{"id":53073,"date":"2012-01-15T10:00:00","date_gmt":"2012-01-15T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=53073"},"modified":"2026-04-03T06:46:52","modified_gmt":"2026-04-03T06:46:52","slug":"de-unde-bani-daca-bancile-nu-mai-dau-credite","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=53073","title":{"rendered":"De unde bani, dac\u0103 b\u0103ncile nu mai dau credite?"},"content":{"rendered":"<p>Din 2004, de c\u00e2nd s-a extins mai rapid creditarea \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 2011 inclusiv, profitul net \u00een sistemul bancar a fost de 16,7 miliarde de lei, \u015fi chiar dac\u0103 din cauza crizei, \u00een 2010 \u015fi \u00een primele trei trimestre din 2011, o parte dintre b\u0103nci au \u00eenregistrat pierderi totale de 1,3 mld. lei, sistemul bancar a r\u0103mas cu un c\u00e2\u015ftig net de peste 15 mld. lei, ceea ce &#8220;e un bilan\u0163 rodnic&#8221;, declara luna trecut\u0103 Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.<\/p>\n<p>Mai mult, din profitul total au fost distribuite ca dividende mai pu\u0163in de 5 miliarde, iar aproape 12 miliarde au fost reinvestite: &#8220;b\u0103ncile n-au fugit repede cu banii s\u0103-i ofere ac\u0163ionarilor, ci i-au reinvestit pe cei mai mul\u0163i, miz\u00e2nd pe dezvoltare \u00eentr-un mediu economic stabil, predictibil, cu poten\u0163ial de absorb\u0163ie \u015fi generator de profituri substan\u0163iale&#8221;, observa Georgescu.<\/p>\n<p>Discursul s\u0103u r\u0103spundea, indirect, temerilor c\u0103 extinderea crizei \u00een zona euro \u015fi cerin\u0163ele noi de adecvare a capitalului vor duce la o fug\u0103 a b\u0103ncilor str\u0103ine din Rom\u00e2nia, cu consecin\u0163a sec\u0103rii creditului, devastatoare pentru o economie at\u00e2t de dependent\u0103 de banii din str\u0103in\u0103tate. Restr\u00e2ngerea credit\u0103rii a fost, de fapt, o problem\u0103 acuzat\u0103 de oamenii de afaceri \u00eenc\u0103 din 2009, de la \u00eenceputul crizei \u00een Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 a revenit \u00een prim-plan dup\u0103 recomandarea din noiembrie a b\u0103ncii centrale din Austria ca institu\u0163iile financiare ale \u0163\u0103rii care au filiale \u00een Est s\u0103 limiteze la 110% propor\u0163ia dintre creditele nou acordate de aceste filiale, pe de o parte, \u015fi depozitele noi ori alte resurse de finan\u0163are atrase local (ceea ce era, \u00een fond, un apel la reducerea supraexpunerii).<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"917\" height=\"294\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9147182\/3\/sistem-bancar.jpg?width=917&#038;height=294\" \/><\/p>\n<p>\u00cen cel mai recent raport privind sectorul bancar din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, anali\u015ftii Raiffeisen Research din Viena afirm\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2015, &#8220;cu posibila excep\u0163ie a Albaniei, este improbabil ca sectoarele bancare din Europa de Sud-Est s\u0103 cunoasc\u0103 rate mari de cre\u015ftere nominal\u0103 a volumelor de credite \u015fi active&#8221;. Mai ales c\u0103 v\u00e2rful creditelor neperformante nici n-a fost \u00eenc\u0103 atins \u00een unele \u0163\u0103ri, iar volumul respectivelor credite va putea descre\u015fte p\u00e2n\u0103 \u00een 2015 doar la aproximativ o treime din nivelul actual, \u00eentr-un scenariu optimist (ceea ce pentru Rom\u00e2nia ar \u00eensemna sc\u0103derea de la circa 15% la aproximativ 3% \u00een totalul \u00eemprumuturilor), sau la aproximativ dou\u0103 treimi, intr-un scenariu pesimist.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, &#8220;pia\u0163a bancar\u0103 din Rom\u00e2nia are toate \u015fansele s\u0103 fie cea mai atractiv\u0103 din sud-estul Europei \u00een ace\u015fti ani, datorit\u0103 at\u00e2t faptului c\u0103 este cea mai mare din Europa de Sud-Est, c\u00e2t \u015fi \u015fanselor de cre\u015ftere aparent sustenabil\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o rat\u0103 de cre\u015ftere nominal\u0103 a creditelor \u015fi a activelor de circa 8-11% anual \u00een euro&#8221;, cred anali\u015ftii Raiffeisen.<\/p>\n<p>Pentru 2012, singurul bancher care a anun\u0163at p\u00e2n\u0103 acum un obiectiv de cre\u015ftere a credit\u0103rii cu dou\u0103 cifre este Robert Rekkers, care a afirmat la evenimentul Meet the CEO, organizat \u00een decembrie de BUSINESS Magazin, c\u0103 Banca Transilvania, cea mai mare institu\u0163ie bancar\u0103 cu capital privat autohton, are ca \u0163int\u0103 o majorare a credit\u0103rii cu 10%. C\u00e2t prive\u015fte b\u0103ncile cu capital majoritar str\u0103in, speran\u0163ele ca ele s\u0103-\u015fi majoreze creditarea vor fi direct legate de capacitatea \u015fi de efortul lor de a atrage depozite, av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia b\u0103ncilor-mam\u0103: &#8220;S-a observat \u00een ultimele \u015fase luni o sc\u0103dere masiv\u0103 a finan\u0163\u0103rii pentru sistemul bancar european, \u00eendeosebi la nivelul finan\u0163\u0103rilor pe termen lung. Prin urmare, capitalul va fi mai scump \u015fi mai greu de accesat \u00een 2012. Desigur, liderii politici \u015fi conducerea B\u0103ncii Centrale Europene pot schimba aceast\u0103 situa\u0163ie, prin asigurarea de lichiditate suficient\u0103 sistemului bancar \u015fi prin recapitalizarea b\u0103ncilor cu probleme&#8221;, comenteaz\u0103 Vasile Iuga, country managing partner al PwC Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>Din punctul de vedere al beneficiarilor de \u00eemprumuturi, Drago\u015f Dinu, partener al firmei de consultan\u0163\u0103 pentru industria farmaceutic\u0103 Link Resource, spune c\u0103 nu se a\u015fteapt\u0103 \u00eens\u0103 la foarte multe investi\u0163ii noi pentru 2012 \u00een care antreprenorii s\u0103 fie dornici s\u0103 apeleze la credite, \u00eentr-un context volatil \u015fi \u00eenainte de alegeri. &#8220;Finan\u0163\u0103rile, at\u00e2tea c\u00e2te vor fi, se vor duce c\u0103tre businessurile stabile \u015fi care \u015fi-au dovedit capacitatea de a se restructura \u015fi de a-\u015fi relua cre\u015fterea \u00een 2011 sau c\u0103tre zona de fuziuni \u015fi achizi\u0163ii&#8221;, afirm\u0103 el.<\/p>\n<p>Alina Radu, partener NNDKP, adaug\u0103 c\u0103 b\u0103ncile vor continua s\u0103 fie selective cu proiectele finan\u0163ate, iar pe m\u0103sur\u0103 ce condi\u0163iile de creditare devin mai stricte, companiile care sunt parte din grupuri cu prezen\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 s-ar putea \u00eendrepta mai degrab\u0103 spre solu\u0163ii de finan\u0163are la nivelul grupului \u00een loc de a discuta ob\u0163inerea unei finan\u0163\u0103ri la nivel local, pentru c\u0103 prima abordare le faciliteaz\u0103 ob\u0163inerea de credite \u015fi condi\u0163iile de acordare.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"527\" height=\"506\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/9147182\/2\/credite-restante.jpg?width=527&#038;height=506\" \/><\/p>\n<p>Pentru \u00eemprumuturile c\u0103tre persoane fizice, Marius Popescu, directorul general al ING Pensii, anticipeaz\u0103 c\u0103 adoptarea regulamentului privind creditele pentru popula\u0163ie &#8220;va restric\u0163iona semnificativ creditul \u00een valut\u0103&#8221;, \u00eens\u0103, \u00een acela\u015fi timp, reducerea treptat\u0103 a dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 de c\u0103tre BNR (ajuns\u0103 acum la 5,75%) reprezint\u0103 un semnal de \u00eencurajare a credit\u0103rii in lei, a\u015fa \u00eenc\u00e2t &#8220;este posibil s\u0103 asist\u0103m la o revigorare u\u015foar\u0103 a \u00eemprumuturilor \u00een moneda na\u0163ional\u0103 \u015fi la o diminuare a creditului \u00een valut\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u015fi resursele de finan\u0163are \u00een valut\u0103 ale institu\u0163iilor financiare vor fi sub presiune&#8221;.<\/p>\n<p>\u00cen afar\u0103 de reducerea dozat\u0103 cu aten\u0163ie a dob\u00e2nzii &#8211; suficient de pu\u0163in \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu provoace o sc\u0103dere a a atractivit\u0103\u0163ii depozitelor, suficient de mult \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eencurajeze ieftinirea creditelor \u00een lei -, BNR a sus\u0163inut puternic \u00een ultimul an reorientarea popula\u0163iei de la o cultur\u0103 a consumului la una a economisirii. De c\u00e2te ori a avut ocazia, guvernatorul Mugur Is\u0103rescu a \u00eendemnat la redescoperirea pruden\u0163ei de c\u0103tre consumatori, inclusiv prin dojeni politicoase la adresa celor care s-au supra\u00eendatorat pe termen lung pentru ma\u015fini sau plasme.<\/p>\n<p>Marius Ghenea, pre\u015fedintele Fit Distribution, introduce \u00een discu\u0163ie \u015fi un alt punct de vedere: &#8220;Anatemizarea credit\u0103rii a fost o mare gre\u015feal\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Mul\u0163i \u00eenc\u0103 mai consider\u0103 creditele de orice fel o pat\u0103 pe onoarea personal\u0103 \u015fi a familiei, ceea ce este anormal \u015fi ar trebui s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 dep\u0103\u015fim acest complex, posibil implantat \u00een mintea rom\u00e2nilor, culmea, chiar de comuni\u015fti&#8221;, odat\u0103 cu efortul grotesc din anii &#8217;80 de achitare a \u00eentregii datorii externe. Deocamdat\u0103, cultural vorbind, va fi greu de g\u0103sit un echilibru \u00eentre inten\u0163ia normal\u0103 de dezvoltare pe credit \u015fi pornirile fie spre \u00eendatorare excesiv\u0103, fie spre str\u00e2ngerea excesiv\u0103 a curelei. Mai ales c\u00e2nd, dup\u0103 ce \u00eenainte de criz\u0103 am avut cre\u015fteri ale credit\u0103rii cu c\u00e2te 60% pe an, acum \u015fi o cre\u015ftere cu 10% ni se pare un record.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cum din toamna trecut\u0103 cuv\u00e2ntul de ordine a devenit &#8220;deleveraging&#8221; (dezintermedierea financiar\u0103) \u015fi a devenit clar c\u0103 b\u0103ncile str\u0103ine de care depinde economia nu mai au de unde s\u0103-\u015fi scalde \u00een bani filialele din Est, prima tenta\u0163ie ar fi un r\u0103spuns negativ din capul locului. Ar fi \u00eens\u0103 incorect.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[8225,12100,7267,185,10157,202,485,187,930,472,7136,183,9534,7768],"class_list":["post-53073","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-analiza","tag-austria","tag-banci","tag-bnr","tag-cost","tag-cover-story","tag-credite","tag-dobanzi","tag-euro","tag-finantare","tag-finante","tag-imprumut","tag-lei","tag-restante"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53073","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=53073"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53073\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":69798,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/53073\/revisions\/69798"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=53073"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=53073"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=53073"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}