele \u015fi-au reconsiderat pozi\u0163iile. Casa Alb\u0103 fiind de la \u00eenceput \u00eempotriva legisla\u0163iei propuse, voturile \u00een plen au fost am\u00e2nate, spre dezam\u0103girea prietenilor din Beverly Hills \u015fi \u00eemprejurimi.<\/p>\n
Care e de fapt problema? Am \u00eencercat s\u0103 citesc SOPA \u015fi m\u0103rturisesc c\u0103 n-am \u00een\u0163eles mai nimic din \u00eentortocheatul limbaj juridic folosit. A\u015fa c\u0103 am c\u0103utat explica\u0163ii mai u\u015for de \u00een\u0163eles ca s\u0103 m\u0103 l\u0103muresc \u015fi am aflat astfel c\u00e2teva lucruri interesante. \u00cen mare, situa\u0163ia e urm\u0103toarea: numeroase situri web str\u0103ine stocheaz\u0103 \u015fi distribuie materiale protejate de drepturi de autor care apar\u0163in unor persoane sau organiza\u0163ii americane. Cum aceste situri nu sunt sub jurisdic\u0163ie american\u0103, SOPA \u00eencearc\u0103 s\u0103 instituie ni\u015fte reguli prin care s\u0103 le poat\u0103 totu\u015fi contracara. Ideea principal\u0103 este c\u0103 practic toate aceste situri se folosesc de o serie de servicii ale unor firme americane. De exemplu, sunt indexate de motoare de c\u0103utare precum Google sau Bing, au contracte de publicitate cu companii americane, folosesc sisteme de pl\u0103\u0163i americane \u015fi figureaz\u0103 \u00een sistemele DNS ale furnizorilor americani de servicii internet.<\/p>\n
\u00cen principiu, mecanismul ar fi ca de \u00eendat\u0103 ce un de\u0163in\u0103tor de copyright constat\u0103 sau suspecteaz\u0103 un site str\u0103in c\u0103-i \u00eencalc\u0103 drepturile, poate cere unei instan\u0163e americane s\u0103 emit\u0103 ordin de blocare a respectivului site, care oblig\u0103 companiile americane s\u0103 nu-i mai furnizeze niciun serviciu: motoarele de c\u0103utare s\u0103 nu-l mai indexeze, companiile de publicitate s\u0103-\u015fi \u00eenceteze colaborarea, sistemele de pl\u0103\u0163i s\u0103 nu-i mai transfere bani etc. Partea proast\u0103 este c\u0103 oricare site web (chiar \u015fi american) care “permite sau faciliteaz\u0103” accesul la un astfel de site are parte de acela\u015fi tratament. Chiar \u015fi o referin\u0163\u0103 poate fi considerat\u0103 “facilitare”.<\/p>\n
Totul merge f\u0103r\u0103 proces \u015fi sentin\u0163\u0103, iar cel acuzat sau suspectat nu are, practic, posibilitatea s\u0103 se apere. Evident, toate serviciile web care admit contribu\u0163ii de la public (de la YouTube p\u00e2n\u0103 la Facebook) sunt vulnerabile. De aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la cenzur\u0103 mai e doar un pas. Mic pentru om, dar catastrofal pentru omenire.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dac\u0103 feti\u0163a dumneavoastr\u0103 de cinci ani\u015fori o imit\u0103 cu talent pe Shakira, c\u00e2nt\u00e2nd unul dintre c\u00e2ntecele ei, ce face\u0163i? O filma\u0163i \u015fi posta\u0163i clipul pe un sit web, ca s-o vad\u0103 \u015fi bunica. Tocmai a\u0163i violat drepturile de autor ale unei case de discuri americane, iar situl care v-a g\u0103zduit s-ar putea s\u0103 intre \u00eentr-un mare bucluc.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[4912,171,4893],"class_list":["post-53230","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-hollywood","tag-internet","tag-web"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53230","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=53230"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53230\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":69947,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53230\/revisions\/69947"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=53230"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=53230"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=53230"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}