In anii ’50-’60 situa\u0163ia era \u00eens\u0103 cu totul diferit\u0103: produc\u0103torii de hardware – \u00een principiu IBM (“Alb\u0103 ca Z\u0103pada”) cu 70% din pia\u0163\u0103, urmat de UNIVAC, Burroughs, NCR, Control Data Corporation, General Electric, RCA \u015fi Honeywell (“cei \u015fapte pitici”, deveni\u0163i apoi “the BUNCH”, dup\u0103 retragerea GE \u015fi RCA) – vindeau sau \u00eenchiriau, \u00een anii de \u00eenceput ai industriei, ma\u015fini automate de calcul f\u0103r\u0103 niciun fel de software.<\/p>\n
\u00cen acele vremuri de pionierat, clien\u0163ii trebuiau s\u0103 \u00ee\u015fi implementeze singuri programele necesare, ceea ce era o munc\u0103 extrem de laborioas\u0103, ineficient\u0103 \u015fi repetitiv\u0103. Vorbim nu doar de aplica\u0163iile \u00een sine pentru calcule matematice, salarizare, contabilitate sau alte procese economice, ci \u015fi de toate bibliotecile utilitare necesare, de pild\u0103 pentru lucrul cu sistemele de intrare-ie\u015fire (benzi magnetice sau cartele perforate) ori pentru lucrul cu memoria. Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m la asta \u015fi faptul c\u0103 toate aplica\u0163iile \u015fi bibliotecile trebuiau scrise \u00een limbaj ma\u015fin\u0103 \u015fi pasate computerului prin intermediul cartelelor perforate, avem o imagine bun\u0103 asupra complexit\u0103\u0163ii dezvolt\u0103rii de programe \u00een perioada romantic\u0103 a industriei.<\/p>\n
Cine erau atunci clien\u0163ii care \u00ee\u015fi permiteau s\u0103 sprijine \u015fi s\u0103 subven\u0163ioneze o industrie at\u00e2t de preten\u0163ioas\u0103 \u015fi de prohibitiv\u0103? Nu mul\u0163i, cu siguran\u0163\u0103. Resursa hardware era scump\u0103, programatorii erau pu\u0163ini, op\u0163iunile de educa\u0163ie \u00een domeniu, \u00een afar\u0103 de cele oferite de creatorul tehnologiei (IBM), ca \u015fi inexistente.<\/p>\n
Sprijinul guvernului american a fost hot\u0103r\u00e2tor. V\u0103z\u00e2nd \u00een industria ce se n\u0103\u015ftea poten\u0163ialul c\u00e2\u015ftig\u0103rii unui avantaj tehnologic \u00een r\u0103zboiul rece \u00eempotriva Uniunii Sovietice, guvernul american a investit miliarde de dolari \u00een proiecte precum sistemul de ap\u0103rare a spa\u0163iului aerian SAGE (realizat cu IBM pentru hardware \u015fi MIT pentru software), \u00een alte c\u00e2teva sute de programe militare ori \u00een programul spa\u0163ial NASA. Rezultatele concrete ale acestor programe au fost primele sisteme real-time, primele limbaje de programare de nivel \u00eenalt, primele compilatoare, sisteme de operare \u015fi de baze de date. Grupurile de utilizatori precum SHARE (fondat \u00een 1955) prin circula\u0163ia liber\u0103 \u015fi dezinvolt\u0103 a programelor \u015fi aplica\u0163iilor lor (model\u00e2nd \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 comunitatea open source de mai t\u00e2rziu) au contribuit \u015fi ele la reducerea redundan\u0163ei \u015fi la cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii muncii de programare.<\/p>\n
Cu impulsul dat de bunele rezultate ale proiectelor publice au ap\u0103rut \u015fi primele proiecte software private. Primul exemplu de acest fel a fost sistemul de rezerv\u0103ri aeriene SABRE al American Airlines, proiect realizat de IBM. Succesul SABRE a adus companiei aeriene, pentru c\u00e2\u0163iva ani buni, un semnificativ avantaj competitiv \u015fi a dovedit astfel utilitatea economic\u0103 ridicat\u0103 a industriei software care se n\u0103\u015ftea. Exemplul companiilor aeriene a fost urmat cur\u00e2nd de domeniul bancar.<\/p>\n
Un efect secundar esen\u0163ial al programelor guvernului american \u015fi al grupurilor de utilizatori a fost educarea \u00een noua disciplin\u0103 a unor genera\u0163ii \u00eentregi de programatori. Mul\u0163i dintre ei aveau un puternic sim\u0163 antreprenorial, desigur, \u015fi dintre ace\u015fti primi pionieri implica\u0163i \u00een proiectele mamut ale statului american s-au ales primii \u00eentreprinz\u0103tori ai unui nou tip de startup: compania software.<\/p>\n
Companiile software au ap\u0103rut a\u015fadar ini\u0163ial ca subcontractori ai statului american, ai IBM sau ai MIT \u00een marile proiecte publice ale anilor ’50. Printre ace\u015fti pionieri trebuie aminti\u0163i Thompson-Ramo-Wooldridge (TRW), Computer Usage Company (CUC), Computer Sciences Corporation (CSC), Computer Applications Inc. (CAI), Advanced Computer Techniques (ACT), Applied Data Research (ADR), Informatics, Automatic Data Processing (ADP), Electronic Data Services (EDS).<\/p>\n
Ce m\u0103 intereseaz\u0103 \u00een acest articol este evolu\u0163ia spectaculoas\u0103 a acestor companii software ale anilor ’50-’60.<\/p>\n
De la subcontractori \u00een proiecte ale altor ter\u0163i, ele au evoluat rapid \u015fi \u015fi-au diversificat oferta de servicii c\u0103tre programare, procesare de date, administrare de centre de calcul \u015fi teleprocesare. Alimentat\u0103 de apari\u0163ia tot mai multor proiecte publice \u015fi private, cre\u015fterea acestor companii a fost fenomenal\u0103. \u00cen decursul a c\u00e2\u0163iva ani ai deceniului \u015fase, ele \u015fi-au crescut num\u0103rul angaja\u0163ilor de zeci \u015fi chiar sute de ori, \u015fi-au m\u0103rit spectaculos cifrele de afaceri \u015fi profiturile \u015fi au trecut prin list\u0103ri la burs\u0103 extrem de profitabile pentru ac\u0163ionari.<\/p>\n
<\/p>\n
Vorbind de burs\u0103, Wall Street a v\u0103zut repede \u00een noua industrie \u015fansa unor profituri speculative rapide \u015fi sigure.<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu 1965-1966, optimismul investitorilor a dus la tranzac\u0163ionarea rapid\u0103 a unor mari cantit\u0103\u0163i de ac\u0163iuni \u015fi a atras aten\u0163ia multor fonduri mutuale de investi\u0163ii. Ac\u0163iunile IBM, cum se aminte\u015fte \u00eentr-un articol din 1968 publicat \u00een Fortune (“The Computer Industry’s Great Expectations”), au crescut de \u015fase ori \u00eentre 1957 \u015fi 1966, pentru ca din 1966 p\u00e2n\u0103 \u00een 1968 s\u0103 se dubleze iar. Era pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd o companie IT devenea, \u00een termeni de capitalizare de pia\u0163\u0103, cea mai valoroas\u0103 companie a lumii. (Lumea nu a \u00eenceput cu Apple.)<\/p>\n
Optimismul investitorilor a fost reflectat de un optimism nu mai pu\u0163in entuziast \u00een r\u00e2ndul antreprenorilor. Ace\u015ftia au \u00eenceput s\u0103 caute modele c\u00e2t mai profitabile pentru afacerile lor, \u00een care au \u00eenceput s\u0103 investeasc\u0103, \u00eencuraja\u0163i fiind de sprijinul bursei, sume impresionante de bani – c\u00e2teodat\u0103 peste puterile proprii de finan\u0163are. Serviciile de dezvoltare de software personalizat nu au cea mai mare profitabilitate, mai ales c\u00e2nd clien\u0163ii \u00eencep s\u0103 solicite tot mai des contracte cu pre\u0163 fix, iar competi\u0163ia este din ce \u00een ce mai intens\u0103. A\u015fa \u00eenc\u00e2t trebuia c\u0103utat un model mai lucrativ.<\/p>\n
Acest model a p\u0103rut s\u0103 fie acela al serviciilor informatice ca utilit\u0103\u0163i, popularizat de c\u0103r\u0163i precum “The Challenge of the Computer Utility” de Douglas F. Parkhill \u015fi “The Future of the Computer Utility” de Cecil C. Barnett, ap\u0103rute \u00een 1966 \u015fi 1967. Practic, modelul a fost cel preluat de la companiile de electricitate sau de telefonie. Companiile de utilit\u0103\u0163i IT ar fi oferit servicii informatice \u00eentocmai ca o companie tradi\u0163ional\u0103 de utilit\u0103\u0163i, ascunz\u00e2nd de utilizatori detaliile tehnice ale unei tehnologii scumpe \u015fi specializate \u015fi percep\u00e2nd tarife sub form\u0103 de abonamente lunare sau per tranzac\u0163ie.<\/p>\n
Pentru a lua un exemplu, Computer Sciences Corporation (CSC) a pornit \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 mai multe proiecte de servicii tip utilit\u0103\u0163i. Re\u0163eaua Infonet era menit\u0103 a servi nevoile de procesare de date economice a mii de firme mici \u015fi mijlocii (ce nu \u00ee\u015fi puteau permite un computer ele \u00eensele), Computax era un serviciu de calcul al taxelor \u015fi impozitelor, iar Computicket – un serviciu de rezervare de bilete la teatru. Numai \u00een Infonet, CSC a investit 100 de milioane de dolari, \u00een achizi\u0163ionarea hardware-ului (mainframe-uri Univac amplasate \u00een 20 de ora\u015fe americane), dezvoltarea sistemului de operare \u015fi dezvoltarea aplica\u0163iilor de business. Computer Applications Inc. (CAI) a investit milioane de dolari \u00een crearea Speedata, un serviciu de gestiune a depozitului pentru b\u0103c\u0103nii, alte companii au investit \u00een re\u0163ele de rezerv\u0103ri hoteliere ori \u00een alte tipuri de re\u0163ele de servicii IT.<\/p>\n
“Bula” utilit\u0103\u0163ilor IT s-a spart datorit\u0103 escalad\u0103rii incontrolabile a costurilor; pentru construc\u0163ia unui astfel de proiect trebuia investit \u00een solu\u0163ii complete: de la mainframe-uri scumpe, infrastructuri fizice de comunica\u0163ii \u015fi console utilizator p\u00e2n\u0103 la sisteme de operare \u015fi aplica\u0163ii economice. Anvergura ambi\u0163iilor acestor proiecte pare azi uluitoare.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, ce a gr\u0103bit moartea acestor frumoase proiecte a fost ieftinirea hardware-ului \u015fi apari\u0163ia minicalculatoarelor. Acestea le-au oferit clien\u0163ilor posibilitatea de a-\u015fi construi singuri, cu cheltuieli suportabile, propriile centre de calcul \u015fi aplica\u0163ii, ei nemaitrebuind s\u0103 apeleze la furnizori externi pe care s\u0103 \u00eei pl\u0103teasc\u0103 per tranzac\u0163ie efectuat\u0103 ori cu un abonament lunar fix. Astfel, cererea pentru utilit\u0103\u0163ile IT a \u00eent\u00e2rziat s\u0103 se materializeze.<\/p>\n
De unde \u00een a doua jum\u0103tate a deceniului \u015fase, pe culmea entuziasmului investi\u0163ional, raportau cre\u015fteri anuale impresionante, angajau efective impresionante de speciali\u015fti \u015fi se listau la burs\u0103 cu rezultate foarte \u00eencurajatoare, companiile ce s-au l\u0103sat atrase \u00een proiecte de utilit\u0103\u0163i IT la sf\u00e2r\u015fitul anilor ’60 au sf\u00e2r\u015fit toate prin a raporta pierderi masive ori chiar prin a da faliment. Marea aventur\u0103 a utilit\u0103\u0163ii IT a e\u015fuat spectaculos la sf\u00e2r\u015fitul deceniului \u015fi a l\u0103sat o amintire durabil\u0103 \u00een memoria tuturor. Istoria profesorului Martin Campbell-Kelly se opre\u015fte \u00een 1995, \u00een mijlocul perioadei de aur a calculatoarelor personale. La mijlocul anilor 2000 \u00eens\u0103, ideea companiei de utilit\u0103\u0163i IT a ren\u0103scut iar\u0103\u015fi, cu puteri \u015fi speran\u0163e noi.<\/p>\n
<\/p>\n
Noul discurs al zilelor noastre pomene\u015fte termeni precum Cloud Computing, Software-As-A-Service, Platform-As-A-Service, Infrastructure-As-A-Service, Service Oriented Architecture, dar este \u00eens\u0103 vorba, \u00een sine, despre acela\u015fi concept.<\/p>\n
Este vorba de a crea companii de un tip nou, care s\u0103 poat\u0103 oferi clien\u0163ilor lor serviciile informatice de care au nevoie, ascunz\u00e2nd complexitatea tehnic\u0103 \u015fi aduc\u00e2nd economii de costuri. \u00cen mod ironic, este modelul Cloud Computing cel care azi promite s\u0103 aduc\u0103 economii de costuri fa\u0163\u0103 de modelul departamentelor IT interne, devenit \u00eentre timp tradi\u0163ional. Acum cincizeci de ani se \u00eent\u00e2mpla exact invers.<\/p>\n
\u00cen zilele noastre, multe din piedicile pionieratului s-au evaporat. Sistemele de operare sunt de mult standardizate. Hardware-ul a devenit din ce \u00een ce mai ieftin. \u00cen privin\u0163a comunica\u0163iilor, azi avem internetul \u015fi toat\u0103 suita de servere web, servere de aplica\u0163ii \u015fi protocoale \u015fi canale de comunica\u0163ii stabile, performante \u015fi ubicue. Aplica\u0163iile de business au urmat \u015fi ele calea standardiz\u0103rii \u015fi comoditiz\u0103rii, exist\u00e2nd azi solu\u0163ii pentru a acoperi aproape orice fluxuri economice din toate industriile importante. Totul pare s\u0103 indice c\u0103 a doua \u00eencarnare a conceptului utilit\u0103\u0163ii IT va fi victorioas\u0103. Atunci de ce \u00eent\u00e2rzie campionii IT de azi (de ieri?) s\u0103 adopte noul model? Voi da doar trei exemple.<\/p>\n
Pe de o parte, Microsoft s-a n\u0103scut \u015fi a devenit proeminent\u0103 tocmai datorit\u0103 mut\u0103rii accentului de la mainframe-uri c\u0103tre calculatoarele personale. Solu\u0163iile Microsoft cele mai de succes: MS-DOS, Windows \u015fi Microsoft Office au fost posibile tocmai datorit\u0103 calculatoarelor personale, iar succesul financiar deosebit al Microsoft s-a datorat modelului de licen\u0163iere retail.<\/p>\n
Oracle, pe de alt\u0103 parte, \u00ee\u015fi bazeaz\u0103 mare parte din venituri pentru produsele sale de baze de date \u015fi aplica\u0163ii de business pe licen\u0163e ini\u0163iale multiple \u015fi pe taxe de suport \/ mentenan\u0163\u0103 anuale \u015fi perpetue. Un model de venituri bazat pe instal\u0103ri centralizate, cu chirii lunare sau taxe per tranzac\u0163ie, poate fi disruptiv.<\/p>\n
Pentru a nu ocoli SAP: asemeni Oracle, efectul schimb\u0103rii modelului de pre\u0163uri asupra suitei sale de aplica\u0163ii de business poate fi necontrolabil. De fapt, pericolul cel mai mare nu este cel tehnologic (aplica\u0163iile SAP fiind rescrise, de c\u00e2\u0163iva ani deja, \u00een paradigma Service Oriented Architecture), ci cel comercial.<\/p>\n
IBM pare a fi cea mai bine pozi\u0163ionat\u0103 pentru aceast\u0103 schimbare. De fapt, IBM nu a gustat niciodat\u0103 mutarea accentului de la mainframe-uri c\u0103tre calculatoarele personale. Re\u00eentoarcerea la modelul mainframe (de data aceasta client\/server, cu dispozitive mobile pe post de clien\u0163i) nu poate dec\u00e2t s\u0103 plac\u0103 monstrului adormit.<\/p>\n
Dar mai e \u015fi altceva, poate, care se adaug\u0103 ra\u0163ionamentelor de mai sus. Dac\u0103 ave\u0163i r\u0103bdare cu mine, o explica\u0163ie psihanalitic\u0103. Bill Gates (ex-CEO Microsoft, n.1955), Steve Ballmer (CEO Microsoft, n.1955), Hasso Plattner (ex-CEO SAP, n.1944), Larry Ellison (CEO Oracle, n.1944) – to\u0163i aveau \u00eentre 15 \u015fi 26 de ani \u00een perioada marilor e\u015fecuri ale primelor proiecte de utilit\u0103\u0163i IT. Ecoul c\u0103derilor CAI, CSC, UCC \u015fi a proiectelor lor Infonet, Speedata, Computicket etc. Trebuie s\u0103 fi fost foarte puternic \u00een mintea lor \u00een anii lor de formare \u015fi \u00een anii tinere\u0163ii lor antreprenoriale. Toate afacerile lor, ce cur\u00e2nd se apropie de venerabila v\u00e2rst\u0103 de patruzeci de ani, au fost cl\u0103dite pe ruinele proiectelor de utilit\u0103\u0163i IT ale anilor ’60.<\/p>\n
Dumneavoastr\u0103 nu a\u0163i avea re\u0163ineri?<\/p>\n
——————————————————————————————<\/p>\n
BOGDAN CIOC ESTE CONSULTING MANAGER, NEAR SHORE CENTER ROMANIA, SAP CONSULTING IN CADRUL SAP ROMANIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Industria IT azi e vibrant\u0103, solid\u0103, vie, cu zeci \u015fi zeci de mii de firme oferind servicii software \u015fi cu mii de produse software viabile existente pe pia\u0163\u0103. Exist\u0103 firme produc\u0103toare de platforme software, de aplica\u0163ii standardizate economice, \u015ftiin\u0163ifice, firme produc\u0103toare de aplica\u0163ii software personalizate, firme de consultan\u0163\u0103 \u015fi de servicii IT \u015fi lista poate continua.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[571],"tags":[23541,22531,10781,7453,1403,474,193,442,437,16893,6920],"class_list":["post-53166","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-business-hi-tech","tag-bogdan-cioc","tag-cloud-computing","tag-computere","tag-hardware","tag-ibm","tag-industrie","tag-it","tag-microsoft","tag-oracle","tag-sap","tag-software"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53166","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=53166"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53166\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":69885,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53166\/revisions\/69885"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=53166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=53166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=53166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}