“Este clar c\u0103 una dintre probleme este procesul de luare a deciziilor, iar aici lucrurile trebuie s\u0103 se mi\u015fte rapid spre binele zonei euro, dar \u015fi al \u00eentregii Europe.” Declara\u0163ia lui Molterer f\u0103cut\u0103 pentru BUSINESS Magazin la finele anului trecut anticipa mi\u015fc\u0103rile de la startul lui 2012. Prima zi lucr\u0103toare a anului \u00een curs scotea pe agenda public\u0103 \u015fi a\u015fa destul de liber\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 vestea potrivit c\u0103reia pre\u015fedintele francez Nicolas Sarkozy se \u00eent\u00e2lnea luni, 9 ianuarie, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, discu\u0163iile urm\u00e2nd s\u0103 vizeze \u00een principal noi reglement\u0103ri de disciplin\u0103 fiscal\u0103 \u00een Uniunea European\u0103. Mai exact, cei doi lideri se vedeau din nou ca s\u0103 pun\u0103 la punct planul convenit la summitul UE din decembrie de toate statele membre cu excep\u0163ia Marii Britanii pentru un tratat de guvernan\u0163\u0103 fiscal\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 cum explic\u0103 Molterer, Europa \u015fi-a f\u0103cut bine temele \u00een 2008 \u015fi 2009, \u00een \u00eencercarea de a se preg\u0103ti pentru criz\u0103 \u015fi de a sprijini economia real\u0103. El observ\u0103 \u00eens\u0103 \u00eenc\u0103 dou\u0103 lucruri-cheie care “trebuie f\u0103cute \u00een cel mai scurt timp”. Primul e reducerea datoriei publice \u00eentr-o manier\u0103 compatibil\u0103 cu mult a\u015fteptata cre\u015ftere economic\u0103 – “o provocare, dar unica solu\u0163ie pentru a trece prin criza zonei euro”. Al doilea este \u00eent\u0103rirea guvernului zonei euro, deja discutat\u0103 la cel mai recent summit, al c\u0103rui scop principal s\u0103 fie trasarea unor reguli mult mai clare de disciplin\u0103 fiscal\u0103 – “un element important pentru urm\u0103toarea etap\u0103 a integr\u0103rii europene”.<\/p>\n
Oficialul BEI vede \u00een regiunea Europei de Est centrul de cre\u015ftere a UE pe termen lung, de\u015fi acum multora le pare dificil s\u0103 vad\u0103 asta: “F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, estul va fi \u015fi motorul de cre\u015ftere al Europei \u015fi nu vorbesc doar din experien\u0163a austriac\u0103, ci \u015fi din experien\u0163a european\u0103. Dac\u0103 ne uit\u0103m la ultimii ani, cre\u015fterile cele mai pronun\u0163ate au fost tocmai aici”. Dincolo de poten\u0163ialul mult mai ridicat dec\u00e2t \u00een alte regiuni, Molterer face trimitere \u015fi la indicatorul care afecteaz\u0103 ast\u0103zi cel mai puternic economiile – datoria public\u0103. Din nou, dac\u0103 ne uit\u0103m peste cifrele din Rom\u00e2nia, nivelul e mai sc\u0103zut dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri. Totu\u015fi, tendin\u0163a nu d\u0103 semne prea bune. De la sf\u00e2r\u015fitul lui 2010 p\u00e2n\u0103 la finele lui octombrie, c\u00e2nd Finan\u0163ele au raportat ultimele cifre, datoria public\u0103 a crescut cu 17,1 mld. lei, adic\u0103 0,7% din PIB, potrivit datelor Ziarului Financiar. Astfel, datoria public\u0103 a crescut de la 194,4 mld. lei la finele lui 2010 la 211,5 mld. lei la finele lui octombrie 2011. Ca procent din PIB, datoria public\u0103 era la finele lui octombrie 2011 la 38,6% din Produsul Intern Brut, fa\u0163\u0103 de 37,9% la finele anului precedent.<\/p>\n
O alt\u0103 veste proast\u0103 e aceea c\u0103 nivelul investi\u0163iilor str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia a ajuns \u00een 2011 la cel al primilor ani de dup\u0103 2000, respectiv la circa 1,5 miliarde de euro, de \u015fase ori mai pu\u0163in fa\u0163\u0103 de 2006 \u015fi 2008. “Asta nu \u0163ine neap\u0103rat de performan\u0163a \u0163\u0103rii, ci de faptul c\u0103 multe dintre companii au preferat s\u0103 vad\u0103 care va fi evolu\u0163ia economic\u0103 pe aceste nisipuri mi\u015fc\u0103toare. Nu e o surpriz\u0103 c\u0103 investi\u0163iile directe au sc\u0103zut, semnalul este negativ, dar perspectivele sunt optimiste”, spune Wilhelm Molterer. \u00cen viziunea sa, Guvernul de la Bucure\u015fti trebuie s\u0103 se concentreze pe infrastructur\u0103, dar \u015fi pe reguli clare \u00een procesul de achizi\u0163ii publice. Un sistem legislativ puternic, un mediu bancar care s\u0103 sus\u0163in\u0103 investi\u0163iile, al\u0103turi de poten\u0163ialul fantastic al regiunii sunt argumente puternice \u00een fa\u0163a investitorilor, chiar dac\u0103 zona euro trece prin momente mai dificile. \u00cen zona absorb\u0163iei fondurilor europene \u015fi a proiectelor din infrastructur\u0103 demarate \u00een ultimele 18 luni, oficialul BEI remarc\u0103 “o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire absolut\u0103” a indicatorilor. Una peste alta, 2012 va fi anul c\u00e2nd Europa va trebui s\u0103 implementeze ce s-a decis: pentru statele membre, cheia va fi g\u0103sirea echilibrului \u00eentre austeritate \u015fi m\u0103suri stimulative pentru cre\u015fterea economiei. “Dincolo de deciziile concrete, c\u00e2teodat\u0103 am impresia c\u0103 suntem \u00eentr-o spiral\u0103 psihologic\u0103”, m\u0103rturise\u015fte Molterer, cu trimitere la raportul euro-dolar, stabil de luni de zile, \u015fi ar\u0103t\u00e2nd cu degetul \u00eenspre politicieni \u015fi oameni de afaceri care \u00ee\u015fi aduc contribu\u0163ia la lupta psihologic\u0103. La trei ani de la startul crizei, lec\u0163ia pe care a \u00eenv\u0103\u0163at-o vicepre\u015fedintele BEI este c\u0103, pentru a avea o structur\u0103 puternic\u0103, e nevoie, mai mult ca niciodat\u0103, de o Europ\u0103 unit\u0103: “Performan\u0163a economic\u0103 a zonei euro \u015fi viitorul monedei unice europene sunt str\u00e2ns legate de integrarea fiscal\u0103 a tuturor membrilor, dar mai ales de disciplina bugetar\u0103 a fiec\u0103ruia”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201cNu avem un precedent pentru o situa\u0163ie ca aceea cu care ne confrunt\u0103m acum \u00een zona euro. E ceva nou pentru noi to\u0163i. Dac\u0103 v\u0103 uita\u0163i la sfaturile economi\u015ftilor din ultimii doi ani, solu\u0163iile propuse sunt extrem de diferite.\u201d Wilhelm Molterer, vicepre\u015fedintele B\u0103ncii Europene de Investi\u0163ii, vorbe\u015fte despre 2012 \u015fi despre culisele problemelor din zona euro.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,13013,11056,26149,13242],"class_list":["post-53119","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-bei","tag-financiar","tag-wilhelm-molterer","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53119","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=53119"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53119\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":69840,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53119\/revisions\/69840"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=53119"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=53119"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=53119"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}