{"id":52703,"date":"2011-12-21T07:00:00","date_gmt":"2011-12-21T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52703"},"modified":"2026-04-03T06:36:53","modified_gmt":"2026-04-03T06:36:53","slug":"2011-anul-cartitei-ce-s-a-intamplat-cu-economia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=52703","title":{"rendered":"2011 – Anul c\u00e2rti\u0163ei. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu economia?"},"content":{"rendered":"

A ap\u0103rut cel mai tare politician al lumii, care nu se nume\u015fte nici Obama, nici Sarkozy, nici Merkel, ci Pia\u0163a, ne anun\u0163a zilele trecute pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu. “Pia\u0163a ne-a pus pe to\u0163i cu spatele la zid, cel pu\u0163in pe europeni, \u015fi ne cere mai mult dec\u00e2t putem da”, spunea B\u0103sescu, remarc\u00e2nd c\u0103 nu a mai auzit \u00een ultimele luni “politicieni care s\u0103 vorbeasc\u0103 despre ce este de f\u0103cut pentru popoarele lor, care este situa\u0163ia financiar\u0103 a celor care i-au ales”, ci numai discu\u0163ii despre cum pot fi satisf\u0103cute cererile pie\u0163ei.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Aceast\u0103 realitate este de departe cel mai important fenomen care a definit anul 2011 din punct de vedere economic \u015fi politic: pentru politicieni, ea a \u00eensemnat reducerea importan\u0163ei lor p\u00e2n\u0103 la ie\u015firea total\u0103 din scen\u0103 (cazul lui Berlusconi sau Papandreou), \u00een timp ce pentru cet\u0103\u0163enii de r\u00e2nd a \u00eensemnat pierderea de facto nu numai a suveranit\u0103\u0163ii statelor lor, ci \u015fi a individualit\u0103\u0163ii economiilor, judecate tot mai mult \u00een bloc de c\u0103tre pie\u0163e (blocul Europei de Est, blocul periferic al zonei euro, nucleul zonei euro, zona cu b\u0103nci austriece, zona cu b\u0103nci grece\u015fti). Este ceea ce constata acela\u015fi pre\u015fedinte B\u0103sescu de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00eei acuza ori pe liderii europeni c\u0103 din cauza indeciziei lor cre\u015fte CDS-ul Rom\u00e2niei, ori pe bancherii austrieci c\u0103 din cauza inten\u0163iei lor de reducere a supraexpunerii \u00een Est r\u0103m\u00e2ne economia rom\u00e2neasc\u0103 nefinan\u0163at\u0103, ori pe liderii opozi\u0163iei autohtone c\u0103 pericliteaz\u0103 siguran\u0163a na\u0163ional\u0103 atunci c\u00e2nd cer relax\u0103ri fiscale sau c\u00e2nd depun mo\u0163iuni de cenzur\u0103. Marja tot mai restr\u00e2ns\u0103 \u00een care pot ac\u0163iona deciden\u0163ii politici (vorba vine) \u00een beneficiul electoratului se completeaz\u0103 cu ceea ce eviden\u0163ia Jeffrey Franks de la FMI – urgen\u0163a de a adopta o atitudine nu doar prudent\u0103, ci defensiv\u0103 exact ca la r\u0103zboi, \u00een fa\u0163a pie\u0163elor care “\u00ee\u015fi caut\u0103 urm\u0103toarele victime printre statele vulnerabile” \u015fi le v\u00e2neaz\u0103 asemenea ho\u0163ilor care caut\u0103 ma\u015fini f\u0103r\u0103 sisteme de protec\u0163ie.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 logic\u0103, Jeffrey Franks spunea c\u0103 Rom\u00e2nia poate evita s\u0103 devin\u0103 o victim\u0103 a pie\u0163elor dac\u0103 elimin\u0103 principalele sl\u0103biciuni din economie, dac\u0103 \u00ee\u015fi asigur\u0103 fonduri-tampon de protec\u0163ie a sistemului financiar \u015fi dac\u0103 \u00ee\u015fi respect\u0103 strategia asumat\u0103 pe termen lung. Problema e \u00eens\u0103 cum pot fi corect calibrate aceste trei elemente, astfel \u00eenc\u00e2t zelul de a face pe plac FMI, pie\u0163elor, investitorilor \u00een anumite privin\u0163e s\u0103 nu creeze vulnerabilit\u0103\u0163i ulterioare la fel de periculoase \u00een alte privin\u0163e. L-am citat recent pe Paul Donovan, economist al UBS, ce rezuma cea mai nou\u0103 tendin\u0163\u0103 manifestat\u0103 pe pie\u0163e, care nu mai cer statelor doar austeritate, ca \u00een 2010, ci \u015fi cre\u015ftere economic\u0103, dup\u0103 ce \u015fi-au dat seama c\u0103 austeritatea simpl\u0103 nu poate duce dec\u00e2t la un nou episod de recesiune \u015fi deci la \u015fanse \u015fi mai mici de a-\u015fi recupera banii investi\u0163i \u00een obliga\u0163iuni suverane. Tema riscului de rec\u0103dere \u00een recesiune ca efect al austerit\u0103\u0163ii nu e nou\u0103, \u00eens\u0103 \u00een ultimele luni a c\u0103p\u0103tat \u015fi forma unor estim\u0103ri concrete pentru 2012, lansate deja de cei mai pesimi\u015fti anali\u015fti inclusiv la adresa Rom\u00e2niei: britanicii de la Capital Economics anticipeaz\u0103 c\u0103 economia rom\u00e2neasc\u0103 va sc\u0103dea la anul cu 0,5%, al\u0103turi de cele din Cehia, Ungaria sau Bulgaria, din trei motive principale: vulnerabilitatea la turbulen\u0163ele financiare (deci un posibil deficit de finan\u0163are), recesiunea din zona euro (care deprim\u0103 activitatea din industrie \u015fi export) \u015fi faptul c\u0103 2012 nu va mai fi un an agricol la fel de bun ca 2011. Pun\u00e2nd r\u0103ul \u00eenainte, ce resurse are Rom\u00e2nia s\u0103 se apere de o astfel de perspectiv\u0103?<\/p>\n

<\/p>\n

Dac\u0103 exist\u0103 o deosebire fundamental\u0103 \u00eentre 2011 \u015fi anii anteriori, economic vorbind, ea nu e legat\u0103 de faptul at\u00e2t de mult discutat c\u0103 am ie\u015fit din recesiune \u015fi am ajuns la cre\u015ftere (economia avusese deja o prim\u0103 cre\u015ftere trimestrial\u0103 \u00een perioada aprilie-iunie 2010, \u00eentrerupt\u0103 \u00eens\u0103 de ajustarea fiscal\u0103 brutal\u0103 din iulie). Ci de faptul c\u0103 pentru prima oar\u0103 de la \u00eenceputul crizei, cre\u015fterea economic\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se bazeze \u015fi pe investi\u0163ii \u015fi cererea intern\u0103, nu numai pe cererea de export. “Consumul privat a intrat \u00een sf\u00e2r\u015fit \u00een teritoriu pozitiv \u00een perioada iulie-septembrie, pentru prima dat\u0103 \u00een ultimele 12 trimestre, sus\u0163inut de rezultatele admirabile din agricultur\u0103”, comenteaz\u0103 anali\u015ftii BCR, examin\u00e2nd rezultatele pe trimestrul al treilea, c\u00e2nd economia a crescut cu 4,4% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 din 2010, respectiv cu cea mai \u00eenalt\u0103 rat\u0103 de la \u00eenceputul crizei. “\u015ei investi\u0163iile \u015fi-au revenit, \u00een special pe baza tendin\u0163elor favorabile din construc\u0163ii, mai ales \u00een segmentul comercial; contrar a\u015ftept\u0103rilor noastre, exporturile nete au avut o contribu\u0163ie negativ\u0103 la PIB, ceea ce poate fi explicat prin redresarea cererii interne din industrie, care a \u00eempiedicat importurile s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 mai rapid, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 produc\u0163ia de bunuri de capital \u015fi intermediare se bazeaz\u0103 pe importuri \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103.” Anali\u015ftii BCR estimeaz\u0103 o cre\u015ftere economic\u0103 de 2,3% pentru 2011 \u015fi de 1,2% pentru 2012, estimare compatibil\u0103 cu un scenariu de stagnare \u00een zona euro.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Ionu\u0163 Dumitru, economistul-\u015fef al Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia, care mizeaz\u0103 pe o cre\u015ftere de 2,5% \u00een 2011 \u015fi de 0,5% la anul, adaug\u0103 c\u0103 \u00een octombrie, v\u00e2nz\u0103rile din retail \u015fi cifra de afaceri \u00een serviciile de pia\u0163\u0103 prestate popula\u0163iei au crescut fa\u0163\u0103 de septembrie, produc\u0163ia industrial\u0103 \u015fi exporturile au r\u0103mas constante, iar leul, inclusiv \u00een noiembrie, a r\u0103mas decuplat de volatilitatea altor monede din regiune, astfel \u00eenc\u00e2t “economia \u015fi-a men\u0163inut cumva rezisten\u0163a \u00een ultimul trimestru fa\u0163\u0103 de turbulen\u0163ele de pe pie\u0163ele externe”. Va fi \u00eens\u0103 un pariu foarte dificil ca economia s\u0103 reziste pe baza cererii interne, at\u00e2ta vreme c\u00e2t Rom\u00e2nia n-a terminat nici pe departe ajust\u0103rile fiscale \u00eencepute \u00een 2010 \u015fi care au ca scop asumat reducerea deficitului structural la 0,5% din PIB, dup\u0103 standardul zonei euro. Iar marea problem\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een acest context cantitatea \u015fi calitatea finan\u0163\u0103rii, dup\u0103 cum remarc\u0103 Vlad Muscalu, economist-\u015fef al ING Bank Rom\u00e2nia: deficitul de cont curent a crescut la 4,1 mld. euro dup\u0103 10 luni, adic\u0103 3,1% din PIB (fa\u0163\u0103 de un total estimat de ING de 3,8% pentru 2011), acoperit \u00een propor\u0163ie de numai 36% de investi\u0163iile str\u0103ine directe \u00een continu\u0103 sc\u0103dere. Iar \u00eenda-torarea pe termen mediu \u015fi lung s-a redus \u00een octombrie pentru a treia lun\u0103 consecutiv, ceea ce “risc\u0103 s\u0103 fie o tendin\u0163\u0103 incipient\u0103, date fiind tensiunile din pia\u0163a global\u0103 a finan\u0163\u0103rilor, perspectiva anului electoral \u015fi perspectiva mai slab\u0103 a cre\u015fterii pentru 2012”.<\/p>\n

<\/p>\n

Revenind la avertismentele lui Jeffrey Franks, s\u0103 vedem \u015fi \u00een ce const\u0103 strategia pe termen lung. \u00cen 2005, opozi\u0163ia pre\u015fedintelui Traian B\u0103sescu a \u00eempiedicat privatizarea CEC, a Romgaz, a Po\u015ftei Rom\u00e2ne sau a Societ\u0103\u0163ii Na\u0163ionale a S\u0103rii; acum, presat de termenii acordului cu FMI \u015fi CE, Guvernul a putut doar s\u0103 exerseze cu succes arta tragerii de timp, nu numai \u00een materie de liberaliz\u0103ri de pre\u0163uri \u015fi de privatiz\u0103ri ale “perlelor coroanei” (\u00eenlocuite pentru moment de solu\u0163ia managementului privat), dar \u015fi de restructur\u0103ri la companiile cu capital majoritar de stat produc\u0103toare de pierderi \u015fi arierate, adic\u0103 exact ceea ce se anun\u0163a p\u00e2n\u0103 la un moment dat a fi pariul cel mare al anului 2011. \u00cen prim\u0103var\u0103, ambasadorul american Mark Gitenstein \u00eendemna statul s\u0103 privatizeze total sau par\u0163ial companiile din energie \u00een loc s\u0103 “rearanjeze scaunele pe Titanic” prin crearea celor doi gigan\u0163i energetici, Electra \u015fi Hidroenergetica, v\u0103zu\u0163i ca poten\u0163iali “campioni na\u0163ionali” prin care statul s\u0103-\u015fi exercite politica energetic\u0103. Ulterior, planul cu cei doi gigan\u0163i a c\u0103zut, fiind \u00eenlocuit de noul proiect al complexurilor energetice Oltenia (SNL Oltenia, termocentralele Turceni, Craiova \u015fi Rovinari) \u015fi Hunedoara (termocentralele Paro\u015feni \u015fi Mintia, plus minele considerate viabile ale Companiei Na\u0163ionale a Huilei), anume cerut de FMI \u015fi Banca Mondial\u0103 pentru a facilita scoaterea lor la privatizare.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen paralel, Guvernul s-a angajat fa\u0163\u0103 de FMI c\u0103 va vinde \u00een 2012 pachete minoritare de ac\u0163iuni la Romgaz, Transelectrica, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Tarom \u015fi Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103 \u015fi va privatiza complet Oltchim, CFR Marf\u0103, Cuprumin \u015fi toate filialele Electrica nev\u00e2ndute p\u00e2n\u0103 acum. Pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu a precizat c\u0103 nu e dispus s\u0103 v\u00e2nd\u0103 la orice pre\u0163 \u015fi c\u0103 prefer\u0103 s\u0103 a\u015ftepte, a\u015fa cum a f\u0103cut Guvernul \u00een cazul at\u00e2t de criticat al ofertei e\u015fuate a Petrom de la burs\u0103, \u00een loc s\u0103 v\u00e2nd\u0103 companii “pe doi bani”, “doar ca s\u0103 scriem pe ele <privatizat>”. B\u0103sescu spunea doar c\u0103 nu suntem \u00eentr-o situa\u0163ie at\u00e2t de disperat\u0103 ca Grecia, \u00eenc\u00e2t s\u0103 vindem orice \u015fi indiferent de pre\u0163, \u00eens\u0103 din argumenta\u0163ie au disp\u0103rut referirile din 2005 la o eventual\u0103 inten\u0163ie a statului de a-\u015fi mai p\u0103stra vreo p\u00e2rghie de control \u00een economie. Aceea\u015fi lips\u0103 de interes pentru controlul propriei dezvolt\u0103ri se remarc\u0103 \u015fi \u00een agricultur\u0103, unde Rom\u00e2nia e pe primul loc \u00eentre \u0163\u0103rile din Europa \u00een func\u0163ie de procentul de teren agricol controlat de companiile cu capital str\u0103in (7%).<\/p>\n

Pentru moment, singura arie unde instinctul de conservare s-a f\u0103cut sim\u0163it se dovede\u015fte economisirea intern\u0103, care s-a ameliorat \u00eenc\u0103 dinainte ca BNR \u015fi bancherii s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 discute despre sf\u00e2r\u015fitul epocii de cre\u015ftere pe credit. Nici resursele, nici instrumentele actuale de economisire nu sunt \u00eens\u0103 suficiente ca s\u0103 substituie capitalul str\u0103in pierdut din cauza crizei, fondurile europene neatrase \u015fi investi\u0163iile publice prost plasate din cauza relei guvern\u0103ri; acestea sunt tot at\u00e2tea pove\u015fti de insucces ale anului 2011, pe care Rom\u00e2nia pur \u015fi simplu nu-\u015fi mai poate permite s\u0103 le reediteze \u015fi la anul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul 2011 a func\u0163ionat p\u00e2n\u0103 la un punct dup\u0103 aceea\u015fi re\u0163et\u0103 ca \u015fi preceden\u0163ii doi: \u00een primele luni, optimismul a fost maxim, pentru ca apoi perspectiva de cre\u015ftere economic\u0103 s\u0103 fie \u00eempins\u0103 spre ultima parte a anului \u015fi pe urm\u0103 am\u00e2nat\u0103 pentru prima parte a urm\u0103torului an. Acum \u00eens\u0103, c\u0103 avem \u00een sf\u00e2r\u015fit cre\u015fterea, s-a \u00eentors tema de la \u00eenceputul crizei: ne pa\u015fte sau nu recesiunea?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[188,8337,10699,179,14757],"class_list":["post-52703","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-economie","tag-evolutie","tag-indicatori","tag-recesiune","tag-retrospectiva"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52703","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=52703"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52703\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":69488,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/52703\/revisions\/69488"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=52703"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=52703"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=52703"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}