![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/8268822\/9\/banda-23.jpg?width=369&height=30\")
<\/a><\/p>\nPe de o parte a dublat suprafe\u0163ele de teren cultivate, care, estimeaz\u0103 el, au ajuns acum la circa 1.800 de hectare, dar completeaz\u0103 c\u0103 “mi-e greu s\u0103 spun o cifr\u0103 exact\u0103 pentru c\u0103 este o real\u0103 problem\u0103 cu actele terenurilor agricole”. Poveste\u015fte, de pild\u0103, c\u0103 sunt suprafe\u0163e pe care le-a cump\u0103rat \u00een 2005 \u015fi la care actele nu au fost finalizate nici p\u00e2n\u0103 acum. \u015ei cum agricultura este cel mai important filon care poate fi exploatat acum, investe\u015fte masiv, \u00een continuare (\u00een ultimii cinci ani a reinvestit peste 75% din profituri), \u00een terenuri, ferme de animale, \u00een fabrica de nutre\u0163uri. De fapt, pentru achizi\u0163iile de terenuri are o divizie de oameni care numai cu asta se ocup\u0103, “colind\u0103 satele ca s\u0103 cumpere p\u0103m\u00e2nt, dar suntem condi\u0163iona\u0163i de dispozi\u0163ia oamenilor de a vinde sau nu”. Paraschiv nu crede c\u0103 pre\u0163urile terenurilor agricole mai pot sc\u0103dea, ci doar s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9164144\/3\/ogn-4419-copy.jpg?width=600&height=450\")
<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, anul agricol a fost bun, cerealele au fost ieftine, pre\u0163ul la export a fost competitiv \u015fi prin urmare antreprenorului prahovean i s-a deschis o pia\u0163\u0103 nou\u0103. Nu are niciun leu\u0163 depus \u00een vreo banc\u0103, iar to\u0163i banii pe care \u00eei are (de ordinul milioanelor de euro) sunt “b\u0103ga\u0163i” \u00een cereale \u015fi carne, pentru c\u0103 “au cel mai bun randament”. \u00cen 2011, grupul de firme controlat de Iustin Paraschiv a angajat 300 de oameni noi, a dezvoltat noi produse \u015fi a intrat pe pie\u0163e \u00een care nu era prezent \u00eenainte.<\/p>\n
Antreprenorul prahovean enumer\u0103 c\u00e2teva dintre noile afaceri lansate anul trecut: o firm\u0103 specializat\u0103 \u00een comercializarea de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte, pesticide \u015fi semin\u0163e; o re\u0163ea de magazine (“Abatorul de la Ceptura”), care num\u0103ra la finalul anului 14 spa\u0163ii; o linie de business prin care Carmistin a \u00eenceput s\u0103 tranzac\u0163ioneze carne exclusiv peste hotare. “Spa\u0163iile din re\u0163eaua <Abatoruld de la Ceptura> au avut un succes imens, lumea st\u0103tea la coad\u0103 de la \u00eenceput, iar TVR a venit s\u0103 vad\u0103 ce gen de magazine au asemenea c\u0103utare”, spune Paraschiv. M\u0103rturise\u015fte c\u0103 nu se a\u015ftepta la un astfel de r\u0103spuns al clien\u0163ilor, ci ini\u0163ial a c\u0103utat o variant\u0103 pentru a valorifica m\u0103rfurile de la abator care nu puteau fi prelucrate (de pild\u0103 oase sau organe) la fabrica de mezeluri. Acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 odat\u0103 deschis un astfel de magazin are \u015fi v\u00e2nz\u0103ri foarte bune, pentru c\u0103, spune prahoveanul, depinde foarte mult de angaja\u0163i. “\u00cenchidem \u015fi deschidem lunar astfel de magazine, care au imaginea de m\u0103cel\u0103rii; costurile sunt mici, iar dac\u0103 \u00een trei luni v\u00e2nz\u0103rile nu ajung la un anumit nivel, am \u00eenchis”, argumenteaz\u0103 Paraschiv.<\/p>\n
Tot pe principiul “de ce nu?”, activit\u0103\u0163ile Carmistin, axat\u0103 pe comer\u0163ul cu carne, nu s-au mai derulat doar \u00een zona import-export; compania a \u00eenceput s\u0103 tranzac\u0163ioneze m\u0103rfuri exclusiv peste hotare, v\u00e2nz\u00e2nd de exemplu \u00een Italia sau Germania carnea cump\u0103rat\u0103 din Spania. Anul acesta Paraschiv vrea s\u0103 deschid\u0103 dou\u0103 noi birouri, \u00een Germania \u015fi Spania \u015fi, dac\u0103 planul va fi dus la bun sf\u00e2r\u015fit, se a\u015fteapt\u0103 ca afacerile acestei divizii s\u0103 se dubleze. “Prezen\u0163a efectiv\u0103 prin deschiderea unui birou este extrem de important\u0103”, crede t\u00e2n\u0103rul antreprenor. Investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 este “nesemnificativ\u0103, de p\u00e2n\u0103 \u00een 10.000 de euro, dar important este s\u0103 g\u0103se\u015fti oameni care s\u0103 lucreze \u00een aceste filiale \u015fi care s\u0103 fie implica\u0163i”.<\/p>\n
<\/p>\n
Tot la capitolul planurilor pentru acest an, pe lista antreprenorului rom\u00e2n figureaz\u0103 \u015fi intrarea pe pia\u0163a rus\u0103, care ar urma ca din acest an s\u0103 permit\u0103 importurile de carne de porc din Rom\u00e2nia. Or, pentru cre\u015fterea porcilor, t\u00e2n\u0103rul om de afaceri are planuri mari. A \u00eenceput un amplu proiect de investi\u0163ii pentru popularea platformelor de la Oltchim, la Suinprod B\u0103beni, nefolosite p\u00e2n\u0103 \u00een a doua parte a anului trecut. \u00cen prezent este func\u0163ional\u0103 o singur\u0103 hal\u0103 (cu 13.000 de porci), iar \u00een viitor, spune \u00eencredin\u0163at Paraschiv, vor fi 11. De fapt, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul primului trimestru ar urma s\u0103 se \u00eencheie o investi\u0163ie cu o valoare de 4 milioane de euro cu fonduri europene. Una peste alta, anul trecut, antreprenorul prahovean a investit nu mai pu\u0163in de \u015fapte milioane de euro \u00een fermele de pui, \u00een cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ilor de produc\u0163ie de l\u00e2ng\u0103 Mizil (Prahova) \u015fi \u00een modernizarea fermei de porci Suinprod B\u0103beni.<\/p>\n
Iustin Paraschiv crede c\u0103 2011 a fost un an de gra\u0163ie pentru \u00eentreaga industrie alimentar\u0103, referindu-se mai cu seam\u0103 la agricultur\u0103 \u015fi zootehnie. Consider\u0103 c\u0103 dac\u0103 lucrurile continu\u0103 pe acela\u015fi f\u0103ga\u015f ca \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, \u00een scurt timp – circa cinci ani – Rom\u00e2nia ar putea \u00eenregistra o cre\u015ftere fabuloas\u0103 a sectorului zootehnic. Acela\u015fi f\u0103ga\u015f \u00eenseamn\u0103 sus\u0163inerea nivelului de subven\u0163ii (a\u015fa-numitul “Ajutor de bun\u0103stare”) pentru cresc\u0103torii de animale – at\u00e2t c\u00e2t e, deoarece, “chiar dac\u0103 nu e de ajuns, cred c\u0103 sunt limit\u0103ri”. Iustin Paraschiv spune c\u0103 \u015ftie despre existen\u0163a mai multor proiecte de investi\u0163ii \u00een ferme de cre\u015ftere a animalelor, numai c\u0103 \u00eentreprinz\u0103torii le men\u0163in \u00een stadiul de “dosar” din pricina instabilit\u0103\u0163ii din ultimii ani.<\/p>\n
T\u00e2n\u0103rul n-are \u00eens\u0103 nicio ezitare \u015fi \u00eent\u0103re\u015fte \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 agricultura este cel mai bun domeniu \u00een care se poate investi acum \u00een Rom\u00e2nia. “Cred c\u0103 \u00een viitor alimentele rom\u00e2ne\u015fti vor face diferen\u0163a \u015fi c\u0103 \u00een domeniul agricol se pot face cele mai bune afaceri. \u00cen acest moment suntem singurii care avem un lan\u0163 at\u00e2t de complet”, spune Paraschiv. Firmele lui cresc pui, vite, porci, pe care le hr\u0103ne\u015fte cu furajele produse de alte firme din grup, proceseaz\u0103 (\u015fi vinde) carnea, iar mezelurile ajung \u00een ultima verig\u0103 din lan\u0163 – cele peste 100 de magazine din re\u0163eaua Ana \u015fi Cornel, prin care se v\u00e2nd 60% din m\u0103rfuri. “Nu depindem de retaileri \u015fi, dac\u0103 nu am fi avut propriile magazine, nu m-a\u015f fi putut dezvolta a\u015fa.”<\/p>\n
Un lucru la care a fost \u00eens\u0103 mereu foarte atent a c\u00e2nt\u0103rit la fel de greu \u00een balan\u0163\u0103, din perspectiva dezvolt\u0103rii afacerilor. “Foarte mul\u0163i rom\u00e2ni au f\u0103cut gre\u015feala de a se l\u0103sa \u00eemb\u0103ta\u0163i de mireasma banilor oferi\u0163i cu lejeritate \u00een trecut de b\u0103nci \u015fi au f\u0103cut investi\u0163ii proaste”, spune Paraschiv, care a c\u0103utat mereu s\u0103 nu creasc\u0103 gradul de \u00eendatorare “\u015fi, mai ales acum, ar fi o prostie s\u0103 lu\u0103m un investitor”. Ultima ofert\u0103 de preluare a afacerilor a primit-o \u00een urm\u0103 cu mai bine de jum\u0103tate de an, dar, argumenteaz\u0103 el “sunt t\u00e2n\u0103r, am 30 de ani, sora mea are 28 de ani (care se ocup\u0103 de firma Ana \u015fi Cornel – n.red.) \u015fi pentru asta ne-am preg\u0103tit. Nu vrem s\u0103 ie\u015fim din afaceri”<\/p>\n
<\/p>\n
300% CRE\u015eTERE A PROFITULUI \u015eI VENITURILOR<\/p>\n
Sute de mii de oameni trec zilnic pe cel mai intens circulat trotuar din Rom\u00e2nia. Dou\u0103 magistrale de metrou, sta\u0163ii de autobuz \u015fi pozi\u0163ionarea ultracentral\u0103 fac din Pia\u0163a Unirii una dintre zonele zero ale comer\u0163ului bucure\u015ftean. Dac\u0103 ne referim specific la partea din preajma vestitului magazin Unirea, o fotografie f\u0103cut\u0103 \u00een orice moment al zilei ar putea fi explica\u0163ia cea mai bun\u0103 pentru definirea vadului comercial. \u00cenv\u0103luit\u0103 \u00een griul omniprezent, cl\u0103direa a prins culoare odat\u0103 cu venirea \u00een Rom\u00e2nia a suedezilor de la H&M, care au ocupat partea sudic\u0103 a magazinului, dar \u015fi cu deschiderea a patru mari magazine de c\u0103tre rivalii lor, spaniolii de la Inditex. Brandurile-vedet\u0103 ale grupului spaniol s-au potrivit cu gusturile vestimentare ale rom\u00e2nilor, a\u015fa c\u0103, \u00een scurt timp, Zara, Bershka, Stradivarius \u015fi Pull & Bear au ocupat aripa de nord \u015fi cea central\u0103 din Unirea, iar de cur\u00e2nd fa\u0163ada \u00eentregului magazin a primit o culoare nou\u0103, fiind prima de acest fel din retailul rom\u00e2nesc. \u00cen spatele intr\u0103rii Inditex \u00een centrul comercial st\u0103 Ilan Laufer, antreprenorul de 28 de ani pentru care colaborarea cu spaniolii e unul din cele mai mari plusuri ale anului trecut. “Pentru mine un an ca 2011 este foarte greu s\u0103 se repete, am avut anumite oportunit\u0103\u0163i care nu apar prea des, adic\u0103 activit\u0103\u0163i de intermediere.” Pentru cre\u015fterea businessului spune c\u0103 a folosit acelea\u015fi strategii ca \u00een ultimii ani: abordare corect\u0103, flexibilitate la contract \u015fi la termenele de plat\u0103 \u015fi mult\u0103 munc\u0103. Dar mai mult dec\u00e2t orice a fost omul potrivit la locul potrivit.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9164144\/5\/ogn-7086-copy.jpg?width=600&height=450\")
\nC\u00e2nd se g\u00e2nde\u015fte la principalele argumente care \u00eel fac s\u0103 declare c\u0103 2011 a fost cel mai bun an al s\u0103u, \u00eei vin \u00een cap “cifra de afaceri \u015fi profitul pe care le-am realizat \u00een 2011, comparativ cu 2009 \u015fi 2010”, spune Ilan Laufer, referindu-se la triplarea celor doi indicatori. Astfel, veniturile sale au dep\u0103\u015fit zece milioane de lei, din care trei sferturi \u00eenseamn\u0103 profit. El vorbe\u015fte cu m\u00e2ndrie despre cea mai mare reu\u015fit\u0103 a anului care s-a \u00eencheiat: unicul proiect de centru comercial din Europa care la data deschiderii oficiale a avut un grad de ocupare de 100%, Grand Hall din Chi\u015fin\u0103u, Republica Moldova. Laufer \u00eel nume\u015fte “un vis \u00eemplinit pentru oricine lucreaz\u0103 \u00een acest domeniu, o realizare unic\u0103 \u00een via\u0163\u0103”. Pia\u0163a imobiliar\u0103 de peste Prut este \u00eenc\u0103 \u00een dezvoltare, iar pre\u0163urile sunt cu 30-40% mai mici pentru \u00eenchirieri de spa\u0163ii comerciale, \u00eens\u0103 antreprenorul a g\u0103sit \u00een Republica Moldova locul ideal pentru a evita criza economic\u0103 \u015fi imobiliar\u0103 care urma s\u0103 loveasc\u0103 Rom\u00e2nia. De fapt, a deschis \u015fi un punct de lucru la Chi\u015fin\u0103u \u015fi a format acolo o echip\u0103 care lucreaz\u0103 al\u0103turi de el pe pia\u0163a local\u0103.<\/p>\n
Criza imobiliar\u0103 a avut \u015fi p\u0103r\u0163ile ei bune, iar Laufer nu a \u00eentors nicidecum spatele Rom\u00e2niei. Dup\u0103 ce pre\u0163urile locuin\u0163elor s-au pr\u0103bu\u015fit de la 2.000 de euro\/mp la o treime din valoare, a ales s\u0103 investeasc\u0103 \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i din dou\u0103 blocuri. Dup\u0103 propriile spuse, a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 achizi\u0163ii foarte bune \u00een pia\u0163a de real-estate pe fondul sc\u0103derilor masive de pre\u0163uri “\u015fi am mare \u00eencredere c\u0103 vor genera profit \u00een urm\u0103torii doi-trei ani”, anticipeaz\u0103 Laufer. El mizeaz\u0103 la rev\u00e2nzare pe un pre\u0163 de 1.200 de euro, dat fiind c\u0103 “e greu de crezut c\u0103 boom-ul economic din 2007 se va mai repeta vreodat\u0103”.<\/p>\n
Societatea moldoveneasc\u0103 Elita-5, condus\u0103 de omul de afaceri Alexandru Pincevschi, dezvoltatorul complexului comercial de la Chi\u015fin\u0103u, este cea de care se leag\u0103 \u015fi planurile de viitor ale lui Laufer. Este, dup\u0103 cum glume\u015fte antreprenorul, varianta cea mai plauzibil\u0103 pentru a putea bifa \u00een perioada urm\u0103toare un an similar lui 2011: “Pot s\u0103 am \u015fi \u00een viitor ani la fel de buni, dar din dezvolt\u0103ri, nu din intermedieri, cum s-a \u00eent\u00e2mplat acum”. Scenariul cel mai probabil va fi acela s\u0103 i se al\u0103ture omului de afaceri pentru a dezvolta un nou proiect de centru comercial unde vrea s\u0103 contribuie ca partener \u015fi treptat ca dezvoltator, asta \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 \u00ee\u015fi poate asuma \u015fi rolul de ac\u0163ionar minoritar, nu doar de colaborator extern.<\/p>\n
“Sunt one man show, ceea ce \u00eemi ofer\u0103 o imagine pe care o pot specula mult mai bine \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, cifrele mele sunt \u00een cre\u015ftere, \u00een vreme ce majoritatea competitorilor sunt \u00een sc\u0103dere”, eviden\u0163iaz\u0103 Laufer atuurile care l-au ajutat s\u0103 transforme 2011 \u00een cel mai bun an al s\u0103u. \u00cen plus, adaug\u0103 el, “pot lua decizii foarte rapid \u015fi pot presta \u015fi alte servicii”.<\/p>\n
<\/p>\n
ALTE INGREDIENTE, LA FEL DE BUNE<\/p>\n
O re\u0163et\u0103 oarecum diferit\u0103 a aplicat o fost\u0103 companie de stat, aflat\u0103 acum la a doua tinere\u0163e. Este vorba de Arctic, consacrat ini\u0163ial ca produc\u0103tor de frigidere \u015fi care, dup\u0103 preluarea sa de firma turceasc\u0103 Ar\u00e7elik, \u015fi-a extins gama de produse. \u00cen unitatea de la G\u0103e\u015fti sunt fabricate zilnic 6.000 de produse, 80% dintre ele lu\u00e2nd calea str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii. Acesta este, de fapt, \u015fi motorul cre\u015fterii cifrei de afaceri, care dup\u0103 primele nou\u0103 luni ale anului trecut ajunsese la 165 de milioane de euro, \u00een cre\u015ftere de 16% fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 din 2010. “Cre\u015fterea sus\u0163inut\u0103 a exporturilor Arctic este rezultatul unei strategii punctuale, o decizie luat\u0103 din 2009”, declar\u0103 Monica Iavorschi, director general al Arctic, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 36 de ani. Pentru a sus\u0163ine aceast\u0103 strategie, compania a continuat investi\u0163iile \u00een fabrica arge\u015fean\u0103, “at\u00e2t pentru cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie, dar \u015fi pentru extinderea \u015fi diversificarea gamei de produse”. Investi\u0163iile totale ale grupului turcesc au ajuns la 67 de milioane de euro, iar rezultatele nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 apar\u0103, iar dup\u0103 o cre\u015ftere de 5% a exporturilor \u00een 2009, v\u00e2nz\u0103rile de peste hotare au fost \u00een 2010 mai mari cu 18%, iar \u00een 2011, conform estim\u0103rilor, cu circa 20%, peste a\u015ftept\u0103rile pe care oficialii companiei le aveau la \u00eenceputul anului trecut.![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9164144\/7\/zxc.jpg?width=600&height=\")
<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9164144\/7\/zxc.jpg?width=700&height=\")
\nCompania, care a recrutat anul trecut peste 100 de oameni, personalul dep\u0103\u015find 2.500 de angaja\u0163i, este una dintre cele mai importante unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie a grupului din \u00eentreaga Europ\u0103. De pild\u0103, spune Monica Iavorschi, “ca urmare a cererii de produse sofisticate de pe pie\u0163ele externe”, anul trecut la G\u0103e\u015fti au fost produse pentru prima dat\u0103 aparate frigorifice care \u00eenglobeaz\u0103 func\u0163ii \u015fi specifica\u0163ii complexe, cum sunt clasa energetic\u0103 A, sistemul de congelare No Frost sau controlul electronic. “Arctic este singura companie din cadrul grupului Ar\u00e7elik care de\u0163ine o linie de produc\u0163ie a congelatoarelor orizontale, fiind furnizor unic pe acest segment de produse pentru \u00eentregul grup”, completeaz\u0103 Iavorschi. Frigiderele, congelatoarele, aragazurile Arctic se v\u00e2nd \u00een 53 de \u0163\u0103ri, principalele pie\u0163e fiind Turcia, Polonia, Spania, Fran\u0163a.<\/p>\n
A\u015fe se face c\u0103 Arctic \u015fi-a bifat anul trecut un consistent plus la capitolul cifrei de afaceri, de\u015fi v\u00e2nz\u0103rile de electrocasnice mici, o pia\u0163\u0103 estimat\u0103 de Iavorschi la 300 de milioane de euro, au fost \u00een linie cu evolu\u0163ia economic\u0103 a \u0163\u0103rii, care a crescut cu circa 2%. Tot ea estimeaz\u0103 c\u0103 dac\u0103 puterea de cump\u0103rare ar cre\u015fte, pia\u0163a s-ar putea dubla cu lejeritate. Pe de alt\u0103 parte, compania nu a avut anul trecut parte de surprize nepl\u0103cute mai cu seam\u0103 pentru c\u0103 pie\u0163ele care au avut cel mai mult de suferit nu de\u0163in o pondere important\u0103 \u00een exporturile companiei.<\/p>\n
Sunt \u00eens\u0103 \u015fi companii care \u00ee\u015fi m\u0103soar\u0103 altfel succesul anului trecut, dar sus\u0163in cu la fel de mult\u0103 t\u0103rie c\u0103 anul trecut a fost cel mai bun al companiei. “2011 s-a remarcat printr-o recunoa\u015ftere senza\u0163ional\u0103 a brandului Rom prin campania Rom American”, declar\u0103 Gabriela Munteanu, marketing director la Kandia Dulce. Ea adaug\u0103 c\u0103 recunoa\u015fterea m\u0103rcii a dep\u0103\u015fit grani\u0163ele \u0163\u0103rii. Adrian Bo\u0163an, creative partner McCann Erikson Rom\u00e2nia, compania care a dezvoltat campania Rom American, spune c\u0103 marca de ciocolat\u0103 era deja extrem de cunoscut\u0103 \u015fi avea avantajul de a nu fi comunicat nimic p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment. “Teoretic, puteam spune orice, \u00eens\u0103 am ales s\u0103 respect\u0103m trecutul Rom \u015fi, mai mult de-at\u00e2t, s\u0103 facem referire la el”, poveste\u015fte Bo\u0163an. Motiv pentru care, spune tot el, \u015fi-au f\u0103cut munca mai dificil\u0103, pentru c\u0103 au ales \u00een mod con\u015ftient s\u0103 limiteze creativitatea. Or, consolidarea unei m\u0103rci este mai dificil\u0103 dec\u00e2t, de pild\u0103, o lansare, a\u015fa cum “e mai u\u015for s\u0103 flirtezi dec\u00e2t s\u0103 fii c\u0103s\u0103torit”. De altfel, aceast\u0103 campanie a at\u00e2rnat destul de greu \u015fi la bilan\u0163ul anului trecut pentru compania McCann Erickson, Adrian Bo\u0163an spun\u00e2nd c\u0103 “2011 a fost anul \u00een care s-au aliniat planetele pentru noi”. Pe l\u00e2ng\u0103 clien\u0163ii importan\u0163i c\u00e2\u015ftiga\u0163i \u00een portofoliul companiei (precum coordonarea a 23 de \u0163\u0103ri din Europa Central\u0103 pentru Coca-Cola \u015fi contul Bite pentru \u0163\u0103rile baltice), grupul de comunicare s-a sc\u0103ldat \u00eentr-o ploaie de premii, multe dintre ele premiere pentru o agen\u0163ie din Rom\u00e2nia – cum sunt desemnarea Kandia Dulce ca Brandul Anului la Eurobest \u015fi premiile pentru brandul Rom la Eurobest \u015fi Epica.<\/p>\n
Tr\u0103g\u00e2nd linie \u015fi adun\u00e2nd, se vede cu ochiul liber c\u0103 nici m\u0103car greut\u0103\u0163ile din prezent nu-i pot \u00eempiedica pe unii dintre oamenii de afaceri s\u0103 profite la maxim de ceea ce le ofer\u0103 prezentul. Metodele sunt variate, dar au un punct comun: \u00eencrederea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Clien\u0163i mai mul\u0163i, profit mai mare, v\u00e2nz\u0103ri mai mari. \u00cen vreme ce pentru al\u0163ii aceste \u0163inte par imposibile \u00een prezent, c\u00e2\u0163iva antreprenori \u015fi companii declar\u0103 c\u0103 pentru ei 2011 a fost cel mai bun an.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[10584,11592,22643],"class_list":["post-53227","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-arctic","tag-ilan-laufer","tag-iustin-paraschiv"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53227","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=53227"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53227\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":69944,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53227\/revisions\/69944"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=53227"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=53227"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=53227"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}